Viziunea moderna asupra totalitarismului

Viziunea moderna asupra totalitarismului

Totalitarismul este un regim politic in care puterea apartine in mod total unui grup de persoane. Spre deosebire de sistemul politic de tip monarhie absoluta sau dictatura, in regimurile totalitare distanta intre stat si societate este practic anulata, in sensul ca puterea intrupata in stat, prin partidul unic, patrunde pana si in viata particulara a fiecarui cetatean. Ideologia totalitarista este opusa conceptului de societate deschisa.

In istoria recenta, comunismul si nazismul au fost regimuri totalitare. Comunismul, de extrema stanga, se baza pe ideea sociala de egalitarism: toti trebuiau sa fie "egali". De extrema dreapta este nazismul care, in expansiune teritoriala, sustinea ca fiecare natiune trebuie sa se formeze dintr-o rasa pura, ariana, numai din oameni ce apartin aceleiasi rase, acesta fiind si un factor care a stat la baza holocaustului.

Acest tip de regim politic este inadecvat pentru o societate care se vrea moderna, totalitarismul fiind incompatibil cu democratia si diversitatea de opinii, principii ce stau la baza oricarui stat modern ce respecta drepturile omului.

Un astfel de regim crud, care incalca grav drepturi fundamentale ale omului precum dreptul la opinie, libertatea de exprimare, de intrunire sau asociere, este ilustrat de filmul 1984.

1984 este titlul unui roman politic scris de George Orwell. Romanul editat in 1949, desi receptat de foarte multi inca de pe atunci ca un semnal de alarma, ramane si acum departe de a fi doar o situatie invechita.

Filmul realizat dupa aceasta carte prezinta in mod obsesiv tele-ecranele si afisele cu imaginea Fratelui cel Mare care "sta cu ochii pe tine". Asta insemnand ca Fratele cel mare te protejeaza, se intereseaza mereu, ii pasa de soarta ta, insa, in acelasi timp, tu nu poti face nimic fara ca el sa stie: te supravegheaza clipa de clipa. Aceste tele-ecrane transmit si recepteaza simultan sunete si imagini si sunt amplasate in fiecare incapere, inclusiv in camerele apartamentelor. Ele puteau fi date mai incet, dar niciodata oprite.

Nu doar prin mijloace tehnologice are loc supravegherea ci si prin membrii unor institutii specializate, cea mai de temut fiind Politia Gandirii.

Personajul principal masculin, Winston Smith, incepe sa tina un jurnal, desi stie ca acest lucru e interzis. El detesta Partidul si este constient de ororile provocate de conducere, dar se poarta asemeni tuturor celorlalti.

Exasperanta e si saracia, care genereaza mizerie si boala. Conducere nu se afla in imposibilitatea de a asigura un nivel de trai ceva mai ridicat, insa are tot interesul sa nu o faca.

Protagonistul reuseste pe ascuns sa se intalneasca cu o femeie pe nume Julia, dar sunt arestati de Politia Gandirii in spatele unui tablou din camera inchiriata fiind amplasat un tele-ecran. Winston este torturat luni intregi, cedeaza desi nu foarte usor, in fata torturilor, cazand si fizic si psihic. De la simplul fapt de a marturisi sub tortura crime reale si imaginare, cei arestati, fara exceptie, ajung sa accepte la nivel rational ideologia Partidului, iar in final, chiar si sentimentele sunt iremediabil atrofiate ori modificate.

In ciuda acestor torturi, Winston se dovedeste un om puternic, deoarece desi se preface "vindecat" el isi pastreaza principiile drept dovada este faptul ca punandu-si intrebarea ce i se punea si cand era torturat, adica rezultatul adunarii "2+2" nu spune rezultatul dar muta pe tabla de sah calul.

O alta ecranizare, tot dupa o carte a lui George Orwell, este Ferma Animalelor. Aceasta este o poveste foarte simpla cu o morala la fel de simpla realizata sub forma unei fabule.

Tema desenului animat si a cartii lui Orwell, este o revolutie care nu iti atinge scopul, datorita inevitabilei coruptii pe care o aduce cu sine puterea. Ceea ce face romanul atat de fascinant este faptul ca G. Orwell foloseste cele mai neasteptate unelte pentru a-si transmite mesajul si anume o carte cu aventuri pentru copii. Personajele sunt animale dar beneficiaza de voci si personalitati proprii si interactioneaza intr-un mod perfect uman.

Ferma este condusa de un fermier betiv si crud si de aceea animalele decid sa-l doboare si sa preia conducerea. La inceput totul merge conform planului. Animalele preiau conducerea si viitorul se anunta stralucit. Aceasta conducere colectiva a animalelor nu dureaza insa mult. Porcii conduc treburile cotidiene spre binele comun, dar controlul puterii exercitat de ei se orienteaza curand spre binele porcilor insasi si devine despotic. Romanul se sfarseste cu preluarea despotismului fostului stapan de catre porci in timp ce celelalte animale se gasesc in aceeasi pozitie, lipsiti de putere si abuzati. Ceea ce s-a schimbat este ca despotul uman este inlocuit de cel porcesc. Desenele se termina prin reunirea fortelor animalelor, are reusesc sa ii doboare pe porcii despotici si corupti.

Aceste doua filme au aceiasi tema prezentarea unui regim totalitar in care omul este lipsit de drepturi si coruptia si mizeria este in floare, unii fiind mai egali decat altii!