Alimentatie | Asistenta sociala | Frumusete | Medicina | Medicina veterinara | Retete |
ECLAMPSIA. APOPLEXIA UTERO-PLACENTARA
a. Disgravidie tardiva majora complexa
b. Disgravidie precoce
c. Complicatia hipertensiunii materne
d. Afectiune cardio-vasculara
e. Consecinta traumatismului obstetrical
a. Complicatia HTA indusa de sarcina
b. Complicatia tulburarilor de ritm cardiac
c. Complicatia hipotiroidiei
d. Complicatia hipertensiunii arteriale
e. Complicatia icterului gestational
a. Polakiurie
b. Poliurie
c. . Crampe musculare la nivelul gambelor
d. Prurit generalizat
e. Durere epigastrica „in bara“
a. Acid uric scazut
b. RA crescuta
c. Fibrinogen crescut
d. Proteinele crescute
e. Creatinina crescuta
a. Creatinina crescuta
b. Volum urinar scazut
c. Uree crescuta
d. Absentt albuminuriei
e. Creatinina scazuta
a. Eclampsie
b. Rupturi de col la nastere
c. Ruptura uterina
d. Distocia mecanica
e. Disjunctia de simfiza
a. Monitorizare clinica 48 de ore
b. Perfuzie cu ser clorurat 9 ‰
c. Diazepam+ Nifedipin+ Sulfat de Mg
d. Transfuzie cu sange izogrup izo Rh
e. Antispastice + antiemetice
a. Bilant vasculo-renal pentru evaluarea vindecarii
b. Regim alimentar hiperglucidic
c. Perfuzie cu ser fiziologic
d. Ablactare obligatorie
e. Ligatura tubara
a. Forma severa de preeclampsie
b. Hepatita in trimestrul III de sarcina
c. Forma severa a disgravidiei precoce
d. Peeforatia unui ulcer duodenal in timpul sarcinii
e. Pancreatita acuta la gravide
a. Scaderea Hb sub 8 gr %
b. Scaderea rezistentei vasculare periferice
c. Vasodilatatia vaselor pelvine
d. Cresterea volumului sangvin circulant
e. Vasospasmul
a. TA peste 60/120 mm Hg in a doua jumatate a sarcinii, la femeie normotensiva
b. TA peste 140/90 mm Hg in a doua jumatate a sarcinii, la femeia normotensiva
a. cresterea TA sistolice cu mai mult de
b. cresterea TA diasistolice cu 25 mm Hg peste valoarea de baza
c. TA peste 140/90 mm Hg la prima cosultatie prenatala in trimestrul I de sarcina
a. Intotdeauna asociata cu proteinurie
b. Asociata sau nu cu albuminurie si edeme
c. Niciodata asociata cu edeme
d. Nu se asociaza cu albuminurie
e. Obligatoriu se asociaza cu albuminurie si edeme
a. trombocitoza, scaderea probelor hepatice(TGO< 70 UI)si bilirubinemie
b. trombocitopenie, scaderea probelor hepatice(TGO< 70 UI) si bilirubinemie
c. trombocitopenie, cresterea probelor hepatice (TGO>70 UI) si bilirubinemie
d. trombocitopenie, scaderea probelor hepatice (TGO>70 UI) si bilirubinemie
e. trombocitoza, cresterea probelor hepatice(TGO>70 UI)si bilirubinemie
14. In sindromul HELLP, pe langa simptomele formei grave de preeclampsie, se intalnesc:
a. dureri in hipocondrul stang, greturi, varsaturi
b. dureri in hipocondrul drept, greturi, varsaturi
c. dureri in epigastru, in bara, greturi, varsaturi
d. dureri in flancul drept, greturi, varsaturi
e. dureri in hipogastru, greturi, varsaturi
15. In formele usoare sau medii ale HTA indusa de sarcina, semnele subiective sunt:
a. Cefalele in casca
b. Edeme posturale
c. Acufene
d. Greturi si varsaturi
e. Absente
16. Proteinuria in HTA indusa de sarcina este:
a. peste 0,3 gr. in 24 ore
b. peste 0,3 gr in 12 ore
c. peste 1 gr in 24 ore
d. peste 0,5 gr in 12 ore
e. peste 0,3 gr in 4 ore
17. Ritmul consultatiilor la gravida cu risc pentru HTA indusa de sarcina:
a. Lunar
b. Saptamanal
c. Lunar in primele 6 luni, apoi la 2 saptamani
d. Una in trimestrul I, doua in trimestrul II, 3 in trimestrul III
e. De 2 ori pe luna
18. In HTA indusa de sarcina, examenul de laborator din sange arata:
a. Trombocitopenie
b. Hb si Ht scazute
c. Fibrinogen crescut
d. Timp de protrombina scazut
e. Trombocite crescute
19. Complicatii in HTA indusa de sarcina:
a. Preeclampsia si eclampsia
b. Rupturi de canal moale la nastere
c. Infectii puerperale
d. Infectii urinare
e. Torsiunea uterului gravid
20. Prevenirea aparitiei accidentului eclampatic in preeclampsie:
a. Regim alimentar, hiperglucidic
b. Perfuzii cu calciu si vitamine in ser fiziologic
c. Anticonvulsivante si hipotensive
d. Monitorizare clinica 48 ore, apoi tratament
e. Antibioterapie si corticoterapie
21. Tehnica “roll over test”:
a. Se ia TA in pozitie sezanda, apoi la 5 minute in decubit lateral stang
b. 4 masuratori in decubit lateral stang, apoi la 1 minut si 5 minute in decubit dorsal
c. Se ia TA in decubit lateral stang, apoi la 10 minute in decubit dorsal
d. Se ia TA in decubit dorsal, apoi la 5 minute in pozitie sezanda
e. Se ia TA de 4 ori la 5 minute in pozitie sezanda, apoi la 5 minute in decubit dorsal
Pentru profilaxia HTA indusa de sarcina, se recomanda:
a. Aspirina in doze de pana la 150 mg, calciu, magneziu, zinc
b. Aspirina in doza de 2 gr + hemostatice
c. Anticoagulante retard
d. Antianemice
e. Vitamine + acid folic
La gravida cu risc pentru HTA indusa de sarcina, se urmareste greutatea:
a. Sa nu creasca cu mai mult de 1000 gr pe saptamana
b. Sa nu creasca cu mai mult de 500 gr pe saptamana
c. Sa nu creasca cu mai mult de 500 gr pe luna
d. Sa nu creasca cu mai mult de 1000 gr pe luna
e. Sa stationeze 1 luna de la depistare
Regimul dietetic la gravida cu risc pentru HTA indusa de sarcina:
a. Hiposodat si hiperproteic
b. Hiperglucidic
c. Hipoproteic
d. Normosodat
e. Aport de lichide peste
25. Teoria endocrina explica HTA indusa de sarcina prin:
a. Scaderea activitatii endocrine a placentei
b. Hiperprogesteronemie
c. Hipertiroidie
d. Hiperproductia de hormone placentari
e. Hiperprolactinemie
26 Examenul urinii in HTA indusa de sarcina arata:
a. Excretie crescuta de calciu
b. Excretie crescuta de acid uric
c. Excretie crescuta de uree
d. Excretiè scazuta de calciu
e. Volum urinar crescut
27. “Roll over test” se face la:
a. Multipare in travaliu
b. Gravidele cu risc pentru HTA indusa de sarcina dupa saptamana a 28-a
c. Primipare in luna a VI-a
d. Toate gravidele in trimestrul III de sarcina
e. Gravidele cu risc in luna a VIII-a si a IX-a
28. Perioadele crizei eclamptice sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. Perioada de invazie
b. Perioada de contractii tonice
c. Perioada de agitatie psiho-motorie
d. Perioada de contractii clonice
e. Perioada de coma
Diagnosticul diferential al eclampsiei se face cu urmatoarele, exceptand:
a. Epilepsia
b. Tumori cerebrale
c. Apendicita
d. Tromboflebita cerebrala
e. Coma hipo- sau hiperglicemica
30. Clasificarea apoplexiei utero-placentare:
a. Forma usoara
b. Forma simpla
c. Forma medie
d. Forma severa
e. Forma grava
31. In forma usoara de apoplexie utero-placentara simptomatologia consta in:
a. Dureri abdominale usoare
b. Tonus uterin discret crescut
c. Starea fatului este buna
d. Tonus uterin discret scazut
e. Starea fatului este influentata
32. In forma medie de apoplexie utero-placentara simptomatologia consta in:
a. Oligurie, albuminurie, hematurie
b. Debut lent, cu modificarea tardiva a starii generale
c. Debut brusc, cu modificarea rapida a starii generale
d. TA este initial scazuta, apoi poate sa creasca
e. BCF normale
33. In forma grava de apoplexie utero-placentara simptomatologia consta in:
a. Debut brusc, cu semne de soc hemoragic
b. Edeme, tulburari vizuale, oligurie, albuminurie
c. Cilindrurie, hematuire
d. BCF crescute
e. Starea fatului nu e influentata
34. In formele severe de HTA indusa de sarcina:
a. Hb si Ht sunt scazute
b. Hb si Ht sunt crescute
c. Hb este normala
d. Trombocitele sunt scazute
e. Trombocitele sunt crescute
In HTA indusa de sarcina, examenul de laborator din sange arata:
a. Fibrinogen scazut
b. Fibrinogen crescut
c. Trombocite scazute
d. Timp de protrombina scazut
e. Hb scazuta
36. In forma usoara de apoplexie utero-placentara:
a. Placenta este decolata pe o suprafata de cativa cm²
b. Hematomul este mic(30-40 ml)
c. Uter indemn
d. Hematomul este de 300-400 ml
e. Uterul prezinta modificari
37. In forma medie de apoplexie utero-placentara:
a. Placenta este decolata mai putin sau egal cu 1/3 din suprafata sa
b. Placenta este decolata mai mult sau egal cu 1/3 din suprafata sa
c. Hematomul este de 300-500 ml
d. Hematomul este de 500-600 ml
e. Uterul prezinta modificari pe suprafete intinse
In forma grava de apoplexie utero-placentara:
a. Placenta este decolata mai putin sau egal cu 1/3 din suprafata sa
b. Placenta este decolata pe mai mult de 1/3 din suprafata sa
c. Hematomul poate ajunge la 500 ml
d. Hematomul poate ajunge la 1000 ml
e. Uterul este indemn
Diagnosticul diferential al apoplexiei utero-placentare se face cu:
a. Placenta praevia
b. Ruptura uterina
c. Hidramniosul
d. Sarcina ectopica
e. Hepatita acuta
In formele grave de apoplexie utero-placentara:
a. Se face operatie cezariana cu sau fara histerectomie totala
b. Histerectomie in bloc urmata de ligature arterelor hipogastrice
c. Se adminstreaza sange, plasma, hemostatice, vitamine, oxygen
d. Se urmareste cu atentie gravida pana ajunge la termen
e. Internare in spital, repaus la pat, monitorizare clinica