EFICIENA ACTIVITATII DE PRODUCTIE LA S.C. "UNI" S.A. - Producerea si comercializare semintelor

EFICIENA ACTIVITATII DE PRODUCTIE

LA S.C. "UNI" S.A.

Producerea si comercializare semintelor

Performantele inregistrate in domeniul agriculturii sunt strans legate de natura si calitatea materialului biologic utilizat. Spre deosebire de alte domenii de activitate, agricultura isi produce o parte din elementele componente ale bazei sale tehnico-materiale, din randul carora se evidentiaza in mod deosebit semintele, materialul saditor si animalele de reproductie. In raport cu cantitatea acestor materiale, dar si strans legat de calitatea lor, se inregistreaza influente semnificative asupra sporirii productiei si cresterii productivitatii muncii agricole.

Spunem ca avem o agricultura moderna nu numai daca folosim mijloace tehnice adecvate, tehnologii performante si eficiente, dar si atunci cand sunt folosite in productie noi soiuri de plante, noi rase de animale cu o capacitate de productie mai mare, in urma carora sa se obtina o eficienta economica superioara. Iata de ce, in agricultura, munca de cercetare este nu numai utila, dar si eficienta. In ultimii ani, in lume, in naturii s-au facut descoperiri senzationale, iar procesele inregistrate in agricultura unor tari s-au facut descoperiri senzationale, iar procesele inregistrate, iar procesele inregistrate in agricultura unor tari s-au datorat implementarii acestor descoperiri; ele sunt legate de domeniile biologiei si genetici care permit crestere vitezei de inlocuire a soiurilor cultivate. Inlocuirea soiurilor de plante se produce extreme de rapid in agricultura tarilor dezvoltate.

Comparatia este oarecum asemanatoare cu performantele introducerii sistemului informatic, cu rapiditatea cu care sunt inlocuite componentele acestui sistem cu altele mult mai performante.

In agriculrura Romaniei, viteza de inlocuire a soiurilor este destul de lenta, cauza, in primul rand, de marginalizarea activitati de cercetare proprie, dat si de absenta resurselor financiare necesare achizionarii de soiuri performante din strainatate. Ceea ce se foloseste acum in agricultura romaneasca nu sunt cele mai performante soiuri, unele dintre ele sunt deja invechite dar si plafonale, opunand rezistenta conditiilor tehnice si tehnologiilor utilizate. Chiar si materialul biologic care se importa nu este dintre cel mai performant. O modificare radicala in agricultura trebuie sa inceapa cu asigurarea cinditiilor de productie, ceea ce impune si o modificare a structurii soiurilor si hibrizilor de plante, capabile sa valorifice efficient noile conditii.

Un rol hotarator in acest domeniu revine intreprinderilor specializate in producerea si comercializarea semintelor pe cai ilicite sau a semintelor fara certificarea calitatii acestora reprezinta tot atatea piedici in practicarea unei agriculturi performante.De calitatea semintelor trebuie sa se ocupe Ministerul Agriculturii.

Daca inainte, producerea si comercializarea semintelor mici de plante este S.C. "UNI" S.A., unitate cu o vasta activitate in domeniu.

Performantele acestei societati sunt cunoscute si recunoscute din punct de vedere calitativ in toata tara, dar sunt reflectate, de asemenea, in indicatorii economici de referinta.

Activitate de producere a semintelor este, prin ea insasi, o activitate rentabila, desigur in conditiile unui interes deosebit din partea activitatii manageriale. Dintr-o societate cu capital majoritar de stat, intreprinderea la care ne referim a devenit o societate cu capital preponderant

privat, in topul actionarilor fiind S.I.F. Muntenia, dar si persoane fizice. Consolidarea S.C. "UNI" S.A. s-a facut in mod continuu, capitalul social al intreprinderii a depasit 4,2 miliarde lei la nivelul anului 199UNI

Perfotmantele in structura de productie a societatii s-au reflectat si in ceea ce priveste criteriile si indicatorii economico-finalciari.

Acestia din urma au avut o evolutie ascendenta an de an, 2002 fiind anul performantelor maxime (tabel) inregistrate de intreprindere. Veniturile au atins cifra de 285,5 miliarde lei, ceea ce inseamna o crestere nu numai fata de anul anterior (1,38 ori sau 38%) dar si in raport cu nivelul planificat in 2002 al acestuia (1,22 ori sau 22%); veniturile cele mai mari s-au inregistrat in activitatea de exploatare, activitatea de baza a societatii analizate. Ritmul de crestere al veniturilor trebuie insa comparat cu ritmul de crestere (sau eventual de scadere) al cheltuielilor corespunzatoare acestora. Ritmul acestora din urma (1.6 ori) a fost inferior ritmului veniturilor, ceea ce a creat premise favorabile ctesterii profitului pe ansamblul intrprindetii (1,6 ori).

Activitatea societatii "UNI" este aceea a producerii si valorificarii semintelor. Aceasta activitate integta este foarte avantajoasa, avantaj determinat de premisele generarii unui profit maxim. Este aproape legiferata idea potrivit careia avtivitatea avtivitatea agricola ca atare este cea mai putin rentabila, iar transferal de venit net din aceasta activitate in cele de procesare si comercializare este un asa-zis "furt". Frustrarea agricultorilor de rezultatele muncii lor este nepermis de mult accelerata de "foarfecele preturilor".

Ori, in conditiile in care aceeasi intreprindere aagricola se industrializeaza si se comercializeaza produsele, peofitul este mult mai mare si creeaza posibilitatea prodicatorilor agricili sa se capitalizeza, sa se retehnologizeze. Exemplu S.C. "UNI" S.A. este elocvent in acest sens.

Astfel, in structural or, veniturile din activitatea de exploatare a societatii au fost formate din 88% venituri din activitatea comerciala si doar 12% din activitatea agricola, in conditiile in care activitatea agricola este rentabila in acest domeniu al productiei agricole.

Insa, in structura cheltuirlilor totale aferente acestor venituri, cele referitoare la activitatea comerciala au reprezentat 87% , iar cele corespunzatoare activitatii agricole 13%. Toate acestea au facut ca in activitatea comerciala sa se inregisrteze 94%, iar activitatea agricola 6%, din profitul total la intreprindrii pe anul 2001, respectiv 95% si 5% din cel inregistrat pe anul 2002, ėn plus, ritmul de crestere a profitului total din exploatare a fost de 18,33%, diferentiat pe tipuri de activitati, astfel: 19,17% pentru activitatea comerciala si 4,24% pentru activitatea agricola.

Un diagnostic cu caracter general privind ansamblul cheltuirlilor la nivel de intreprindere necesita efectuarea unei analize correlate al carui obiect il constituie situatia inregistrata in urmatoarele domenii mai importante:

a)      variatia cheltuielilor pe total si pe tipuri de activitati, in dinamica;

b)      modificarile intervenite in structura cheltuielilor totale pe tipuri de activitati;

c)      variatia nivelului eficientei economice a cheltuielilor pe total si pe tipuri de activitati.

Tabelul nr. 39

Indicatori ai performantei economico-financiare

La S.C. "UNI" S.A

UNI2. Rficienta economica a cheltuielilor de productie

In literatuta de specialitate, notiunea de cheltuiala s-a impus in teorie, cat si in practica economica ca un concept economic conform caruia orice consum de munca vie si materializata se exprima printr-un indicator sintetic fundamental.

Este stiut insa ca, pentru realizarea produselor, executarea lucrarilor si prestarea serviciilor, firmele consuma materii prime si materiale auxiliare, energie electrica, masini, utilaje si cladiri, combustibili, forta de munca, apa, teren etc. intr-o expresie consacrata consuma elemente ale factorilor de productie.

De asemenea, prin comercializarea produselor se consuma materiale de ambalat, cladiri pentru depozitarea produselor destinate vanzarii, forta de munca antrenata in activitatile de desfacere s.a.

Toate acestea sunt evidentiate si inregistrate in contabilitatea intreprinderilor sub denumirea de cheltuieli.

In cadrul cheltuielilor efectuate pentru realizarea veniturilor se include:

a)      cheltuielile de exploatare;

b)      cheltuielile financiare;

c)      cheltuielile exceptionale.

Daca am definit in mod succinct notiunea de cheltuieli, tot atat de semnificaiva este si cea de eficienta economica, care, in fapt exprima raportul dintre efectul realizat si efortul depus pentru obtinerea efectului respectiv. Cum efortul materializat in cazul unei intre-prinderi se evalueaza sub forma cheltuielior, notiunea de eficienta economia a acestora se poate masura prin indicatorul "cheltuieli la 1000 lei venituri". Se poate spune ca avem o crestere a eficientei economice daca nivelul acestui indicator este subunitar si are o tendinta de scadere continua.

Pentru exemplificare am folosit datele economico-financiare ale unei societati de exceptie din agricultura romaneasca, S.C. "UNI" S.A., societate care se ocupa cu ponderea si comerccializarea semintelor de legume si material saditor. In secundar , societatea desfasoara activitati de depozitare si conditionare a semintelor de legume, leguminoase alimentare, flori, furaje si cartofi.

Analiza cheltuielilor aferente veniturilor vizeaza evolutia lor si factorii ce influenteaza nivelul si structura acestor cheltuieli.

Indicatorul "cheltuieli la 1000 lei venituri" se determina ca raport intre cheltuieli si venituri, folosind relatia:

Ch x 1000/V = Chi x 1000/Vi

Unde:

Chi - reprezinta cheltuielile totale pe cele trei tipuri de activitati

Vi     - venituri totale pe cele trei tipuri de activitati:

Chi X 1000/ Vi - nivelul cheltuielilor la 1000 lwi venituri pe tipuru de activitati.

Rezulta deci, ca modificarea nivelului cheltuielilor la 1000 lei venitui se datoreaza influentei structurii veniturilor si a nivelului cheltuielilor la 1000 lei venituri.

Nivelul si evolutia acestor cheltuieli in cazul S.C. "UNI" S.A se regasesc in tabelul 40.

Din analiza datelor prezentate se poate constata ca, ponderea veniturilor din exploatare, in totalul veniturilor a scazut in anul 2002 fata de anul 2001, in timp ce ponderea cheltuielilor de exploatare s-a marit in aceeasi interval de timp.

Veniturile financiare au inregistrat o diminuare accentuata in totalul veniturilor, fenomen contracarat de evolutia crescatoare a veniturilor exceptionale, a caror pondere s-a marit de peste 4 ori in intervalul de timp la care ne referim.

Ca urmare a faptului ca intreprinderea nu a contractat credite bancare, ponderea cheltuielilor financiare a fost deosebit de mica: in anul 2001, aceasta categorie de cheltuieli ocupa doar 0,5% din totalul cheltuielilor, iar in 2002 numai 0,6%.

Rata de eficienta a cheltuielilor este prezentata in tabelul 41.

Analiza eficientei cheltuielilor la 1000 lei venituri presupune utilizare unui model factorial adecvat, in urma caruia sa se poata determina cu exactitate factorii si influenta acestora. In acest scop se poate utilize relatia:

ΔCh X 1000/V= (Ch x 1000/V)1 - (C x 1000/V)0

Cu ajutorul acestui model factorial, calculam si analizam cheltielile la 1000 lei venituri in anii 2001 si 2002, si obtinerea variatiei acestui indicator si a factorilor care au contribuit la obtinerea acestei variatii:

ΔCh X 1000/V= -1UNI0 lei.

din care:

1. ca urmare a influentei modificarii veniturilor:

ΔCh X 1000/V (V)= -251,1 lei;

2. ca urmare a influentei modificarii cheltuielilor totale:

ΔCh X 1000/V (Ch)= 238,1 lei.

Daca avem in vedere ca situatia cheltuielilor la 100 lei venituri este diferita pe cele trei domenii de activitate (exploatare,financiara,exceptionala), se impune efectuarea unei analize de tip factorial, pornind de la modelul de analiza:

Σgi(chi x 1000/vi)

Ch x 1000= ----- ----- ----- ----- ---- ,

100

unde

gi - reprezinta structura (ponderile) veniturilor pe cele trei tipuri de activitati;

chi x 1000/vi - nivelul cheltuielilor la 1000 lei venituri, pe cele trei tipuri de activitati.

Rezulta , deci, ca modificarea nivelului cheltuielilor la 1000 lei venituri se datoreaza influentei structurii veniturilor si a nivelului cheltuielior la 1000 lei venituri, pe categorii de venituri.

Deci, calculul eficientei economice a cheltuielilor pe cele trei tipuri de activitati la S.C. "UNI" S.A. se prezinta astfel:

ΔCh X 1000/V= -1UNI0 lei

din care:

1. ca urmare a influentei modificarii structurii veniturilor (table 40) pe cele trei tipuri de activitati:

ΔCh X 1000/V (g)= 73,97 lei;

2. ca urmare a influentei modificarii cheltuielilor la 1000 lei venituri pe domenii de activitate:

Ch x 1000/V (chi x 1000/vi)= -86,69 lei.

Din analiza datelor rezulta ca in anul 2001 s-a inregistrat o diminuare a indicatorului "cheltuieli la 1000 lei venituri", deci o crestere a eficientei cheltuielilor totale fata de anul anterior, care reprezinta efectul respectarii corelatiei de eficienta dintre ritmul ritmul de al veniturilor (137,57%) si ritmul de crestere al cheltuielilor (135,62), in perioada la care ne referim:

137,57% > 135,62%

In anul 2002, nivelul cheltuielilor la 1000 lei venituri a fost mai mic decat cel inregistrat in anul 2001, cu 13 lei. Aceasta situatie se explica prin actiunea urmatorilor factori:

a) modificarea structurii veniturilor, care are ca rezultat diminuarea indicatorului cu suma de 251,1 lei.

Acesta situatie s-a datorat reducerii ponderii veniturilor de exploatare de la 98,3% in anul 2001 la 97,8% in anul 2002. Tinand cont insa ca veniturile din activitatea de exploatare ocupa o pondere foarte mare in veniturile societatii, variatiile cheltuielilor la 1000 lei venituri din activitatile financiare si exceptionle au o influenta nesemnificativa.

b) modificarea cheltuielilor la 1000 lei venituri pe cele trei categorii de activitati a avut o influenta nefavorabila, deoarece contribuie la cresterea indicatorului "cheltuieli la 1000 lei venituri", deci la o scadere a eficientei acesteia, cu 238,1 lei. Desi cheltuielile exceptionale au scazut fata de anul precedent, aceasta insa nu a putut contracara cresterile cheltuielilor de exploatare si a celor financiare.

Tabelul nr. 40

Dinamica si structura cheltuielilor aferente veniturilor

- milioane lei-

Tabelul nr.41

Dinamica ratei de eficienta a cheltuielilor

lei -