Contractul de mandat comercial - Definitie, Conditii de validitate, Efectele contractului de mandat comercial, Incetarea

Contractul de mandat comercial

1.1.1      Definitie

Mandatul are ca obiect tratarea de afaceri comerciale pe seama si socoteala mandantului. In Codul comercial se precizeaza numai elementele mandatului, legiuitorul nedand o definitie clara. Pentru a ajunge la definitia mandatului comercial, trebuie avuta in vedere definitia mandatului civil. Temeiul legal al contractului este art. 1532 si urm. Cod civil.

Mandatul este contractul in temeiul caruia o persoana (mandant) imputerniceste

alta persoana (mandatar) sa incheie anumite acte juridice in numele si pe seama mandantului.[1] Mandatul este comercial daca actele incheiate sunt acte comerciale; mandatul civil are ca obiect incheierea de acte civile.

Mandatul comercial are ca obiect, spre deosebire de mandatul civil, afaceri comerciale si nu se presupune a fi gratuity (sunt afaceri comerciale oricare dintre actele enumerate in articolul 3 Cod comercial, care sunt fapte de comert pentru mandant); este un act cu titlu oneros, mandatarul fiind remunerat printr-o suma ferma sau forfetara ori sub forma unui procent calculat la cifra de afaceri. Chiar daca partile nu au prevazut in contract plata sau

modalitatile de plata, mandantul datoreaza remuneratie (art. 374 Cod comercial). In absenta unei stipulatii contractuale, remuneratia este stabilita de instanta de judecata. Mandatul comercial, fiind cu titlu oneros, nu poate fi revocat in mod unilateral. In cazul mandatului comercial se confera mandatarului o mai mare libertate de actiune si independenta, potrivit dinamicii activitatii comerciale.

1.1.2      Conditii de validitate

Pentru a fi valabil incheiat, contractul de mandat comercial trebuie sa respecte conditiile prevazute de articolul 948 Cod civil: consimtamantul, capacitatea partilor, obiectul contractului si cauza.

Obiectul mandatului comercial este „tratarea de afaceri comerciale”, deci obiectul contractului de mandat il constituie faptele de comert. In afara conditiilor generale,  omune tuturor contractelor (sa fie determinat sau determinabil, sa fie posibil, licit, in circuitul civil etc.), in privinta obiectului mandatului se impun urmatoarele precizari: mandatul are ca obiect incheierea de acte juridice de catre mandatar; daca acesta indeplineste si fapte materiale, ele vor avea un caracter accesoriu (de exemplu: preluarea

bunului care urmeaza a fi vandut de catre mandatar, in numele si pe seama mandantului);

actele juridice cu caracter strict personal (de exemplu, testamentul) sau alte declaratii strict personale nu pot fi incheiate prin mandatar.

Cauza, ca element de validitate a contractului de mandat, trebuie sa indeplineasca acele conditii comune tuturor acelor acte juridice: sa fie reala, licita, morala si sa nu contravina regulilor de convietuire sociala.

Contractul de mandat se incheie prin simplul acord de vointa al partilor (solo consensu), avand de regula caracter consensual. Legea, respectiv Codul civil, nu impune o anumita forma, deoarece, potrivit articolului 1533 Cod civil, mandatul poate fi acordat in forma scrisa, verbala sau poate fi chiar tacit. Deoarece Codul comercial nu prevede reguli derogatorii de la dreptul comun inseamna ca in privinta formei mandatului sunt aplicabile dispozitiile din Codul civil. In practica, mandatul este exteriorizat, de regula, printr-un inscris numit procura. Ea semnifica operatiunea juridica numita negotium prin care o persoana imputerniceste pe alta persoana – mandatar, procurator – sa incheie unul sau mai multe acte juridice in numele si pe seama ei; din acest punct de vedere procura este un act juridic unilateral care urmeaza a fi acceptat de catre mandatar prin executarea imputernicirii, dar semnifica si mijlocul juridic numit instrumentum care dovedeste existenta si, mai cu seama, continutul mandatului, categoriile de acte juridice care vor fi incheiate si limitele puterii conferite mandatarului.

intocmirea unei notificari adresate debitorului).

1.1.3      Efectele contractului de mandat comercial

1.1.3.1     Obligatiile mandatarului

1. sa execute insarcinarea primita cu diligenta unui bun comerciant, ca si cum ar fi afacerile sale
2. sa arate tertilor imputernicirea sa (articolul 384 Cod comercial)
3. sa incunostiinteze fara intarziere pe mandant despre executarea mandatului
4. sa pastreze destinatia sumelor primite pe socoteala mandantului
5. este tinut sa plateasca dobanzi

1.1.3.2     Obligatiile mandantului

1. sa puna la dispozitia mandatarului mijloacele necesare pentru executarea mandatului
2. (articolul 385 Cod comercial)
3. este tinut de obligatia de plata a remuneratiei convenite
4. sa restituie cheltuielile facute de mandatar pentru executarea mandatului

Mandantul are obligatii si fata de tertele persoane in baza actelor juridice incheiate de mandatar in limitele imputernicirii sale.

Mandatarul va raspunde fata de mandant numai in urmatoarele cazuri:

a desemnat o alta persoana (substituit) pentru indeplinirea mandatului fara sa fi avut incuviintarea mandantului; a desemnat o persoana incapabila (nedestoinica) a incheia actele juridice cerute de mandat sau in stare de insolvabilitate notorie (articolul 1542 Cod civil). In aceasta situatie mandatarul a avut dreptul de a se substitui, dar se face vinovat de alegerea nepotrivita a persoanei care il substituie.

1.1.4      Incetarea contractului de mandat comercial

Contractul de mandat comercial inceteaza prin indeplinirea functiei sale juridice. Exista insa si situatii de natura obiectiva sau subiectiva care duc la stingerea mandatului, respectiv:

• revocarea mandatului in cazuri bine justificate, stiut fiind ca mandatul comercial este, de regula, cu titlu oneros.In cazul in care mandatul este cu titlu oneros, mandatarul poate sa-i solicite mandantului despagubiri daca revocarea sa este intempestiva sau abuziva.
• indeplinirea termenului pentru care a fost incheiat contractul;
• renuntarea mandatarului este cauza de stingere a mandatului civil;
• moartea mandatarului sau a mandantului;
• incapacitatea, interdictia, falimentul uneia din parti.