Originea si evolutia conceptului de franciza

Originea si evolutia conceptului de franciza

In limba franceza, cuvantul "franchise" are intelesul de scutire de impozit , concesiune pentru vanzarea unor produse. Se sustine ca originea cuvantului este verbul "affranchir" , care inseamna a elibera (un sclav), a scuti (de taxa), a timbra, si ca , in Evul Mediu, a avut intelesul de acordare a unui privilegiu . Unii autori francezi sustin ca in limba lor cuvantul este "franglais", adica un neologism de origine engleza . Intr-adevar, in limba engleza, cuvantul are intelesul de imunitate, privilegiu, scutire de taxe, iar in engleza americana este folosit si cu intelesul de concesiune. In arhiva Federatiei Franceze de Franciza se pastreaza insa un document din secolul al XII-lea, prin care nobilii acordau privilegii unor persoane, definite teritorial, care par a avea statutul oraselor sau zonelor libere din zilele noastre, iar membrii acestei federatii considera acest document ca fiind primul "contract de franciza".

In Evul Mediu, termenul a aparut in momentul crearii primelor retele de relatii bancare, navale si comerciale, cu intelesul de ocrotire a unui privilegiu, a unei libertati. Dar, desi, la inceput privilegiul acordat in general de lege se referea la colectarea taxelor locale, organizarea targurilor, editarea de carti, producerea de bauturi, adica monopolul intr-un domeniu de activitate, in 1840 termenul va fi folosit cu intelesul pe care il are astazi. La acea data, producatorii de bere din Germania au acordat francize unor bacanii, care aveau dreptul exclusiv de a le vinde marfa. In Europa se va dezvolta institutia concesiunii, aceasta fiind conventia prin care o persoana dobandeste dreptul de a exploata anumite servicii publice sau bunuri ale statului in schimbul unor beneficii care revin acestuia. Franciza va reveni in Europa dupa ce, peste ocean, va deveni o afacere de succes.

In 1851, Singer Sewing Machines Company a pus la punct un sistem de vanzare a masinilor sale de cusut printr-o retea de distribuitori independenti, carora le oferea know-how- ul si asistenta tehnica. In spatele afacerii puse la punct pare a fi fost nevoia de a eluda legislatia antitrust care interzicea vanzarea produselor catre utilizatori, direct de fabricanti. Dovada de abilitate sau siretlic, drumul deschis a fost urmat de Coca - Cola, General Motors si Ford Motor Company. Prima retea moderna de franciza de distributie este considerata a fi cea organizata de Peter Sloan, directorul Companiei producatoare de autoturisme General Motors, in 1921, conceptul de vanzare pus la punct de acesta aducand companiei o crestere a rentabilitatii iesita din comun.

In Europa, prima franciza industriala a fost creata in Cehoslovacia de firma BATA, urmata la putin timp de lanaria Roubaix, care a creat un lant numit Pingouin, retea creata tot in anul 1929. Dar abia in anii '50 ai secolului XX franciza a devenit ceea ce este astazi, iar succesul il va cunoaste tot in America. Franciza, al carei domeniu predilect pana la sfarsitul anilor '70 a fost totusi productia confectiilor, s-a impus in ultimii ani cu succes si in turism si in servicii, cele mai cunoscute retele de franciza fiind Holiday Inn, Novotel, Sofitel, Europa Cars, Hertz, Pingouin, Fast-foods, Mc Donalnd's, Pizza Hot, Hilton, Avis, Rent a Car, etc.

Daca, la sfarsitul anilor '60, cifra de afaceri a activitatilor desfasurate pe baza contractelor de franciza in Statele Unite reprezenta 90 miliarde de dolari, in 30 de ani aceasta cifra a crescut de 60 de ori. In 1990 in Europa existau 1600 de retele de franciza care grupau 85000 de francizati, iar Franta detinea pozitia de lider european. Canada este considerata a doua tara in privinta numarului de operatori in sistem de franciza, o tara in care, in provinciile anglofone, se aplica si se dezvolta concepte foarte americane, in care se imbina rigoarea si profesionalismul, in vreme ce in provinciile francofone apar concepte de franciza de mare originalitate si uneori socante: terenuri de minigolf, gherete de prajit cartofi in camionete, restaurante si magazine specializate, etc.

Ofensiva francizei ca afacere este insotita de clarificari doctrinare. In 1973, in Franta, V. Guyenot scria "Qu'est - ce que la franchising?", in 1978, D. Ferrier publica "Franchise en fleur", iar in 1985, Gast publica " Groupements d'achat et franchise: pour un developpement harmonieux du commerce associe".

La 28 ianuarie 1986, Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene pronunta prima hotarare in materie de franciza, urmata de dezbateri doctrinare asupra problemei francizei prin prisma dreptului comunitar in lucrarile lui E. de Cockborne, "Les accords de franchise au regard du droit communautaire de la concurrence" (1989).

La 30 noiembrie 1988, Comisia comunitatilor europene adopta Decizia nr. 4087/88 vizand probleme ale concurentei prin prisma Tratatului de la Roma si care se refera si la diverse acorduri de franciza, fara a stabili pentru acestea un cadru juridic complet. In acest regulament, franciza este definita ca " un ansamblu de drepturi de proprietate industriala sau intelectuala privind marci, nume comerciale, firme, desene si modele, drepturi de autor, savoir-faire (know-how) sau brevete, destinate a fi exploatate pentru revanzarea de produse si prestarea de servicii catre utilizatorii finali".

Francizorii si francizatii, in fata vidului legislativ quasi-total, se organizeaza si isi formuleaza norme de conduita. In 1971, in Franta ia fiinta Federatia Franceza de Franciza, iar in 1972 aceasta federatie si-a adoptat un cod deontologic, revizuit in anii 1977, 1984 si 1988. in preambulul codului se arata ca regulile cuprinse in acestea au fost frecvent utilizate de profesionistii francizei si de diverse jurisdictii si ca ele au avut o contributie importanta la crearea jurisprudentei in materie.

Dupa exemplul francez, astfel de federatii au luat fiinta si in alte tari europene care s-au reunit in 1972 in Federatia Europeana de Franciza, Federatie al carei Cod deontologic in actuala redactare a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1991. A fost, de asemenea, constituita Asociatia Internationala de Franchising, avand un Cod Etic, care stabileste reguli de conduita foarte exigente, asociatie creata cu scopul declarat al relansarii francizei.