Sistemul sovetic

P L A N U L :

I. Aspectul politic

II. Aspectul economic

Dezvoltarea industriei.

Agricultura

III. Aspectul social

Populatia.

Cultura.

I.           Aspectul politic

Regimul politic. Sistemul sovetic a evoluat in republica fara mari modificari pe parcusul anilor 50 Se consolideaza monopolul Partidului Comunist asupra tuturor sferelor vietii politice. Htaririle organelor centrale unionale de partid era obligatorii pentru cele republicane. Directiile principale ale dezvoltarii politice, social economice si spirituale ale republicii au fost determinate de progresele Partidului Comunist al Uniunii Sovietice si congresele Partidului Comunist al Moldovei. Hotaririle congreselor organizatiei republicane de partid erau doar o simpla adaptare la deciziile primite de forul suprem al partidului comunist, repetind intru totul dogmele si tezele ideologice formulate de catre aceasta . Intreaga activitate a organelor de partid era insotita de campanii ideologice minutios pregatite si strict dirijate de organle de partid.

Congresele Partidului Comunist al URSS adoptau decizii care determinau viata politica in toate republicile, incluciv RSSM. La aceste congrese se adoptau de asemenea importante hotariri cu caracter economic, in special directivile planurilor cincinale, care cuprindeau directiile dezvoltarii social economice, substituind astfel organele superioare ale puterii de stat.

Erau promovate intens tezele doctrinare cu privire la caile de constructie a socialismului, lichidarii deosebirii dintre stat si oras, crearii omului nou - omul sovietic, educat in baza principiilor internationalizmului socialist. In numeroase publicatii se argumenta teza despre constituirea unei noi comunitati - poporul sovietic. In esenta aceasta nu era altceva decit o tentativa de lichidare a specificului national a populatiei bastinase din republica.

O particularitate a vietii politice in RSSM o constituia cresterea considerabila a numarului comunistilor in organizatia republicana de partid. Daca in 1956 in rindurile partidului se numarau aproape 40.000 de membri, apoi in 1986 activau circa 189.000.

In RSSM monopolul politic al partidului au fost legiferat prin Constitutia republicii din 15 aprilie 1978 adoptata dupa modelul constitutiei URSS din 1977. Aceasta Conctitutiei a reprezentat un document mai mult politic de cit juridic, fiind doar un decor democratic cu caracter propagandistic.In esenta Constitutia RSS Moldovenesti nu se deosebea de Constitutia URSS. Baza politica a statului o constituiau Sovietele de deputati ai oamenilor muncii. Sovietul Suprem si Prezidiul Sovietului Suprem erau organele supreme ale puterii de stat, iar Consiliul de Ministri - organul suprem executiv si de dispozitie.

Principiul 'unirii benevole a subiectelor in federatie' erau doar o teza anuntata, in realitate republica neavind posibilitatea reala de asi determina soarta. Desi in Constitutie era proclamata suveranitatea RSSM, organele puteriii de stat repupublicane erau privite de dreptul de a adopta legi ori hotariri distibcte de cele pe car le adopta conducerea de la Moscova. Relatiile cu alte state tineau in ecsclusivitate de componenta organelor centrale.

Un rol important in consolidarea sistemului totalitar l - au jucat Sovietele de deputati ai oamenilor muncii. In RSSM intre anii 1956 - 1985 au avut loc sapte companii electorale de alegeri a deputatilor in Sovietul Suprem al republiciii. Alegerile se desfasurau sub controlul strict al organelor republicane de partid, in buletinele de vot ne fiind introduse candidaturii de alternativa. Alegerile se incheeau cu victoria ' blocului comunistilor si a celor fara de partid '. Acestea erau doar formalitate, in esenta, fiind promovati doar candidatii propusi de Partidul Comunist.

Pina la sfirsitul anilor 1950 activitatea legislativa a Sovietului Suprem a fost limitata de organele centraleunionale. Organele legislative ale RSSM nu aveau dreptu de a adopta legi penale, civile si procesuale. Pina in 1960 pe teritoriul republicii s - au aplicat codurile judiciare ale RSS Ucrainene.

Organele locale ale puterii de stat erau sovietele raionale, orasenesti si satesti de deputati ai oamenilor muncii, alese de populatie pe un termen de doi ani. Acestea conduceau in limitele teritoriale respective prin intermediul Comitetelor executive toate domeniile vietii social - economice, politico - administrative, spirituale, stabileau bugetele, asigurau securitatea si ordinea de stat, respectarea legislatiei in vigoare.

Campaniile electorale erau desfasurate sub lozinci comuniste, prin largi acstiuni de agitatie la care participau activisti de partid, mijloacele de informare in masa, pe larg fiind implicate si organizatiile obstesti.

Justitia in republica se infaptuia de catre Judecatoria Suprema a RSSM, judecatoriile raionale si cele populare, precum si de judecatoriile speciale din URSS, create prin hotarirea Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice. Supravegherea respectarii cadrului legalitiv socialist era incredintata organelor procuraturii.

O parte componenta a sistemului totalitar in RSSM, ca si in celelalte republici sovietice, oconstitueau organizatiile obstesti, printre care rolul de frunte revenea sindicatelor. Fiind create ca organe ce urmau sa apere interesele oamenilor muncii respectarea legislatiei in vigoare, asigurarea de catre stat acelor ce muncesc, ocrotirea sanatatii ), sindicatele in realitate s - au transformat in unelte in mina organelor republicane de partid.

Un rol deosebit in pregatirea ideologica a generatiei in crestere ii revenea Uniunii Leniniste Comuniste a Tineretului din Moldova (comsomol). Scopul principal al organizatiei a fost educatia comunista a tineretului pe principiiile internationalismului socialist. Din rindurile acestor organizatii cei mai fideli reprezentati erau selectati pentru completarea organelor de conducere a Partidului Comunist.

Posturile cheie in conducerea organizatiei republicane de partid au fost detinute de persoane venite din alte republici. In anii 1961 - 1980 in fruntea Partidului comunist al Moldovei s - a aflat I. Bodiul, originar din Ucraina. Alegerea sa in functie se datora legaturilor strinse cu L. Brejnev, viitorul secretar general al Partidului Comunist al URSS, stabilite in anii 1950 - 1951, cind ultimul a condus organizatia republicana de partid. I. Bodiul s - a evidentiat prin promovarea politicii de cooperare si integrare agroindustriala in republica, efectuarea unor numeroase experimente in economie, care au adus daune considerabile republicii. Consecinte grave au avu abuzuri si metodele de dictat in conducere, doar mai ales politica antinationala promovata in viata spirituala.

In anul 1958 in componenta CC al PCM rominii alcatuiau doar 24,2 %. Treptat, odata cu consolidarea regimului comunist, in institutiile de invatamint si scolile de partid erau pregatite cadre fidele sistemului sovietic si din rindurile populatiei bastinase. Drept rezultat in 1980 in nomenclatura CC al PCM rominii constitueau 51,6 %. Aceasta, insa nu schimba esenta regimului, politica promovata fiind ca si mai inainte strict dirijata de organele centrale unionale.

In perioada de declin a regimului functia de prim - secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist al Moldovei a detinut - o S.Grosul. Sub dirijarea lui s - au facut incercari de a restructura mecanismul de conducere al complexului agro - industrial, de realizare a unor programe sociale si economice impuse de organele centrale unionale a partidului. Obiectele principale propise: rezolvarea problemei alimentare asigurarea populatiei cu locuinte au ramas nerealizate.

Manifestarile ale opozitiei fata de regimul totalitar. In pofida politicii promovate de autoritatile sovietice si a sistemului rigi de supraveghere o parte a populatiei, mai ales a intelectualilor, n - au acceptat idiologia si politica Partidului Comunist. Manifestarile de protest si lupta pentru drepturilor legitime ale bastinasilor s - au intensificat la mijlocul anilor 1960.

La 14 - 15 octombrie 1965 Congresul al III - lea al Uniunii Scriitorilor din Moldova intr - o sedinta publica la care au asistat si studenti din Chisinau pune problema revenirii la grafia latina. Invinuiti de nationalism au fost scriitorii I. Druta, Gh. Malarciuc, A. Busuioc, M. Cimpoi.

In 1971 Biroul CC al PCM a discutat chestiunea 'Cu privire la unele manifestari negative de la institutul Politehnic din Chisinau '. Conducerea institutiei a fost invinuita de faptul ca promoveaza elemente antisociale si nationaliste. Drept o urmare au fost concediate sau exmatriculate 20 de persoane: lectori, aspiranti, studenti.

Manifestarile impotriva discriminarii populatiei rominesti se intensifica si capata un caracter mai organizat in prima jumatate a anilor 70. O pagina eroica a rezistentei o constitue activitatea organizatiei Frontul Nationa Patriotic. Liderii Frontului au inaintat scrisori cu cerinta respectarii drepturilor populatiei locale si reunirii Basarabiei cu Rominia. Membrii acestei organizatii : Alexandru Usatiuc, Gheorghe Ghimpu, Valeriu Graur si Alexandru Soltaianu au fost invinuiti de antisovietism si condamnati la termeni lungi de detentie.

II. Aspectul economic

Economia RSSM a cunoscut o dezvoltare continua. A crescut numarul intreprinderilor industriale, s - a imbunatatit baza tehnico - materiala a economiei nationale. Indicii relativ inalti atinge agricultura.

1.Dezvoltarea industriei in RSSM a cunoscut in anii 50 - 60 realizari importante. Invenstitiile crescinde au permis constructia unor mari capacitati de productie. Traditional, cu ritmuri sporite, s - a dezvoltat industria alimentara. Au fost date in exploatare uzinele de vinuri din Chisinau, Comrat, Balti, fabricile de conserve din Tiraspol, Crasnoe, Cahul, Grigoreopol. Intens s - a dezvoltat industria textila, cele mai mari interprinderi fiind construite la Chisinau, Bender, Orhei, Tiraspol. Au fost date in exploatare hidrocentrala de la Dubasari si centralele termice din Chisinau si Balti, republica asigurindu - si astfel necesitatile de consum a energiei electrice.

O    trasatura a vietii economice a constituit-o concentrarea si specializarea productiei industriale, proces care a luat amploare la inceputul anilor 70 prin crearea asociatiilor de productie. Construirea unor uzine gigantice a devenit o particulariate a vietii economice. In anul 1975 cea mai mare parte a muncitorilor lucrau la uyine mari cu peste 500 de lucratori.

Catre 1985 in RSSM functionau 116 de asociatii, care includeau 337 de intreprinderi industriale. Prin cele mai mari putem mentiona asociatiile:'Moldavghidromas', 'Volna', 'Mezon', 'Zorile', 'Steaua Rosie'. S-au intreprins marfuri pentru integrarea republicii in complexul industrial unional. Importante ramuri inustriale erau dependente de resursele de materii prime ale Rusiei si alte republici unionale. In acest sens se evidentia uzina de tractoare din Chisinau, care primea instalatii si materiale de la 260 de intreprinderi ale URSS. Formarea unor asociatii unionale - republicane a avut drept rezultat scurgerea masiva a venituriolor in afara republicii.

La sfirsitul anilor '70, drept rezultat al metodelor administrative de comanda, factorii ce asigurau pina atunci cresterea economica s-au epuizat. Ritmurile de crestere a productiei industriale s-au redus de la 12,1% in anii 1961-1965 la 4,9% in 1981-1985. Indicii de plan nu erau realizati, in pofida eforturilor convulsive ale organelor de partid si celor de stat. Asimilarea noilor realizari ale progresului tehniho-stiintific decurgea foarte lent in comparatie cu tarile dezvoltate. Ponderea mucii manuale in procesele de producere continua sa ramina inalta. Capacitatile de productie erau puse in functiune cu mare intirzieire fata de terminii stabiliti de plan.

Criza a cuprins si industria alimentara care nu era asigurata cu mijloace necesare pentru modernizare, aceasta influentind negativ si agricultura. Lipsa unor abatoare, a intreprinderilor prentru prelucrarea carnii provoca mari pierderi ramurilor de crestere a vitelor. Drept urmare carnea si alte produse in cantitati mari erau exportate direct in republicile sovietice, aducindu-se pierderi mari economiei republicii. Fabricile de zahar, multe la numar si aplasate irational pe teritoriul republicii, nu erau asigurate suficient cu materie prima.

Ministerele si departamentele din domeniul industriei, planificind amplasarea si dezvotarea intreprinderilor, in primul rind acelor de subordonare unionala, lua in considerare numai factorii care detrminau eficienta ramurii. In anumite ramuri au fost neglijate conditiile geografice ale republicii, structura populatiei si resursele de materie prima. In republica s-au contruit intreprinderi mari 'parazitare', pentru care se importa nu numai materia prima si utilajele, ci si cadre de muncitori, functionari etc. Printre acestea era uzina metalurgica din Ribnita, uzina de calculatoare din Chisinau si altele.

Politica economica promovata de organele unionale in republica a fost indreptata spre satisfacerea intereselor geopolitice. Drept exemlu poate servi amplasarea potentialului industrial de baza pe malul sting al Nistrului (1/3 din intreprinderile industriale mari au fost amplasate in partea stinga a riului).

2.Agricultura. In anii '50-80 dezvolatrea agriculturii in RSSM a fost marcata de importante schimbari, care au influentat atit volumul productiei agricole, cit si structura de ramura. Reinoirea bazei tehnico-materiale a agriculturii, cresterea numarului si nivelului de pregatire a specialistilor, infaptuirea unor ample lucrari de irigare au adus la modificari pozitive in economia satului. A crescut recolta medie la hectar a culturilor agricole, productivitatea animalelor, s-a redus cheltuielile directe de munca.

In decurs de 40 de ani sistemul de organizare a productiei agricole a cunoscut diverse forme. Pe linga colhozuri una din marile sperante ale socialismului au fost sovhozurile - gospodarii agricole de stat bazate pe proprietatea de stat asupra mijloacelor de productie. Ineficiente din punct de vedere economic si social, dar sustinute prin mari investitii de stat, sovhozurile au crescut numeric de 8 ori, cuprinzind in 1985 - 473 de gospodarii. Aceste intreprinderi au fost create in cea mai mare parte pe baza colhozurilor, numarul carora s-a redus de 1,5 ori.

De la inceputul anilor '60 directia principala de dezvoltare a agriculturii a constituit-o concentrarea si specializarea productiei in sectorul agrar. S-au infiintat pe baza cooperarii intergospodaresti mari complexe zootehnice, fabrici avicole, incepe crearea asociatiilor agro-industriale, scopul principal al carora fiind apropierea intreprinderilor de prelucrare de sectorul agrar. Pina in 1985 au fost fondate 164 de intreprinderi intergospodaresti: complexe zootenice, fabrici avicole, intreprinderi de prelucrare a tutunului etc.

In anii '70 o atentie deosebita s-a acordat integrarii agro-industriale in sectorul de stat. Veriga principala in sistemul de integrare e a devenit sovhozul-fabrica, cuprinzind mai ales viticultura si culturile tehnice. Cea mai mare asociatie agro-industriala din republica era 'Moldvinprom', care includea in 1985 peste 200 de sofhozuri-fabrica. O serie de asociatii au cuprins intr-un sistem unic gospodariile de cultivare a legumelor, fructelor, plantelor eterice si intreprinderile de prelucrare a productiei in aceste ramuri. De rind cu aceasta in anii '70 s-au constituit in domeniul agriculturii asociatii stiintifice de productie: 'Selectia', 'Vierul', 'Doina', 'Zarea', etc. Acestea cuprindeau circa 50 % din institutiile stiintifice cu profil agrar.

Datorita consolidarii bazei tehnico-materiale si utilizarii in cantitati tot mai mari a ingrasamintelor minerale a sporit recolta medie de cereale la hectar. In anii 1951-1955 ea a constituit in mediu 12,3 chintale la hectar, ca apoi sa atinga in anii 1976-1980 - 33,1 chintale. Politica de specializare, strict dirijata de catre organele de partid, a avut ca urmare o reducere esentiala a suprafetelor cultivabile cu cereale in anii '50-80 mai mult de doua ori. De asemenea s-au micsorat suprafetele insamintate cu floarea soarelui (de 1,5 ori). In schimb au sporit suprafetele de sfecla de zahar, legume, vii si livezi.

Utilizarea infecienta a resurselor materiale, financiare si de munca, interventiile administrative, restructurarii frecvente si interminabile a formelor de organizare, initiative voluntariste nejustificate din opunct de vedere stiintific au adus la inceputul anilor '80 la fenomene de stagnare si elemente de criza. Cauza principala a scaderii ritmurilor de crestere a agriculturii a fost insasi caracterul obstesc al proprietatii funciare si drept rezultat instrainarea taranului de principalele mijloace de productie.

Scaderea ritmurilor de cresterea a productivitatii muncii din sectorul agrar, in deosebi de pronuntata in anii 80 si cresterea pretului de cost la multe produse agricole dovedesc existenta unor tendinte negative si a unei situatii econome instabile in republica.

Agricultura RSSM s-a aflat in dependenta de economia URSS. Repartizarea si realizarea productiei agricole era strict dirijata de organele unionale. Mari cantitati de productie erau livrate in fondul unional. Fiind unul din principalii producatori, republica a avut un consum mai scazut de produse alimentare pe cap de locuitor decit in mediu pe Uniunea Sovetica. Pierderile de pe urma livrarii productiei in fondul unional si in alte republici erau colosale, numai in 1985 constituind 200-250 mln. ruble.

Pagube considerabile a adus republicii campania antialcoolica, initiata abuziv de centru in anul 1985. S-a inceput reprofilarea intreprinderilor industriale de vinificatie si distrugerea plantatiilor de vita-de-vie, ceia ce a adus la reducerea considerabila productiei de vinuri si a sampaniei.

III. ASPECTUL SOCIAL

1. Populatia. Din 1959 pina la 1989 numarul populatiei republicii a crescut de la 2.884.500 pina la 4.335.360 locuitori, constituind un spor de peste 1,5 ori. Ponderea populatiei romanesti a constituit resppectiv 65,4 si 64,5 %.

Evolutia componentei etnice a populatiei Republicii Moldova

Cursul organelor unionale spre industrializare a devenit un catalizator al migratiei intensive a populatiei din diferite regiuni ale URSS in republica unde si asa se inregistra un surplus de brate de munca. Caracteristic pentru aceasta perioada a fost un intens proces de urbanizare, numarul populatiei in orase crescind de 3,2 ori intre anii 1959-1989.

Ca rezultat al influentei unui numar mare de specialisti din afara republicii s-a constituit un aparat strain populatiei autohtone, in care ponderea specifica a nationalitatii bastinase era infim de mica. Dupa cel de-al doilea razboi mondial si pina in 1965 numarul salariatilor a crescut de la 8000 la 627000, dintre care doar 1/3 erau romani In agricultura jumatate din presedintii de colhoz erau rusi si ucraineni, pe cind in rindurile taranilor simpli 90% erau romani.

In urma migratiei cel mai mult au avut de suferit orasele republicii. Cota populatiei moldovenesti in cele mai mari centre alr republicii constituia 39,8 %, in unele orase acest indice fiind mai pronuntat (Tighina 28,8 %, Tiraspol 17,1 %, Ribnita 25,8 %). Politica economica a avut consecinte grave si asupra populatiei rurale. Caracteristic a fost un intens prces de migratie a populatiei de la sat si oras. Un mare numar de locuitor ai satelor erau nevoiti sa plece este hotarele republicii. Numai pe parcursul anilor '80 din satele RSSM au plecat circa 20000 de bastinasi.

2.Cultura. In anii '50-80 dezvoltarea culturii a fost puternic influentata de regimul totalitar. Partidul Comunist si organele sovietice de stat au cautat sa impuna invatamintului si stiintei, procesului de creatie artistica principiile sale ideoloce. Intelectualitatea era obligata sa-si puna talentul si activitatea in serviciul regimului comunist.

Regimul comunist supraveghea cu strictete activitatea oamenilor de arta, drept sarcini importante fiind considerate inlaturarea ramasitelor trecutului din constiinta poporului si lupta impotriva ideologiei burgheze. In acest scop erau adoptate numeroase hotariri ale CC al PCM, directive ale Ministerului Culturii, dupa care, de regula erau epurari in organele de conducere ale uniunilor de creatie, teatrelor, editurilor, etc. Intelectualitatea de creatie era atasata in diverse cercuri de invatamint politic, scoli de instruire de partid, cu caracter obligatoriu. Prin toate acestea se urmarea scopul de a subordona literatura si artele ideologiei comuniste.

Procesul de democratizare a fost suminat la inceputul anilor '60. Erau sustinute doar institutiile culturale, uniunile de creatie, colectivele de redactie care promovau strict directivele partidului, restrictiile si cenzura devenind un fenomen obisnuit. Aceasta a determinat plecarea unor personalitai de seama a culturii nationale peste hotarele republicii.

Invatamintul a inregistrat progrese importante. De la sfirsitul anilor '50 are loc trecerea la invatamintul obligatoriu de 8 ani, iar la mijlocul anilor '70 este realizat invatamintul mediu obligator. Numarul invatatorilor a crescut din 1950 pina in 1986 mai mult de doua ori. Catre 1985 in RSSM functionau 887 scoli medii de cultura generala. O larga dezvoltare a cunoscut-o invatamintul profesional-tehnic, cel mediu de specialitate si cel superior. Pina in 1986 au fost deschise 8 institutii superioare de invatamint.

Un puternic mijloc de informare in masa si de propaganda devine radioul si televisiunea, care au extins considerabil posibilitatile de familiarizare a populatiei cu valorile spirituale.

Cu toate realizarile obisnuite in domeniul invatamintului, insa, au fost comise multe lacune si deformari: dezvoltare extensiva a invatamintului in detrimentul indicilor calitativi; restringereaa sferei de aplicare a limbii materne in invatamintul de toate nivelurile; denumirea si falsificarea istoriei neamului; instrainarea scolii de traditiile si cultura nationala etc.

La inceputul anilor '80 intregul sistem al invatamintului ajunsese intr-o criza adinca. Reforma scolara intreprinsa in 1984 nu s-a incununat cu succes. Toate acestea au dus la urmari grave in dezvoltarea invatamintului si culturii spirituale a moldovenilor.

Stiinta. Statul a investit mijloace importante pentru sustinerea cercetarilor stiintifice, un rol deosebit acordindu-se Academiei de Stiinte din RSSM, deschisa in 1961. In anul 1985 Academia cuprindea 14 institutii stiintifice. De rind cu acestea functionau 29 de institutii stiintifice unionale, multe dintre care erau integrate cu marile intreprinderi industriale. Cadre stiintifice de valoare au activat si in invatamintul superior.

Stiintele umanistice au fost impuse sa desfasoare cercetari si sa prezinte procesele din societate in corespundere cu cerintele Partidului Comunist. Asupra stiintei istorice au influentat negativ restrictiile in domeniul cercetarii fondurilor de arhiva.

In stiintele precise s-au format scoli noi apreciate stit in Uniunea Sovietica, cit si pe plan international. O contributie substantiala la dezvoltarea stiintei au adus-o chimistii A. Ablov si Gh. Lazurevschi, matematicienii V. Andruachevici si B. Belousov, fizicienii C. Moscalenco si Iu. Perlin. Un rol important in dezvoltarea medicinii si la organizarea sistemului de ocrotire a sanatatii revine lui N. Testimitanu, rector al Institutului de Medicina din Chisinau (1959-1963), ministru al sanatatii (1963-1968).

Literatura. Artele In pofida restrictiilor impuse de regimul totalitar lliteratura a obtinut realizari distincte. Un loc deosebit in proza basarabeana ocupa opera lui I. Druta. Asupra dezvoltarii poeziei a influentat N. Costenco, G. Meniuc, A. Lupan, Em. Bucov, L. Deleanu. Unul dintre domeniile dintre cele mai cunoscute a devenit literatura pentru copii, impunindu-se in special prin lucrarile lui S. Vangheli, I. Druta si Gh. Vieru, care au fost mentionate cu Diplome internationale Andersen.

Teatrul. Un loc deosebit in mentionarea cunostintei nationale a populatiei bastinase a revenit teatrului. In anii '60 de o larga popularitate s-au bucurat piesele jucate de actorii teatrului 'Luceafarul'. A contribuit substantial la educarea generatiilor in crestere teatrul pentru copii 'Licurici'. In viata artistica a republicii s-au impus treatrele din Balti si Cahul. La dezvoltarea artei teatrale au contribuit regizorii V. Cupcea, V. Apostol, I. Ungureanu.

Muzica Anii 1950-1980 au constituit o etapa de ascensiune in viata muzicala. Centre ale activitatii artistice devin Teatrul Muzical Dramatic, Conservatorul, transformat in 1963 in Institutul de Arte, Scoala speciala de muzica din Chisinau. Bine cunoscute in republica prin creatiile lor au fost colectivele Filarmonicii de Stat : orchestra simfonica, Capela corala 'Doina', ansamblul de muzica populara 'Flueras' si 'Lautarii'. Printre interpretii de folclor s-au remarcat T. Ciobanu, S. Lunchevici, Gh. Esanu, N. Sulac, V.Cojocaru. Renume mondial l-a cunoscut cintareata de opera Maria Biesu, care la concursul international din Tokio 1967 a fost recunoscuta 'cea mai buna Madame Buterffy (Cio-cio-san) a lumii.'

Artele plastice M. Grecu si V. Russu-Ciobanu au reprezentat curente moderniste in pictura.Traditiile scolii nationale de pictura au fost dezvoltate in creatia lui Igor Vieru, ce cuprinde compozitii, peisaje, portrete, ilustratii de carte. Autorul unor lucrari de valoare in domeniul picturii si graficii, printre care portretul Eminescu Arbore, este Aurel David.

In a doua jumatate a anilor '50 sint puse bazele artei cinematografice. Centrul de dezvoltare a cinematografiei devine studioul de filme artistice si documentare Moldova-film, infiintat in 1957.Filmele de mare valoare a creat in anii '60-'70 Emil Loteanu ('Asteptatine in zori', 'Poienele rosii', 'Lautarii').

Viata bisericeasca. Din cele peste o mie de biserici din Basarabia au fost inchise dupa terminarea razboiului aprocsimativ 500. Dupa 1958 a urmat o noua perioada a campaniei antirelijioase, fiind inchise alte peste 300 de biserici ortodoxe, inclusiv si Catedrala din Chisinau (1962). In aciasta perioada au fost inchise si cele 20 de manastiri si schituri: Suruceni (1957), Capriana (1961), Curchi, Varzaresti etc.

Aproape jumatate din ele au fost distruse, altele au ramas pustii ori transformate in depozite, sali sportive si instititii culturale. Numeroase icoane si carti vechi, obiecte de rit au fost achizitionate in mod nelegitim si duse peste hotarele republicii.

O rea faima i-a revenit episcopului Chisinaului care a condus eparhia intre 1972-1987, fiind in cele din urma alungat de credinciosi pentru ura fata de bastinasi.

Literatura :

1. Gh. Palade, I. Sarov 'Istoria rominilor. Epoca contemporana' (cl. IX)