Simboluri europene

Simboluri europene

"Orice lucru asa-zis material pe care il doresti, este doar un simbol si il vrei nu pentru el in sine, ci fiindca iti va multumi spiritul pentru un moment" (Mark Twain)

1.Definire

Conform dictionarului explicativ al limbii romane simbolul poate fi definit astfel :1. Semn, obiect, imagine etc. care reprezinta indirect (in mod conventional sau in virtutea unei corespondente analogice) un obiect, o fiinta, o notiune, o idee, o insusire, un sentiment etc.(In literatura si arta) Procedeu expresiv prin care se sugereaza o idee sau o stare sufleteasca si care inlocuieste o serie de reprezentari. 2. Semn conventional sau grup de semne conventionale folosit in stiinta si tehnica si care reprezinta sume, cantitati, operatii, fenomene, formule etc. simbol matematic = semn care reprezinta notiuni, obiecte sau operatii matematice. Simbol chimic = mod conventional de notare a atomilor elementelor chimice folosit in scrierea formulelor si a ecuatiilor chimice. 3. (Bis.; in sintagma) Simbolul credintei = rugaciune care reprezinta expunerea succinta a dogmelor fundamentale ale religiei crestine; crezul.

Conform dictionarului de sinonime simbolul reprezinta un 1. insemn, semn. (Sceptrul era ~ul puterii domnitorului.) 2. emblema, (rar) atribut, (inv. fig.) pecete.3. figura, imagine. (Un ~ reprezentand ) 4. reprezentare, (inv.) chip. (Albul e ~ul nevinovatiei.) 5. simbolul credintei = crezul (art.), (livr.) credo, (inv.) credinta.

2.Care este semnificatia simbolului national?

Simbourile au existat dintotdeauna,oamenii ghidandu-se dupa ele inaintea inlesnirii unui limbaj verbal.In "dictionarul de simboluri" al lui Jean Chevalier si Alain Gheerbrant,"simbolul reprezinta raportul existent intre imagini,idei,credinte si emotii".Astfel potrivit celor doi autori "simbolul exprima o realitate care satisface numeroase exigente ivite din dorinta de a cunoaste,de a iubi,de a duce o viata tihnita.Realitatea pe care o exprima nu se identifica cu cea infatisata de trasaturile exterioare ale imaginii" Eficienta simbolului consta de asemenea in caracterul lui sugestiv transmitand usor ideea actiunii asociata cu miscarea pe care o reprezinta. Simbolul apeleaza la emotie si devine un instrument foarte util pentru uniformizarea multimilor. Steag rosu sau steag tricolor, Marseillaise si Internationale, viata politica isi consuma portia cotidiana de simboluri. Puse in scena in ceremonii ritualizate, simbolurile indeplinesc deci un rol de comunicare intre indivizi care, atribuind un acelasi sens acelorasi lucruri in acelasi moment, iti dau iluzia constituirii intr-o comunitate. Forta acestor simboluri consta in plasticitatea lor, in aptitudinea lor de a se metamorfoza, conform epocilor, locurilor si manipulatorilor, dar si in puterea lor de evocare si in capacitatea lor de a mobiliza masele, de a se transforma, dupa reciclari, in ganduri populare prefabricate.
Dragostea, ura, nelinistea, onoarea, mandria sunt frecvent intalnite in simboluri. Aceste sentimente individuale se gasesc astfel, din punct de vedere social, recuperate pentru a se transforma, cateodata, in motorul principal al Istoriei. Nu exista un fapt social incarcat de emotie in sine. Putem sa nu vedem intr-un drapel rosu doar o bucata de panza colorata. Dar Istoria si revolutiile au vazut in el altceva. Universul nostru politic este populat de locuri, de simboluri, de muzica, de eroi, de ritualuri, de cuvinte, de gesturi care au devenit factori ai emotiilor colective. Simbolismul politic constituie drumul ce duce catre ideea ca simbolurile in conducere, statut, executie administrativa si educatia celor lipsiti de putere inlatura impostura si permit functionarea eficienta a unei legislatii reformiste.Simbolismul politic cuprinde o bogatie de semnificatii care ne linistesc sau ne ingrijoreaza, iar diferitele evenimente politice descrise creeaza sprijinul pentru cauze si legitimeaza alocarile de valori.

Simbolurile politice sunt constituite atat din cuvinte,cat si din sloganuri,insigne,steaguri sau drapeluri,salutari(gesturi)si simboluri sonore.De-a lungul timpului popoarele au folosit ca mijloc de individualizare si comunicare diverse simboluri,devenite apoi insemne nationale.Steagurile simbolizeaza entitatea statala a populatiei de pe un anumit teritoriu,originea acesteia,precum si anumite momente istorice sau obiceiuri,acte de cultura,evocate si recunoscute de intreaga populatie de pe acel teritoriu.Steagul reprezinta cel mai statornic simbol al istoriei unui popor,concretizand realizarea unei idei sau a unor inalte aspiratii pe care un stat sau un popor le-a urmarit de-a lungul timpului. Toate statele au nevoie de simboluri nationale pentru ca se resimte nevoia unei identitati nationale,unei apartenente la anumite valori.

3.Simboluri nationale vs.simbouri europene

Atat sustinatorii integrarii supranationale,cat si cei ai nealterarii suveranitatii statale si-au demonstrat pozitia nu numai prin argumente tehnice(preponderent economice),ci si prin moduri de expresie si comunicare foarte clare(simbouri),acestea fiind considerate principalele moduri de constituire a unei identitati.Acceptate de comun accord,tragandu-si forta tocmai din numarul celor care le accepta,simbolurile au devenit "averea" fiecarei natiuni.Secole intregi,cetatenii Europei s-au recunoscut prin semnele emblematice ale patriei(steagul,moneda nationala,stema,pasaportul,etc).Nevoia de noi simboluri-supranationale-a aparut cand cele vechi au ramas "prea mici" in multiplicitatea de noi experiente,sentimente,convingeri.Ele nu s-ar fi ivit fara marile transformari ale mediului natural,social,politic.

Atat simbolurile politice,cat si cele culturale au mers deseori mana in mana,relationandu-se la identitatea nationala,de aceea,cu greu pot fi separate.Simbolurile politice au fost create "de sus in jos":steagul,imnul,moneda,impuse de conducatori si acceptate de popor,devenind simboluri culturale. Evident,simbolurile politice pot avea un puternic impact asupra populatiei,dar populatia insasi decide in ce masura le accepta. Trecutul exista prin simbolizarea sa in prezent,iar simbolurile nationale functioneaza si ca sa ceeze legaturi intre cetateni.In mod asemanator,ca sa-si inteleaga apartenenta la un continent unificat,cu numai o granita externa,europenii zilelor noastre au nevoia de noi simboluri,care sa-i faca sa-si inteleaga identitatea in cadrul noilor parametri.

Constructia europeana a impus gasirea unor noi simboluri,care sa fie comune tuturor statelor comunitare si sa creeze un sentiment de solidaritate in cadrul Uniunii.Neintroducerea unui simbolism a fost considerata o cauza a intarzierii constituirii unui atasament al polulatiei fata de Comunitate .Dupa intemeierea Uniunii Europene,Comisia Europeana a gasit necesara vizibilizarea identitatii si acest lucru s-a facut eficient prin simboluri "care sa apropie popoarele,dandu-le putinta de a se identifica in Europa si in Uniunea Europeana".

4.Insemnele Uniunii Europene

4.1 Steagul European

Istoria steagului Uniunii Europene incepe in 1955,el fiind initial folosit de Consiliul Europei,o organizatie internationala infiintata in 1949 pentru a apara drepturile omului si pentru a promova valorile europene.Ulterior,conducerea acestei organizatii a incurajat si alte institutii europene sa adopte aceeasi emblema. In 1983,Parlamentul European a dezbatut indelung ideea si doi ani mai tarziu,in cadrul unui summit ce a avut loc la Milano,steagul a fost adoptat ca insemn oficial al Comunitatilor Europene si al institutiilor adiacente,care au inceput sa-l foloseasca din 1986.

Cele 12 stele aurii pe fond albastru sugereaza unitatea si identitatea comuna a popoarelor europene,neavand nici o legatura cu numarul de state membre ale Uniunii Europene,cercul reprezentand armonia si solidaritatea,iar stelele perfectiunea.Cea mai recenta propunere de schimbare a steagului Uniunii dateaza din 2002 si apartine arhitectului olandez Rem Koolhaas,dar nu a fost acceptata.

Datele tehnice adoptate oficial de Consiliul Europei si preluate de Uniunea Europeana precizeaza ca raportul intre inaltime si lungime este de 2/3,iar pe fondul albastru cele 12 stele galbene in cinci colturi dispuse vertical alcatuiesc un cerc de raza 1/3 din inaltime.Culorile sunt de asemenea specificate in mod oficial,albastrul fiind obtinut ca PANTONE REFLEX BLUE sau RGB:0/0/153 sau HX000099 sau 100%process cyan+80%process magenta,iar galbenul ca PANTONE YELLOW sau RGB:225/204/0 sau HX FFFFFF sau 100% process yellow.In plus,atunci cand este reprodus alb-negru sau pe un fond colorat,din motive de vizibilitate,steagul trebuie inconjurat de un chenar alb de grosime 1/25 din inaltime.

Acceptarea unui steag european nu a fost simpla,deoarece obiectul ca atare a reprezentat pana de curand simbolul unui stat sau al unei corporatii.Prin urmare urmare,introducerea lui putea fi socotita o subminare a suverantatii nationale.Totusi,la 20 mai 1986,steagul european a fluturat pentru prima data alaturi de cele ale statelor membre.

4.2 Imnul European

Ca si steagul Uniunii,imnul UE a fost mai intai adoptat de Consiliul Europei.In 1972,aceasta organizatie a ales ca partitura europeana preludiul la "Oda bucuriei",parte a ultimului act al Simfoniei a 9-a ,compusa in 1823 de Ludwig van Beethoven pe un text scris in 1785 de Friedrich von Schiller.Cele mai importante aranjamente instrumentale folosite oficial-pentru solo pian,instrumente de suflat si orchestra simfonica-au fost realizate de dirijorul Herbert von Karajan,imnul fiind lansat in 1972 printr-o ampla campanie.Sefii de stat si de guvern prezenti la summit-ul de la Milano din 1985 au adoptat imnul ca unul din insemnele oficiale ale Counitatilor Europene,nu pentru a inlocui imnurile statelor membre,ci pentru a exprima valorile de libertate,pace si solidaritate pe care se intemeiaza institutiile Comunitatilor.In ianuarie 2004,Consiliul Europei a lansat un CD cu noi adaptari ale "Odei bucuriei",incluzand versiuni hip-hop,dance,jazz si rock,pentru a veni in sprijinul realizatorilor de emisiuni pe teme europene.

Imnul are in plan national,o istorie asemanatoare steagului.In momente eliberatoare,emotionale si comemorative,era folosit pentru un puternic impact nationalist.Textul imnului britanic si cel al celui german sunt,de pilda,vadit impotriva unificarii cu alte popoare.Deutschland,Deutschland uber alles,chiar daca nu se mai asculta ca atare a ramas in memoria celor care asculta melodia lui Haydn. Imnul britanic e de asemenea ntionalist.Nu e de mirare ca in subconstientul germanilor sau britanicilor a existat o anumita reticienta-mereu combatuta de oficiali-la extinderea Uniunii Europene.

4.3 Ziua Europei

In amintirea declaratiei ministrului francez de Externe Robert Schuman,care,la 9 mai 1950,in prezenta presei internationale,cerea Frantei si Germaniei sa cedeze unui organism supranational european dreptul de gestionare a industriei carbunelui si otelului,aceasta data a fost aleasa pentru a marca Ziua Europei.Decizia a fost luata la summitul de la Milano din 1985,in cadrul caruia au mai fost adoptate ca simboluri oficiale steagul si imnul european.Multi cetatenii europeni insa nu cunosc semnificatia acestei zile,astfel incat nu au motive sa o sarbatoreasca.

4.4 Moneda Europeana

Moneda unica folosita in 12 state membre ale Uniunii Europene este euro.Aceasta a inlocuit in 1999 moneda scripturala comuna ECU(unitatea monetara europeana)ce fusese creata in cadrul Comunitatii in 1979,sub forma unui cos de monede nationale a caror functie era ccordonata.Spre deosebire de ECU insa,ce putea fi folosit doar in tranzactii ce nu implicau bani gheata,euro este,incepand din 2002,moneda folosita de majoritatea cetatenilor Uniunii Europene prin vointa guvernelor statelor si a populatiei,fapt fara precedent in istoria continentului. Numele monedei a fost stabilit la Consiliul European de la Madrid(decembrie 1995).In mai 1998,in cadrul summit-ului de la Bruxelles,sefii de stat si de guvern prezenti au decis ca doar 11 state europene(Austria, Belgia, Finlanda, Franta, Germania, rlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia si Spania)indeplinesc criteriile pentru adoptarea unei monede unice.Acestea formeaza asa numita zona euro.De la 1 ianuarie 1999,euro a devenit noua moneda a celor 11 state,moment in care a fost adoptata si politica monetara comuna sub autoritatea unei Banci Centrale Europene.Aceasta institutie a fost infiintata in iunie 1998 pentru a gestiona problemelelegate de integrarea monetara a statelor membre.

In septembrie 2001,noile bancnote si monede au fost distribuite bancilor pentru realizarea unui fond de moneda.La 1 ianuarie 2002,euro intra in circulatie,iar doua luni mai tarziu,sunt retrase de pe piata monedele nationale ale statelor membre zonei euro(la care aderase intre timp si Grecia).Moneda euro poate fi utilizata in oricare dintre statele membre ale Uniunii care se afla in zona euro,dar si de statele din afara Uniunii,unde a mai fost adoptata ca moneda oficiala(Monaco,San Marino si Vatican),in unele teritorii de peste mari ale statelor membre UE,unde a fost adoptata ca moneda oficiala(Mayotte,Saint-Pierre-et-Miquelon) si in unele teritorii unde sau state unde este folosita de facto ca moneda principala(Andorra,Kosovosi Muntenegru).Unela state din afara Uniunii si-au legat moneda nationala de euro prin acorduri bilaterale cu Uniunea sau prin decizii unilaterale.

Bancnotele euro au sapte subdiviziuni de culori si dimensiuni diferite(de 500,200,100,50,20,10 si 5 euro)iar monedele au opt subdiviziuni de marimi si grafica diferite(de 2 si 1 euro,de 50,20,10,5,2centi si 1 cent).Bancnotele euro au acelasi design in toate statele din zona euro,insa monedele au o fata imprimata cu insemnul national al fiecarui stat.Forma grafica a monedei europene a fost decisa de consiliul director al Institutului Monetar European,in urma unui concurs lansat in 1996.Cele 44 de proiecte incluse apartineau unor artisti graficieni propusi de bancile centrale ale statelor membre ale UE si trebuia sa exprime cat mai bine ideea de cooperare intre popoare si natiuni.Unele muzee ale bancilor nationale din statele membre ale Uniunii Europene au expus temporar documente si proiecte privind unificarea monetara europeana.

4.5 Deviza

Uniunea Europeana si-a desemnat in anul 2000 propria deviza: "Unitate in diversitate". Pentru alegerea ei s-a organizat un concurs in scolile din Uniune,la care au participat aproximativ 80000 de tineri cu varste cuprinse intre 10 si 20 ani,In final au fost selectionate sapte propuneri,iar Parlamentul European a decis care dintre ele va fi adoptata.Nationalitatea creatorilor devizei castigatoare a ramas pana in prezent secreta.Conform Tratatului Constitutional,deviza se dorea a fi usor modificata,ea devenind: " Unita in diversitate".

4.6 Pasapoartele europene

Pasapoartele europene au inceput sa fie folosite din 1985.In 1980 Consiliul de Ministri a votat o directiva privind introducerea in doua etape a unui permis de conducere comunitar.Pasapoartele de acelasi tip si granitele "deschise" au un rol esential,de vreme ce ne definim prin granite,insa deciziile supranationale sunt deocamdata ignorate sau chiar temute.Parlamentul European a votat includerea elementelor biometrice in pasapoartele europene(respingand totusi includerea amprentelor si crearea unei baze de date UE in acest sens,pentru a nu incalca drepturile vietii private).

4.7 Limbile Oficiale

Limbi oficiale ale Uniunii Europene sunt toate limbile oficiale ale statelor membre si in prezent sunt in numar de 23:bulgara, ceha, daneza, engleza, finlandeza, franceza, germana, greaca, irlandeza (de la 1 ianuarie 2007),italiana,letoniana,lituaniana,olandeza, potugheza, suedeza, estoniana, maghiara, malteza, polona, romana, slovaca, slovena si spaniola.Conform prevederilor tratatelor UE,in cazul statelor cu mai multe limbi oficiale,este la latitudinea parlamentaleor nationaleale acestora sa decida careia dintre ele ii este acordat statutul de limba oficiala in interiorul Uniunii Europene.

Toate deciziile institutiilor europene sunt traduse in fiecare dintre limbile oficiale,iar cetatenii europeni pot contacta institutiile si primi raspunsuri in oricaredintre acestea.Atat pentru intalnirile la nivel inalt,cat si pentru sesiunile Parlamentului European si ale Consiliului European sunt asigurate servicii de interpretare simultana in fiecare limba.In afara intalnirilor formale se practica un regim flexibil de comunicare,ce tine cont de situatie si de aptitudinile persoanelor implicate,cele mai folosite limbi fiind:engleza,franceza si gremana.

Alaturi de limbile oficiale,exista cateva limbi cu statut special.Incepand din 2004,guvernele Irlandei si Spaniei au incercat sa promoveze ca limbi oficiale irlandeza,catalana,basca si galitiana.Intre acestea,un loc aparte l-a detinut irlandeza,care,desi este,din punct de vedere constitutional,prima limba a Irlandei, a avut statut de limba oficiala in cadrul Uniunii Europene doar in momentul publicarii tratatelor si altor acte fundamentale,fapt ce a starnit numeroase dezbateri.

Diversitatea lingvistica este considerata "cheia de bolta culturala si democratica a Uniunii Europene si o marca esentiala a identitatii europene".Numarul mare de limbi si dialecte vorbit in Europa e perceput ca o bogatie de neparasit si nimeni nu pare deocamdata dispus sa renunte la propia-i exprimare in favoarea unei lingua franaca(engleza).

4.8 Programe educationale

Tinerii prefera simboluri absolut noi pentru crearea sentimentului de europeni,in loc de suprapunerea unor imitatii peste vechile simboluri nationale.In anii din urma au fost gandite si puse in practica numeroase programe dedicate invatamantului .Tineretul pentru Europa(schimbul de tineri intre 15-25 de ani),Programul European de schimburi pentru tinerii lucratori(dedicat imbunatatirii experientei profesionale),Socrates(adresat elevilor,studentilor si educatiei adultilor),Comenius(pentru introducerea in scolii a tehnologiei de ultima ora).Lingua(invatarea limbilor straine),Erasmus(schimburi de profesori si studenti,elaborarea comuna a cursurilor),Leonardo da Vinci (cu subprograme FORCE,in vederea formarii profesionale,PETRA-pregatirea profesionala a tinerilor,COMETT-pentru crearea unui parteneriat intre universitati si industrie si EUROTECNET).Fortificarea retelei academice si culturale in Europa da un nou sens identitar:studentii care invata in strainatate au deopotiva sansa propriei culturi,dar si a aprofundarii unei culturi straine.

5.Impactul simbolurilor europene

Experienta anilor '90 a aratat ca introducerea simbolurilor europene nu ajuta foarte mult in construirea noii identitati colective,atat timp cat procesele culturale raman in apanajul politicilor nationale .Oficialii europeni au constituit o simbolistica supranationala artificiala,in completarea simbolurilor nationale.Cetatenia europeana s-a identificat astfel cu drapelul albastru cu 12 stele galbene,cu pasapoartele de culoare unica(rosu-bordeaux),cu imnul european si inscrierea apartenentei la Uniune pe pasapoartele nationale.De asemenea au fost reactualizate mituri fondatoare(misiunea civilizatoarea) si s-au lansat sloganuri adecvate("unitate in divesitate","Europa cetatenilor").Insa aceasta noua simbolistica a intampinat dificultati notabile.In primul rand utilizarea lor episodica,in ocazii strict europene:9 mai "Ziua Europei",alegerile europene.festivitati sau premiere legate de merite europene.Aceste ocazii sunt rare si nu au un impact puternic asupra populatiei,unele din aceste evenimente trecand chiar neobservate de cetatenii europeni.

Tratatul Constitutional nu face referiri la simbolurile Uniunii - steag, imn, moneda unica. Asadar, cand vom auzi versurile 'soare, soare fratioare' va trebui sa stim ca nu este vorba decat despre partea a patra a Simfoniei a noua a lui Beethoven si nu de imnul Uniunii Europene. Simbolurile vor fi folosite probabil in continuare, dar nu in mod explicit. Ele au fost eliminate din textul tratatului intrucat unele tari (de pilda Marea Britanie si Cehia) s-au temut ca UE va ajunge un 'superstat' - intrucat simbolurile (steag, imn, moneda) apartin statelor nationale. Evident ca nu se poate renunta la moneda unica, euro, dar aceast lucru nu este suficient daca vrem sa cream o simbolistica si o identitate comuna.

Putem concluziona ca nici statele membre aleUE,nici cetatenii statelor membre nu sunt pregatiti sa renunte la o parte a identitatii lor.Simbolurile europene continua sa existe,dar intr-o forma limitata.Mai trebuie parcurs un drum lung pana cand aceste simboluri vor fi in constiinta colectiva si vor reprezenta intr-adevar o parte a identitatii europene.