CONTURI SI REGISTRE DE CONTABILITATE

CONTURI SI REGISTRE DE CONTABILITATE

Activitatea desfasurata de orice unitate patrimoniala implica modificari atit in activ cit si in pasiv.

Ex. - aprovizionare cu materii prime de la furnizor

eliberare de materie prima din depozit pentru consum in sectiii

plata salariilor prin casa

ridicarea unei sume din banca etc

ACTIVE  PASIVE

mijloace fixe= 13.000.000  - capital social varsat= 10.000.000 lei

material= 1.000.000  - furnizori = 7.000.000 lei

produse finite = 5.000.000  - creditori diversi = 7.000.000 lei

disponibilitati casa = 10.000.000 - asigurari sociale = 7.000.000 lei

banca = 6.000.000  - credite pe termen mediu = 5.000.000 lei

clienti = 8.000.000 - alte fonduri = 7.000.000 lei

total = 43.000.000 lei  43.000.000lei

1. Se concretizeaza un credit bancar pe termen mediu care se incaseaza in banca cu valoare de 4 milioane

A+4 = P+4

2. Se plateste prin banca un furnizor de 3 milioane

A-3 = P-3

3. Se cumpara materiale de la furnizor de 3 milioane

A+3 = P+3

Tema:

se plateste prin casa un furnizor de materiale

A-3=P-3 3.000.000 lei

- se plateste prin banca datoria fata de asigurarile sociale = 2.000.000 lei

A-2= P-2

- se primeste in banca suma datorata de clienti

A+X= P+X

- se plateste prin banca datoria fata de creditori diversi

A-X= P-X

Din punct de vedere al modificarilor pe care le produc asupra A si P operatiunile economico

financiare se pot grupa in 4 categorii:

1.operatiuni care produc modificari in sensul cresterii unui element de activ concomitent cu diminuarea cu aceeasi suma a altui element de A egalitatea bilantiera mentinandu-se.

A+/- = P

2.operatiuni care produc modificari in P in sensul cresterii unui element de P concomitent cu diminuarea cu aceeasi suma a altui element de P egalitatea bilantiera mentinindu-se.

A= X+/- P

3. operatiuni care produc modificari in ambele parti ale bilantului in sensul cresterii unui element de A si concomitent a altui element de P, egalitatea bilantiera mentinindu-se.

A+X= P+X

4. operatiuni care produc modificari in ambele parti ale bilantului in sensul scaderii unui element de A si concomitent a unui element de P, egalitatea bilantiera mentinindu-se.

A-X = P-X

Fiecare nou bilant arata situatia la vremea respectiva nu si modificarile produse anterior si de aceea se foloseste un alt procedeu al metodei contabile si anume contul.

Orice cont are un continut economic . . . . . . . . . . . . .

Contul ilustreaza:

a)     un bun economic- materii prime, marfuri

b)     surse financiare- credite bancare, capital social

c)     un procedeu economic care antreneaza cheltuielile si veniturile- productia de bunuri, vanzarea de marfuri

d)     rezultatul financiar calculat ca diferenta intre venituri si cheltuieli

Functiile contului

1. functie economica- fiecare cont tine evidenta unui element patrimonial
2. functia statistica- datoriile si functionarea . . . . . . . .de conturi stau la baza calcului unui indicator statistic
3. fuctia de control - informeaza furnizorul de conturi, folosita la la control asupra . . . . . . . Patrimoniului
4. functia contabila- reprezinta un anumit mod de inregistrare in cadrul conturilor, a cresterilor si diminuarii determinate de operatiunile economico-financiare.

Pentru ca modificarile suferite de elementele patrimoniale reflectate cu ajutorul conturilor constau in

cresterea  si scaderea contului ar trebui sa adopte o forma care sa permita inregistrarea separat a celor doua tipuri de modificari deoarece contul se prezinta sub forma bilaterala.

Aceasta forma este T-ul contabil.

Elementele contului

1. Denumirea si titlul contului

Ex. 5311- casa in lei

401- furnizori

B. Debitul si creditul contului- regula de scriere este: stanga debit- dreapta credit

D C

D- total sume - creditoare sau debitoare

E - Soldul contului - sold initial si sold final

D C

Si= 0

Rd Rc

TSD TSC

SF

SF = TSD - TSC

Orice cont de A incepe prin debitare si se debiteaza cu majorarile si se crediteaza cu micsorari.

Orice cont de P incepe prin creditare si se crediteaza cu majorarile si se debiteaza cu micsorarile.

A P

D C D C

- - +

Ex. daca iau marfa de la furnizor prin casa

401 = P- furnizori

5311 = A- casa

5311 = 401 3milioane

- apoi platesc 2 milioane

401=5311 2 milioane

SFc = 1.000.000

PLANUL DE CONTURI

Se bazeaza pe clasificarea zecimala a conturilor si se prezinta sub forma unei liste de conturi sintetice. In planul de conturi se regasesc 3 elemente:

a)     clasele de conturi- simbolizate cu o cifra 1-9, cele de la 1-8 apartin contabilitatii financiare si sunt grupate in :

1-5 conturi bilantiere

6-7 conturi de rezultate

8 conturi speciale

9 conturi de gestiune

b) grupele de conturi- formate din 7 cifre, prima apartine clasei in care se incadreaza grupa si sunt conturi operationale

c) conturile sintetice se folosesc in contabilitate pentru inregistrarea operatiunilor contabile si economice si se prezinta sub doua forme:

1. conturi sintetice de gradul 1 - sunt simbolizate cu 3 cifre care unele se detalieaza pe alte conturi sintetice de gradul 1 superior situatie in care sunt operationale ( 758- alte venituri din exploatare: - cu 7581- venituri din despagubiri, amenzi, penalitati si 7582

2. conturi sintetice de gradul 2 - sunt simbolizate cu 4 cifre si provin din detalierea celor cu 3 cifre

446 - taxe si impozite cu 446.1- impozite auto

446.2 taxe pe teren

CLASIFICAREA CONTURILOR

A. Conturi de bilant

- clasa 1- conturi de capitaluri

- clasa 2 - conturi de imobilizari

- clasa 3 - conturi de stacuri si produse in curs de executie

- clasa 4- conturi de terti

- clasa 5 - contuir de trezorerie

2. Conturi de rezultate

clasa 6 - cont de cheltuieli

clasa 7- cont de venituri

diferenta dintre ele dau profitul sau pierderea

3. Conturi in afara bilantului

clasa 8- conturi speciale

4. Conturi de gestiune

- clasa 9

Fiecare operatiune economica determina modificari la cel putin doua elemente patrimoniale conform principiului dublei inregistrari.

Intre conturi se stabileste o corespondenta numita formula contabila. La baza ei sta analiza contabila cu urmatoarele etape:

1. Stabilirea naturii si a continutului operatiunii financiare( aprovizionare, plata, incasare)
2. Determinarea modificarilor pe care le produce operatiunea respectiva
3. stabilirea conturilor corespondente in care urmeaza sa se inregisreze operatiunea
4. aplicarea regulilor de functionare a conturilor pentru stabilirea partii contului ( in debit sau credit) in care urmeaza sa se inregistreze operatiunea.
5. Formula contabila tinind cont ca Debit= Credit

Ex. - are loc o aprovizionare cu marfa de la furnizor in valoare de 5.000.000 lei

Factura

371 marfa ( cont de activ) creste pe debit ( iar vanzarea pe credit)

401 cont furnizori( cont de P)

se contracteaza un credit bancar incasat prin banca de 4.000.000 lei

A+4 = P+4

5171-banca cont de activ

1621- credite bancare pe termen mediu- cont de pasiv

se plateste prin banca un furnizor

Conturi:

302 - conturi materiale consumabile, cont de A, se debiteaza prin cresterea stocului de materiale si scade cind materialele vor fi date in consum

5311- casa in lei, cont de activ, in debit apar incasarile iar in credit platile

4311- contributia unitatii la asigurari sociale, cont de pasiv, in debit apare cind platim asigurarea

Tema

Se cumpara materiale de la furnizor in valoare de 3.000.000 lei

se achita materialele catre furnizor dupa cum urmeaza: 2 milioane prin casa, 1milion prin banca

se plateste prin casa un credit bancar in valoare de 3 milioane

se plateste prin banca datoria fata de asigurari sociale

se primeste in banca suma datorata de clienti de 8 milioane

3.000.000

Ex. Se cunosc- materii prime 1 milion- 301

materiale 2 milioane - 302

furnizori 5 milioane - 401

terenuri - 10 milioane - 2111

furnizori de imobilizari - 10 milioane - 408

marfa - 2 milioane - 371

casa 5 milioane - 5311

banca 10 milioane - 5121

capital social( doar la infiintare) 15 milioane- 1011( 1012)

creditori diversi 1 milion - 462

materiale de natura obictelor de inventar 7 milioane - 303

alte rezerve 1 milion - 1068

ACTIV  PASIV

301 MP 1 MIL  401 FURNIZOR 5 MIL

302 MAT 2 MIL 404 FURN IMOB 10 MIL

2111 TEREN 10 MIL  1012 CS 15 MILIOANE

371 MARFA 2 MIL  462 CREDITORI 1 MIL

5311 CASA 5 MIL  1068 ALTE REZ 1 MIL

5121 BANCA 10 MIL 

303 MAT INV 2 MIL

TA  = 32 MILIOANE TP = 32 MILIOANE

a)     se depun in casa cu destinatia alte rezerve = 5.000.000 lei

b)     se platesc prin banca furnizori de imobile = 8.000.000 lei

c)     Se cumpara marfuri de la furnizori de = 1.000.000 lei

d)     Se plateste prin casa furnizori de marfuri

e)     Se platesc prin casa  500.000 din obligatie fata de creditori diversi

f)      Se cumpara materiale de natura obiectelor de inventar de la furnizor in valoare de 1.000.000 lei

g)     Se plateste furnizorul materialelor de natura obiectelor de inventar prin banca

404 - furnizor de imobilizari, de mijloace fixe = 15 milioane

1011- capital social- este cel subscris si nevarsat ( care urmeaza sa vina in societate de la actionari)

1012 - Capital social subscris si varsat- este ceea ce s-a varsat numerar sau in natura efectiv de catre actionari si asociati, este pe credit, in debit apare reducerea, este cont de pasiv

303 - materiale de natura obiectelor de inventar, este cont de activ, pe debit apare achizitionarea de obiecte de inventar, pe credit uzura

1068- alte rezerve, este cont de pasiv

462 - creditori diversi, este cont de pasiv

a) 32 mil + 5( 5311) = 32 mil + 5 (1068)

5311- 5 mil + 5 mil

1068 - 1 mil + 5 mil = 6 mil

casa = 10

b) 5121 10 mil - 8mil = 2 mil

404 10 mil - 8 mil = 2 mil

29 mil = 29 mil

c) 371 2 mil+1mil = 3

401 5 mil +1 mil = 6

d) 5311=4 mil

401= O

e) 5311=4mil-500.000 =3,5 mil

462 = 1 mil -500mii = 500 mii

f) 303= 2mil+1 = 3

g) 5121= 2mil - 1 mil=1

401=1-1=0

Analiza contabila

a)     5311=1068 5mil

b)     404=5121 8mil

c)     371=401 1mil

d)     401=5311 6mil

e)     462=5311 500mii

f)      303=401 1mil

g)     401=5121 1mil

urmeaza T-uri