Uniunea Europeana - Institutiile UE

Uniunea Europeana

Europa nu inseamna numai un spatiu geografic de 10 milioane de kmp ingloband peste 40 de tari, ci si un proiect politic - Uniunea Europeana, ce reuneste astazi 25 de state ale acestui continent (Franta, Germania, Italia, Belgia, Luxemburg, Olanda, Marea Britanie, Irlanda, Danemarca, Grecia, Spania, Portugalia, Austria, Finlanda, Suedia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia si Ungaria) si peste 450 milioane de locuitori. In momentul de fata, statele in curs de aderare sunt Bulgaria si Romania (care si-au fixat ca data de aderare 1 ianuarie 2007.

Institutiile UE

Deciziile si orientarile politice generale sunt luate in comun de toate statele sau de catre institutiile care asigura buna functiune a Uniunii Europene. Cu timpul, institutiile s-au dezvoltat si au devenit mai numeroase.

1. Comisia Europeana

Comisia Europeana este un fel de guvern al Uniunii Europene care indeplineste foarte multe functii: propune legile, se ocupa de bugetul Uniunii, vegheaza la respectarea Tratatelor Europene si a legilor europene si joaca un rol activ in politica externa si de securitate a Uniunii ,,Comisia Europeana promoveaza interesul general european si adopta initiativele necesare in acest scop. Vegheaza la aplicarea dispozitiilor Constitutiei. Supravegheaza aplicarea dreptului Uniunii sub controlul Curtii de Justitie. Executa bugetul si gestioneaza programele. Cu exceptia politicii externe si de securitate comune, asigura reprezentarea externa a Uniunii'. Mandatul Comisiei este de cinci ani. In prezent, Comisia are 30 de comisari ( fiecare stat isi desemneaza cate un comisar, cu exceptia statelor mari-Franta, Germania, Italia, Maria Britanie si Spania care au cate doi comisari ). Comisia europeana este compusa din: presedinte, ministrul afacerilor externe, care va fi si unul dintre vicepresedinti, si comisari. Presedintele Comisiei este desemnat de statele membre, de comun acord, urmand sa primeasca apoi acordul Parlamentului European. Ceilalti membri ai Comisiei sunt nominalizati de guvernele statelor membre, dar Comisia Europeana actioneaza independent de acestea. Comisia raspunde in fata Parlamentului European. Sediul Comisiei Europene se afla la Bruxelles.

2. Consiliul European

Consiliul European da Uniunii impulsurile necesare dezvoltarii acesteia si ii defineste orientarile si prioritatile de politica generala. Este format din sefii de stat sau de guvern din tarile membre, precum si din presedintele sau si presedintele Comisiei. Ministrul afacerilor externe al Uniunii participa la lucrari. Consiliul european se intruneste in fiecare trimestru la convocarea presedintelui sau. Presedintele va fi ales de catre Consiliul European, cu majoritate calificata, pentru un mandat de doi ani si jumatate, reinoibil o singura data.

3. Consiliul Uniunii Europene

Consiliul exercita, impreuna cu Parlamentul European, functiile legislativa si bugetara. Este format dintr-un reprezentant al fiecarui stat membru la nivel ministerial, acesta fiind competent sa angajeze guvernul statului membru pe care il reprezinta si sa exercite dreptul de vot in numele acestuia. Formatiunile in care Consiliul se poate intruni sunt: Consiliul General al Afacerilor, Consiliul Legislativ, Consiliul Afacerilor Externe. Presedintia acestor formatiuni, fara Consiliul Afacerilor Externe, va fi asigurata prin rotatie. Dupa aderare, Romania va avea 14 voturi in Consiliul Uniunii.

4. Parlamentul European

Parlamentul european exercita, alaturi de Consiliu, functiile legislativa si bugetara. El exercita si functia de control politic si functia consultativa. Este format din reprezentanti ai cetatenilor UE. Numarul parlamentarilor nu va depasi 750. Reprezentarea cetatenilor se face in mod proportional degresiv, stabilindu-se un prag minim de 6 membri pentru fiecare stat membru si un prag maxim de 96 de membri. Cetatenii statelor membre aleg membrii Parlamentului pentru o perioada de 5 ani prin vot liber, universal si secret. Sediul oficial este la Strasburg, unde se tin sesiunile plenare. Cu toate acestea, Parlamentul are 3 sedii de lucru: la Strasburg, la Bruxelles si la Luxemburg. In prezent, in UE cu     25 de state membre sunt 736 de europarlamentari. Dupa aderare, Romania va avea 35 de locuri in Parlamentul European, pentru perioada 2007 - 2009. Dupa aceasta data, numarul locurilor in Parlamentul European va fi stabilit prin Decizie a Consiliului European. Romania are obligatia de a desfasura alegeri pentru Parlamentul European "nu mai tarziu de 31 decembrie 2007".

5. Curtea de Justitie

Curtea de Justitie cuprinde Curtea de Justitie a UE, Tribunalul de Prima Instanta (viitorul Tribunal General) si Instante specializate. Curtea Europeana de Justitie este formata din cate un judecator pentru fiecare stat membru. Este asistata de avocati generali. Tribunalul de Prima Instanta (viitorul Tribunal General) este format din cel putin un judecator pentru fiecare stat membru. Numirea judecatorilor si a avocatilor generali va avea loc in urma acordului comun al statelor membre. Mandatul este stabilit pentru o durata de 6 ani, reinoibil o singura data. Dupa aderare, Romania va avea dreptul la un judecator la Curtea de Justitie a Uniunii Europene si unul la Tribunalul de Prima Instanta.

Aceste institutii sunt sprijinite de alte organisme:

Curtea de Conturi - asigura controlul conturilor UE si asigura buna gestiune financiara. Este formata din cate un reprezentant din fiecare stat membru. Membrii sai isi exercita functiile in deplina independenta.

Comitetul Economic si Social - este format din reprezentanti ai organizatiilor patronale, salariale si alti reprezentanti ai societatii civile. Dupa aderare, Romania va avea aici 15 membri;

Comitetul Regiunilor - este format din reprezentanti ai colectivitatilor regionale si locale care sunt fie titulari ai unui mandat electoral in cadrul unei colectivitati regionale sau locale, fie raspunzatori din punct de vedere politic in fata unei adunari alese. Dupa aderare, Romania va avea aici 15 membri;

Banca Europeana de Investitii ( institutia financiara a UE )- Dupa aderare, Romania are dreptul de a numi membri in Comitetul Director al Bancii Europene de Investitii, precum si in Comitetul Stiintific si Tehnic prevazut de Tratatul EURATOM. Romania va contribui la capitalul subscris Bancii Europene de Investitii cu 42,3 milioane Euro. Contributia Romaniei la Fondul de Cercetare pentru Carbune si Otel este de 29,88 milioane Euro.

Banca Centrala Europeana-este raspunzatoare de politica monetara in zona euro. Impreuna cu bancile nationale constituie Sistemul European al Bancilor Centrale.

Simbolurile UE

a. Drapelul Europei

Europa are drapelul sau: un cerc format din douasprezece stele de aur pe fond albastru. Aceasta emblema a fost adoptata in 1955 de Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei la propunerea Adunarii Parlamentare. Prin dispunerea lor, stelele simbolizeaza uniunea popoarelor Europei. In ceea ce priveste numarul lor, el este invariabil, douasprezece fiind simbolul perfectiunii si al plenitudinii. Din mai 1986, drapelul european este si emblema oficiala a Uniunii Europene.

b. Imnul european

In 1972, Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei a adoptat un imn european: aranjamentul muzical fara text realizat de Herbert von Karajan, al preludiului la "Oda bucuriei" din Simfonia a 9-a de Beethoven. Imnul este interpretat cu prilejul ceremoniilor europene.

c. Ziua Europei

Ziua Europei a fost instituita de Comitetul Ministrilor in 1964. Este ziua de 9 mai, data aniversara a crearii Consiliului Europei. Scopul sau este de a asocia mai strans cetatenii la procesul de unificare europeana.

d. O moneda unica

Din ianuarie 2002, 12 tari din Uniunea Europeana si-au inlocuit monedele nationale cu o moneda unica: Euro. Aceste tari sunt: Germania, Austria, Belgia, Spania, Finlanda, Franta, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda si Portugalia. Dintre cele 15 vechi state membre Marea Britanie, Suedia si Danemarca nu au adoptat Euro, iar cele 10 noi state membre trebuie sa indeplineasca anumite conditii economice pentru a folosi moneda unica. Simbolul pentru moneda unica este inspirat de a cincea litera a alfabetului grecesc, prima litera din cuvantul Europa; cele doua linii paralele simbolizeaza stabilitatea monedei.

Monedele

Statele membre au hotarat ca fiecare moneda euro sa aiba o fata comuna, iar cealalta fata sa fie specifica fiecarei tari in parte. Singurul lucru care a fost obligatoriu pentru toate monedele au fost cele 12 stelute dispuse in cerc. Pentru fata comuna, au fost alese trei harti ale Europei, desenate de Luc Luycx, de la Monetaria Regala a Belgiei. Pentru monedele de 1, 2 si 5 eurocenti, Europa este reprezentata in context mondial. Harta pentru monedele de 10, 20 si 50 de eurocenti simbolizeaza Europa ca uniune de natiuni individuale. Pentru a sublina unitatea, monedele de 1 si 2 euro au aceeasi harta reprezentand uniunea tarilor. Dimensiunile, greutatea, materialul, culoarea si grosimea sunt diferite pentru fiecare moneda in parte, astfel incat sa poata fi recunoscute si de persoanele cu deficiente de vedere.

Bancnotele

Pentru bancnote (care sunt la fel pentru toate statele care folosesc euro) s-a hotarat sa fie ilustrata istoria arhitecturala a continentului. Pe una din fete este reprezentat un pod ce simbolizeaza legatura intre popoare si ilustreaza esenta unei perioade arhitecturale. Astfel:

- pe bancnota de 5 euro este desenat un apeduct antic;

- pe bancnota de 10 euro - un pod roman;

- pe bancnota de 20 euro - un pod gotic;

- pe bancnota de 50 euro - un pod renascentist;

- pe bancnota de 100 euro - un pod din secolul XVII (in stil baroc);

- pe bancnota de 200 euro - un viaduct metalic (in stilul secolului al XIX-lea);

- pe bancota de 500 euro - un pod modern (in stilul arhitectonic al secolului XX).

Pe cealalta fata sunt desenate un portic sau o poarta ornata cu motive apartinand unei anumite epoci arhitecturale. Aceasta fatada ilustreaza deschiderea Europei catre lume:

- pe bancnota de 5 euro - un arc de triumf;

- pe bancnota de 10 euro -o arcada romana;

- pe bancnota de 20 euro - un vitraliu in stil gotic;

- pe bancnota de 50 euro - o fatada clasica in stil renascentist;

- pe bancnota de 100 euro - un portic in stil baroc;

- pe bancnota de 200 euro - o sera botanica din sticla si otel;

- pe bancnota de 500 euro - fatada moderna din sticla si beton.

Evolutia negocierilor de aderare a Romaniei la UE

Romania este prima tara din Europa Centrala si de Est care a stabilit relatii oficiale cu Comunitatea Europeana. In 1967, au fost initiate negocierile pentru incheierea unei serii de acorduri tehnico-sectoriale privind anumite produse agroalimentare, respectiv branzeturi, oua, carne de porc cu scopul de a scuti produsele romanesti de taxe suplimentare, dar si de a obliga partea romana sa respecte un anumit nivel al preturilor pentru a nu crea dificultati pe piata statelor membre. In 1974, prin semnarea unui tratat bilateral, Romania intra in sistemul generalizat de preferinte al Comunitatii Europene. De asemenea, un alt Acord cu privire la produsele industriale a fost semnat in 1980. Imediat dupa caderea zidului Berlinului, Romania stabileste in 1990 relatii diplomatice cu Comunitatile Europene, semnand in acelasi an un Acord de Comert si Cooperare. La 1 februarie 1993, Romania semneaza Acordul European care instituie o asociere intre Romania, pe de o parte, si Comunitatile Europene si Statele Membre ale acestora, pe de alta parte. Acest acord care crea o zona de liber schimb intre Romania si statele membre recunostea obiectivul Romaniei de a deveni membru al Uniunii Europene si prevedea asistenta financiara si tehnica din partea UE. In 1993 la Copenhaga, statele membre au decis ca statele asociate din Europa Centrala si de Est pot deveni state membre al Uniunii Europene in momentul in care indeplinesc criteriile economice si politice necesare. Acest lucru a dus la depunerea de catre Romania a cererii de aderare la Uniunea Europeana la 22 iunie 1995, la cateva luni dupa intrarea in vigoare a Acordului European (1 februarie 1995). In iulie 1997, Comisia Europeana adopta Agenda 2000, care include Opinia asupra cererii de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. In martie 1998, Uniunea Europeana lanseaza, in mod oficial, procesul de extindere, iar in luna noiembrie a aceluiasi an Comisia Europeana publica primul raport cu privire la progresele inregistrate de Romania in indeplinirea criteriilor de aderare. Prin decizia Consiliului European de la Helsinki din decembrie 1999 de a deschide negocierile de aderare cu Romania, urmata de lansarea oficiala, la 15 februarie 2000, a procesului de negociere a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana se face trecerea la o noua etapa de consolidare a relatiilor dintre Romania si Uniunea Europeana ( in primul semestru al anului 2000, pe durata presedintiei portugheze a UE, Romania a deschis si a inchis provizoriu cinci capitole: cap.16 - Intreprinderi mici si mijlocii, cap.17 - Stiinta si cercetare, cap.18 - Educatie, formare profesionala si tineret, cap.26 - Relatii externe, cap. 27 - Politica externa si de securitate comuna ). Consiliile Europene de la Copenhaga (decembrie 2002), de la Salonic (iunie 2003), Bruxelles (decembrie 2003) si Bruxelles (iunie 2004) reconfirma sprijinul statelor membre ale Uniunii Europene pentru finalizarea negocierilor in 2004, semnarea Tratatului de Aderare cat mai curand posibil in 2005 si aderarea efectiva in ianuarie 2007. Incheierea negocierilor de aderare a avut loc la 8 decembrie 2004 ( Romania a finalizat negocierile de aderare, prin inchiderea ultimelor doua capitole de negociere: 6 - Concurenta si 24 - Justitie si afaceri interne ) cu prilejul conferintei de aderare Romania-UE care a avut loc la Bruxelles. Rezultatul negocierilor este cuprins in Tratatul de aderare a Romaniei si a Bulgariei la Uniunea Europeana.In acelasi timp, Romaniei i se recomanda sa continue reformele si sa implementeze angajamentele asumate in negocieri referitoare la acquis-ul comunitar, in special in ceea ce priveste justitia si afacerile interne, politica in domeniul concurentei si mediu. Uniunea Europeana va continua monitorizarea pregatirilor de aderare si considera ca Romania va fi capabila sa-si asume obligatiile de membru de la 1 ianuarie 2007. La 13 aprilie 2005, Romania primeste avizul conform al Parlamentului European, urmand ca semnarea Tratatului de Aderare sa aiba loc la 25 aprilie 2005. Incepand cu aceasta data, Romania are statutul de observator la activitatea institutiilor europene, fiind implicata in procesul de elaborare a legislatiei comunitare, dar neavand drept de vot. Dintre statele membre UE, Tratatul a fost ratificat pana in prezent de Slovacia, Ungaria, Slovenia, Cipru, Republica Elena, Estonia, Cehia, Spania si Italia, Grecia, Malta, Letonia, Marea Britanie, Portugalia, Polonia, Lituania. La 25 octombrie 2005, Comisia Europeana publica primul Raport Comprehensiv de Monitorizare pentru Romania care confirma progresele importante in pregatirea interna si masurile ce urmeaza sa fie luate in continuare pentru asigurarea aderarii la 1 ianuarie 2007.

Tratatul de aderare

Semnat la 25 aprilie 2005 la Abatia Neumünster din Luxemburg, Tratatul de aderare prevede aderarea Romaniei si a Bulgariei la Uniunea Europeana. Acesta reflecta conditiile aderarii Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana si reprezinta rezultatul integral al procesului de negociere a celor 31 de capitole. Prin Tratatul de aderare, tratatele constitutive ale Uniunii devin parte integranta a legislatiei Romaniei. In conditiile aderarii la Uniunea Europeana, principiul suprematiei dreptului comunitar asupra dreptului intern se va aplica si in Romania. Tratatul de aderare este direct aplicabil tuturor cetatenilor Romaniei, creand atat drepturi, cat si obligatii pentru acestia. Spre deosebire de cele zece state membre care au aderat la 1 mai 2004, Romania si Bulgaria vor adera prin Tratatul de aderare si la Tratatul de instituire a Constitutiei pentru Europa, daca acesta va fi ratificat de toate statele membre pana la data aderarii efective a Romaniei si a Bulgariei. In acest context, Tratatul de aderare a Romaniei si a Bulgariei contine adaptarile necesare aduse Tratatului de instituire a Constitutiei pentru Europa. S-au redactat in paralel un Act de aderare si un Protocol de aderare.

Actul de aderare cuprinde modificarile aduse prin aderarea Romaniei si a Bulgariei la Uniunea Europeana tratatelor constitutive in vigoare in prezent: Tratatul privind Uniunea Europeana, Tratatul de instituire a Comunitatii Europene si Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice (EURATOM). Actul si Protocolul vor intra in vigoare alternativ, in functie intrarea in vigoare a Tratatului de instituire a Constitutiei pentru Europa. In cazul in care Tratatul de instituire a Constitutiei pentru Europa va intra in vigoare inaintea aderarii Romaniei si Bulgariei ( 1 ianuarie 2007 ), Protocolul de aderare va intra direct in vigoare. Daca, insa, Tratatul Constitutional va intra in vigoare dupa aderarea Romaniei si Bulgariei, la momentul aderarii acestora, va intra in vigoare Actul de aderare, iar odata cu intrarea in vigoare a Tratatului Constitutional, Actul de aderare va fi abrogat si Protocolul va incepe sa produca efecte juridice.