STATUL DEMOCRATIC - IDEAL DE ORGANIZARE SOCIAL - POLITICA SI DE GUVERNARE

STATUL DEMOCRATIC - IDEAL DE ORGANIZARE SOCIAL - POLITICA SI DE GUVERNARE

Consideratii preliminare

Politologia contemporana, in legatura cu acest subiect, invedereaza opinii diverse, uneori contradictorii. Aspectele formale sau de continut devin tot atatea argumente in sustinerea optiunii sau renuntarii la democratie.

RAYMOND ARON (Democratie et totalitarisme) - democratia este definita de "procedurile dupa care sunt alesi detinatorii legitimi ai autoritatii dupa care acesti detinatori legitimi ai autoritatii exercita in mod efectiv puterea."

A.RANEY si W. KENDALL (Democracy and American Party System)

"democratismul unei hotarari de stat depinde nu de continutul ei, ci de modul in care a fost luata".

ERNEST BARKER (Reflections on Goverment) - "democratia inseamna nu

bunastarea sau inflorirea poporului, ci metoda de guvernare a poporului".

WISTON CHURCHILL - "Democratia este cea mai proasta forma de

guvernamant, dar cea mai buna din cele descoperite pana acum.

CONCEPTIA TEHNOCRATA - (James Burnham, Ellul) - trecerea de la o socio-structura la tehno-structura, sub impactul revolutiei stiintifico-tehnice contemporane, impune ca imperativ conducerea si organizarea prin apel la specialisti (tehnicieni); in acest context, democratia nu-si mai justifica existenta.

Nu cei multi trebuie sa decida, ci doar cei cu o pregatire speciala in diferitele domenii de activitate.

Indubitabil, tot mai multi teoreticieni pledeaza pentru forma democratica de organizare politica a societatii. Elocvent in acest sens ni se pare pozitia Jaques Juillard.

Pornind de la analiza proceselor revolutionare infaptuite in tarile din Est, acest ganditor conchide: "Stim in mod sigur de acum inainte ca democratia nu este un moment particular al civilizatiei, ci, dimpotriva, un cadru obligatoriu si definitiv"(Le genie de la liberte)

Trasaturile statului democratic

Acest tip de stat presupune manifestarea plenara a principiilor democratiei in

toate sferele de activitate, pe toate palierele de organizare a societatii. Totusi, la prima vedere, viata politica, in derularea sa, atesta existenta sau inexistenta democratiei, deoarece politicul constituie domeniul deciziei cu implicatii imediate si hotaratoare pentru prezentul si viitorul sistemului social.

Statul democratic se caracterizeaza prin:

a)      regim parlamentar;

b)      pluralism politic;

c)      legalitate ( statul de drept ) - afirmarea si respectarea drepturilor fundamentale

ale omului;[1]

d)      guvernarea reprezentativa exercitata prin reprezentanti alesi;

e)      echilibrul si separatia dintre puteri care constituie o garantie impotriva

guvernarii arbitrare;[2]

f)        dialogul fortelor social - politice ( democratia se defineste astazi tot mai mult

ca o " lupta pentru cu mijloace pasnice"; prezenta partenerilor - rivali pe scena politica impune opozitia constructiva, compromisul, consensul, de la caz la caz (s.n.).[3]