Evaluarea copiilor cu deficiente multisenzoriale

 Întocmirea unui program de recuperare a copilului cu DMS impune initial o actualizare a evaluarii la nivelul senzo-rial al copilului. Copilul trebuie observat= cum se comporta intr-un mediu familiar. Observatiile trebuie discutate cu toate persoanele care au legatura cu copilul. Pot ex= ista pareri com-plet diferite referitoare la nivelul sau de tolerare. = Se impune sa se stabileasca daca copilul:

1)&n= bsp;     tolere= aza sa fie atins cand este:

(a)&= nbsp;   t= inut de maini;

(b)&= nbsp;  t= inut strans in brate la piept;

(c)&= nbsp;   t= inut pe genunchi;

(d)&= nbsp;  t= inut in timp ce se deplaseaza;

2)&n= bsp;     poate = sa localizeze zone pe propriul corp (folositi baloane, banda adeziva etc.)

3)&n= bsp;     tolere= aza un input senzorial prin:

(a)&= nbsp;   spate;= (b) fata (obraji, buze); (c) picioare;

(d) brate; (e) maini, talpi; (f) degete;

4)&n= bsp;     se man= ifesta la un nivel superior daca i se scoate imbracamintea: <= o:p>

(a)&= nbsp;   ciorapi si pantofi;

(b) camasa, bluza,

(c) chiloti sau pantaloni;

5)&n= bsp;     se manifesta cu un grad sporit de tolerare la:

(a)&= nbsp;   artico= le usoare;

(b)&= nbsp;  artico= le dure;

(c)&= nbsp;   artico= le matasoase;

(d)&= nbsp;  artico= le aspre;

(e)&= nbsp;   atinge= re pronuntata;

(f)&= nbsp;   atinge= re usoara;

(g)&= nbsp;  atinge= re lipicioasa.

Copilul cu DMS (surdo-cecitate) poate fi evaluat si prin raportare la propriile performante, acest fapt permitand introducerea de noi experiente tactile in care sa fie inclus unul sau mai multe= din domeniile enuntate mai sus. Se vor urmari la inceput discriminarile grosiere, dupa care vor fi urmarite cele fine. Trebuie observat cum raspunde copilul la interactiunea cu mediul. Îl exploreaza tactil? Ce parte a cor-pului foloseste? Aceasta abordare este sistematica sau intam-platoare? Ce nivel de interventie este necesar pentru a-l deter-mina sa inceapa sau sa continue?=

        &= nbsp;   J. M. Mclnnes si J. A. Treffry (1982, pag. 187) atrag atentia ca „un copil se poate manifesta la un nivel superior sau inferior vizavi= de diverse persoane si in medii diferite daca este obosit sau frustrat, comportamentul sau depinzand si de sursa si tipul de motivatie”.

    = ;        Sunt copii cu surdo-cecitate care au o vedere reziduala ce poate fi folosita daca li se ofera ocazia sa-si dezvolte de= prinderile vizuale. Pentru a putea dezvolta aceste deprin-deri vizuale este necesar= 59; evaluarea acestora.

Familia (J. M. Mclnnes si J. A. Treffry, 1982, pag.194) poate furniza in acest sens informatii deosebit de utile, cu conditia sa fie invatat= 9; ce sa observe si sa inre-gistreze tipurile de activita= te in care copilul se angajeaza sporadic. Se recomanda urmatoarea fisa de evaluare educa-tionala cu speci= fic vizual.

3. Fisa de evaluare educationala cu specific vizual

   &nb= sp;        =

 Parintii care au copii cu DMS pot sa sistematizeze datele pe care le au referitoare la nivelul functional al vederii copilului lor folosind chestionarul de mai jos. Parintii trebuie sa-si rezerve cateva minute in fiecare zi pentru a nota observatiile car= e li se par ca au legatura cu aceste intrebari. Observatiile sunt deosebit de importante si contribuie la gandirea unui program adecvat pentru strategiile de recu-perare ş= ;i educare a copilului cu surdo-cecitate. Acestea vor fi consemnate conform raspunsurilor la chestionarul de mai jos: (J. M. Mclnnes si J. A. Treffry, 1982, pag. 197).

1. Copilul incearca sa localizeze vizual diverse obiecte?
2. Ce fel de obiecte?
3. În ce circumstante?
4. Ce legatura exista intre copil si obiect?
5. Cat de frecvent se intampla?
6. Copilul are o reactie de aparare la lumina (electrica, solara) fluturandu-si degetele î= ;n fata ochilor sau alta manifestare specifica?=
7. Daca ati utiliza o scala de evaluare de la 1-= 12, ce pozitie ar ocupa raspunsul optim al copilului cand ii inmanati diferite lucruri?=
8. Prefera o culoare in detrimentul alteia?
9. Ce se intampla cand un obiect este de= plasat lateral sau indepartat de copil in timp ce acesta incearca sa ajunga la el ?
10. La ce distanta isi recunoaste copi= lul mama sau o persoana cunoscuta intr-o situatie neasteptata sau nefamiliara?
11. Cum examineaza copilul un obiect?
12. Copilul face deosebiri intre obiecte? Cat de nuantat ca forma, marime, culoare?
13. Copilul misca ochii, capul sau ii inch= ide in situatii noi sau nelinistitoare?<= /li>
14. Copilul isi acopera ochii sau ii inchide in situatii noi sau nelinistitoare?=
15. Copilul inchide ochii atunci cand este atins?
16. Copilul are contact vizual cu dumneavoastra?=

Evaluarea copilului cu DMS se poate realiza utilizand diverse modele. H. Murdoch (dupa A. Hathazi, 2004, pag. 23) propune urmatorul model de evalu= are functionala senzoriala.

4. Model de evaluare functionala senzoriala

1. Cum reactioneaza copilul la vederea unui obiect/ la auzul unui sunet? Ce face?
2. Care sunt stimulii la care el reactioneaza? Carac-teristicile obiectului sau ale sunetului.
3. Care sunt stimulii la care copilul reactioneaza intot-deauna, uneori sau niciodata?

Evaluatorul trebuie sa noteze intotdeauna conditiile din mediu sau cele care tin de el sau de copil  atunci cand are loc elaborarea unui raspuns sau cel putin a unei reactii, chiar daca se considera a fi nesemnificativa. Cel mai important fapt este ca a avut loc o reactie. Prin identificarea stimulilor la care copilul reactioneaza se va putea crea un mediu care va motiva copilul, se= vor putea oferi materiale, obiecte pentru desfasurarea unor activitati, captandu-i astfel atentia si interesu= l.

Evaluarea este realizabila pe baza unor fise de obser-vatie. Fisele de observatie se completeaza pe parcursul activi-tatilor care se desfasoara in contexte diferite, informatiile ce urmeaza a fi stipulate in aceste fise pot fi obtinute si de la alte persoane (cadre didactice, parinti). Se noteaza prezenta sau absenta comportamentului mentionat in fisele de observatie.

Fisele de evaluare se completeaza in functie de urmatorii termeni descriptiv= i (McInnes, Treffry, 1982, dupa A. Hata= hazi, 2004):

      Se vor nota, totodata, si modalitatile de rezolvare a sarcinilor de catre copil in conformitate cu anumite situatii:=

• Ocazional
• Frecvent
• Cu ajutor (manipularea mana peste mana= )
• Fara ajutor
• Cu instructiuni verbale din partea evaluatorului
• Fara instructiuni verbale
• Solicita ajutor pentru a confirma rezultatul=
• Nu se poate aplica (ex. copilul care are cecitate totală= ; nu va putea rezolva sarcinile care presupun folosirea vederii).

Prin completarea fiselor de evaluare a diferitelor com-portamente se poate = obtine un profil de evolutie, pe baza caruia se vor elabora obiectivele si strategiile de interventie in cadrul programului personalizat.

O modalitate de compensare a  copilului cu deficente multisenzoriale o constituie utilizarea resturilor vizuale si auditive. Prin identificarea resturilor de vedere si de auz cresc posibilitatile de explorare si interactiune cu mediul inconjurator, prin exersarea acestora copilului i se imbunata-tesc performantele vizuale si audit= ive, increderea in sine, pe de o parte, iar pe de alta parte, se poate aborda o strategie personalizata de recuperare a acestuia.<= /o:p>

 &nb= sp;    Redam  un model de evaluare a comportamen= tului vizual si auditiv a copilului  cu surdocecitate. Evalurea aces-tor comportamente realizandu-s= e in contexte diferite, este important ca si acestea sa fie notate, pr= ecum si stimulii la care reactioneaza copilul (A. Hathazi, 2004, = pag. 33 si 36).

5. Fisa de evaluare a comportamentului vizual=

1. reactioneaza la stimuli vizuali: culoare, mis= care;
2. fixeaza o sursa de lumina timp indelung= at;
3. isi misca ochii (nu capul) pentru a fix= a un obiect;
4. fixeaza obiectul situat la o distanta de = cm;
5. rec= unoaste persoanele (vizual) aflate la o distanta de cm;
6. urmareste obiecte in miscare:

- de la stanga la dreapta

- de la dreapta la stanga

- de jos in sus

- de sus in jos

1. isi muta privirea de la un obiect la altul;<= o:p>
2. isi muta privirea de la un obiect indepartat–apropiat, apropiat-indepartat ;=
3. diferentiaza persoanele pe cale vizuala;=
4. se deplaseaza spre obiecte dupa ce le-a vazut= ;
5. manipuleaza obiecte pentru a le explora vizual;
6. isi foloseste vederea pentru a recunoas= te obiecte;
7. prefera anumite culori (se alcatuieste o lista);
8. realizeaza contactul vizual pentru o scurta perioada de timp;
9. se recunoaste in oglinda/ poze;
10. recunoaste obiecte familiare in poze/ imagini din reviste;
11. se foloseste de oglinda pentru a-si aranja parul, a se imbraca;
12. refuza sa se uite la anumite obiecte: intoar= ce capul sau inchide ochii.

6. Fisa de evaluare= a comportamentului auditiv

1.&n= bsp;     tresar= e la auzul unui sunet puternic;

2.&n= bsp;     î= ;si modifica comportamentul la auzul unor sunete / voci familiare;

3.&n= bsp;     difere= ntiaza vocile familiare de cele straine;

4.&n= bsp;     reac&#= 355;ioneaza la tonul vocii, dar nu si la continutul mesajului;

5.&n= bsp;     reac&#= 355;ioneaza la mesaj;

6.&n= bsp;     î= ;ntoarce capul, incercand sa identifice sursa sunetului;=

7.&n= bsp;     identi= fica sunetele familiare (telefon, caine, clopotel);=

8.&n= bsp;     difere= ntiaza intre doua sunete care sunt familiare;

9.&n= bsp;     ră= ;spunde la un stimul auditiv atunci cand sunt pre-zenti stimului de alt&= #259; natura (nu auditivi) care ii distrag atentia;

10.&= nbsp; raspunde la un stimul auditiv atunci cand sunt prezenti alti stimuli auditivi care ii dist= rag atentia (zgomot de fond);

11.&= nbsp; localizeaza si numeste sursa sunetelor;

12.&= nbsp; se indreapta spre sursa sunetulu= i;

13.&= nbsp; reactioneaza la auzul muzicii;

14.&= nbsp; diferentiaza intre diferite= ritmuri ale muzicii (lenta, rapida);

15.&= nbsp; se misca in ritmul muzicii;=

16.&= nbsp; bate din palme in ritmul muzicii;

17.&= nbsp; bate din picioare in ritmul muzicii;<= o:p>

18.&= nbsp; recunoaste cateva cantece;=

19.&= nbsp; canta;

20.&= nbsp; poate sa reproduca, prin imita= 55;ie, linia moderna a unui cantec, la inceput cu ajutor, apoi singur;

21.&= nbsp; face diferenta intre doua c= uvinte cu numar de silabe diferit; isi da seama de preponderenta vocalelor sau a consoanelor;

22.&= nbsp; raspunde la scurte instructiuni v= erbale: stai jos, ridica-te, da mana, du-te la usa, etc., care ii sunt spuse cu voce soptita;

23.&= nbsp; raspunde la scurte instructiuni v= erbale care ii sunt spuse cu voce normala;

24.&= nbsp; raspunde la scurte intrebar= i.

Un alt factor important ce intervine in compensarea deficientilor multisenzoriali este psiho-motrici= tatea. Aceasta este o „functie complexa care integreaza  si conjuga elemente moto= rii si psihice care determina comportamentul individual, incluzâ= ;nd participarea diferitelor procese si functii psihice, asigurandu-se executia adecvata a actelor de raspuns la diferite situatii stimul” (V. Preda, 1995, pag. 1). Motricitatea apare ca o substructura functionala de psiho-motricitate. Obiectivele educatiei psiho-motrice urmaresc „o integrare progresiva a achizitiilor care vor deveni apoi obiect de cunoastere si reflectie pentru copil” (J. I Laszlo = 51;i J. Bairstow, 1985, dupa V. Preda, 1995, pag. 5).

            Redam cateva fise de observatie pentru evaluarea psiho-motricit&#= 259;tii si motricitatii copilului cu deficiente multi-senzorial= e. Ca si in toate demersurile recuperative, si in acest = caz evaluarea este punctul de plecare a acestui demers (A. Hathazi, 2004, pag. = 39, 42).

7. Fisa de evaluare= - Motricitatea globala

1. isi ridica capul atunci cand este tinut in brate sau capul se sprijin= 59; de umarul mamei;
2. isi ridica capul atunci cand este asezat pe burta;
3. incearca sa se intoarca pe spate atunci cand este asezat pe burta;
4. se rostogoleste de pe spate pe burt= 59;;
5. are controlul pozitiei capului atunci cand din pozitia intins pe spate, evaluatorul il trage de maini pentru a se ridica in sezut;
6. sta in pozitia sez&aci= rc;nd doar cu sprijin;
7. sta in pozitia sez&aci= rc;nd fara ajutor;
8. atunci cand este asezat in pozitia sezand, nu isi poate mentine echilibrul si cade in fata, dar se sprijina in maini;
9. se ridica fara ajutor din pozitia intins pe spate in pozitia sezand;
10. poate sta pe un scaun cu spatar;<= /o:p>
11. poate sta asezat pe un scaun far&= #259; spatar;
12. se lasa leganat de catre evaluator;
13. se leagana inainte-in= apoi, dreapta-stanga atunci cand sta in picioare, chi= ar daca este tinut de maini;
14. se sprijina puternic de mainile evaluatorului atunci cand sta in picioare;=
15. coopereaza atunci cand este ridi= cat in picioare din po-zitia sezand;
16. atunci cand sta in picioar= e, se sprijina cu una sau am-bele maini de obiectele din jur;
17. sta in picioare, dar i#= 1;i intinde bratele pentru echilibru;
18. sta in picioare si i&= #351;i poate folosi mainile pentru a ex-plora, manipula diferite obiect= e;
19. poate sta in genunchi;
20. se poate tari pe burta &ic= irc;n fata;
21. se poate tari pe burta &ic= irc;n spate;
22. poate merge „in patru labe̶= 1;;
23. poate sta ghemuit pe picioare;
24. se ridica singur in picioare din pozitia sezand, spriji-nindu-se de obiecte;=
25. se ridica singur in picioare din pozitia sezand fara aju-tor si fara a se sprijini de obiecte;
26. se aseaza doar cu ajutor;
27. se aseaza indoindu-si = la inceput doar un genunchi, apoi celalalt;<= /li>
28. se aseaza indoindu-si = ambii genunchi;
29. se ghemuieste din pozitia sezand pentru a se juca;
30. se ghemuieste din pozitia in picioare pentru a se juca;
31. se ridica pe varfuri;=
32. se intinde dupa o jucarie/ = obiect ridicandu-se pe varfuri;
33. poate sta alternativ intr-un picior, = dar se dezechili-breaza dupa un timp scurt;
34. poate sta alternativ intr-un picior &= #351;i nu se dezechi-libreaza;
35. se deplaseaza doar cu ajutor, dacă= ; este tinut de sub brat;
36. se deplaseaza doar cu ajutor, fiind tinut de ambele maini;
37. se deplaseaza doar cu ajutor, fiind tinut doar de o mana;
38. se deplaseaza de-a lungul mobilei, peretelui;
39. se deplaseaza singur, dar iş= ;i intinde mana si atinge peretele pentru a se asigura;<= o:p>
40. se deplaseaza singur, dar nu se poate = opri;
41. se deplaseaza singur oprindu-se î= ;n fata obstacolelor, dar nesolicitand ajutor;
42. se deplaseaza singur oprindu-se î= ;n fata obstacolelor, solicitand ajutor pentru a le depasi;
43. se deplaseaza singur, dar nu poate sch= imba directia de mers;
44. se deplaseaza singur putand schi= mba directia de mers;
45. se deplaseaza singur ocolind obstacole= le;
46. se deplaseaza singur putand trag= e un obiect/ jucari dupa el;
47. se deplaseaza singur putand duce= un obiect in maini;
48. merge pe varfuri;
49. merge pe calcaie;
50. urca si coboara scarile= doar cu ajutor;
51. urca si coboara scarile= singur, tinandu-se de bara;
52. urca si coboara scarile singur, dar nu isi foloseste picioarele alternativ;
53. urca si coboara scarile folosindu-si alternativ picioarele;
54. sare pe loc;
55. sare inainte-inapoi;=
56. sare pe ambele picioare stanga-dreapt= a;
57. sare alternativ de pe un picior pe altul;
58. sare pe o trambulina fara s&= #259; cada;
59. sare pe o trambulina si cade &ici= rc;n picioare;
60. alearga, daca este tinut de maini si incurajat;
61. alearga singur;
62. alearga singur putand schimba directia;
63. alearga si sare;
64. se poate catara;<= /span>
65. se poate catara pe o scar= 59;;
66. atunci cand e impins, opune rezistenta.

8. Fisa de evaluare= - Motricitatea fina

1. se intinde cu ambele maini pentru a prinde un ob= iect;
2. se intinde cu o mana pentru a prinde un obi= ect;
3. prinde obiectul in ambele maini si il apropie de corp, eventual il duce la nas pentru a-l mirosi;=
4. poate prinde obiectul doar intr-o mana;
5. poate transfera obiectul dintr-o mana in cealalta;
6. tine obiectul in maini, il rotes= te pentru a-l explora;
7. la prezentarea unui alt obiect, se intinde dupa a= cesta si lasa din maini obiectul initial;
8. la prezentarea unui alt obiect, se intinde dupa a= cesta nelasand din mana obiectul initial;
9. prinde, dupa care lasa obiectele din man= 9;;
10. daca scapa obiectele din maini, se int= inde dupa acestea;
11. plaseaza obiectele pe diferite suprafete (ex. masa);
12. poate arunca obiectele fara o anumita tinta;
13. arunca obiectul la o tinta precisa;=
14. in timpul deplasarii poate duce obiecte in maini fara a la scapa;
15. ridica obiecte aflate pe jos;
16. in explorarea obiectelor foloseste ambele mâ= ;ini;
17. in explorarea obiectelor foloseste doar o singur&= #259; mana (mana dominanta), cealalta tinand obiectul;
18. poate deschide usa;
19. poate inchide usa;
20. poate deschide si inchide un robinet;<= /span>
21. poate sa scoata si sa puna la loc u= n dop la o sticla;
22. poate insuruba si desuruba un capac;
23. poate deschide o cutie;
24. poate deschide un ambalaj (ex. ciocolata/ cutie cu bomb= oane);
25. scoate dintr-o cutie diferite obiecte mici;
26. pune intr-o cutie diferite obiecte mici;
27. plaseaza incastre la intamplare;=
28. plaseaza corect incastre cu ajutor vizual;
29. plaseaza corect incastre fara ajutor vizual;<= o:p>
30. construieste turnuri din doua sau mai multe cuburi= ;
31. poate imita diferite constructii din cuburi;=
32. se joaca cu lego;
33. grupeaza obiecte dupa un criteriu (ex. forma, marime, culoare);
34. cupleaza obiecte identice ca forma, marime, c= uloare;
35. poate reproduce un anumit model de lego/mozaic;
36. poate decupa hartie dupa un anumit contur;
37. realizeaza jocurile puzzle;
38. prinde creionul in pumn;
39. prinde corect creionul;
40. realizeaza mazgalituri cu creionul;
41. traseaza linii orizontale si verticale cu creionul= ;
42. poate uni diferite puncte pentru a forma un desen;
43. traseaza pe hartie conturul unor obiecte;

coloreaza fara a iesi din contur.