Afaceri | Agricultura | Economie | Management | Marketing | Protectia muncii | |
Transporturi |
OBSERVATII SI NOTARI IN CAMPUL DE AMELIORARE
Realizarea obiectivelor ameliorarii necesita existenta unui material initial cat mai numeros si diversificat.
10.1. Observatii si notari pentru materialul initial folosit
a. Colectarea materialului initial folosit se poate realiza prin:
- schimb de seminte si material saditor;
- organizarea de expeditii stiintifice;
- colectarea prin intermediul unor institutii agricole din tara;
- colectarea prin intermediul laboratoarelor de controlul calitatii semintelor;
- colectarea de la diverse expozitii agricole.
Importanta prioritara ce se acorda germoplasmei pe plan mondial si in tara noastra
a determinat infiintarea de institutii specializate care asigura colectarea, studiul si conservarea materialului initial.
b. Studiul materialului initial. Materialul initial folosit in procesul de ameliorare, mai intai este studiat minutios, folosindu-se urmatoarele posibilitati:
- studiul materialului initial in campul de colectie;
- studiul materialului initial in sera;
- studiul materialului initial in case de vegetatie;
- studiul materialului initial in laborator.
Un asemenea studiu, multilateral, dureaza minimum 3 ani si se refera la: caracterizarea morfologica, ecologica, biologia cresterii si dezvoltarii, studii de citogenetica, fiziologie, al insusirilor biochimice, tehnologice si de productivitate.
Caracterizarea morfologica-vizeaza: inaltimea plantei, ramificarea tulpinii, marimea, forma si culoarea frunzelor, tipul de inflorescenta, forma si culoarea florilor, forma, marimea si culoarea fructelor, a semintelor, porozitatea plantei, frunzelor si fructelor etc.
Pe baza caracterelor morfologice se stabileste, pentru fiecare varianta supusa studiului: unitatea sistematica din care face parte, precum si particularitatile distincte pe baza carora se pot stabili deosebirile de alte variante ce fac parte din aceeasi unitate sistematica.
Studiile ecologice - vizeaza stabilirea legaturilor (raporturilor) ce exista intre diferite variante (ecotipuri) din colectie si conditiile locale de mediu. Cu cat un ecotip este mai bine adaptat conditiilor locale de mediu, cu atat este mai valoros pentru lucrarile de ameliorare. In urma acestor studii agroecologice, pentru majoritatea plantelor de cultura in tara noastra, s-au stabilit urmatoarele grupe ecologice: de stepa, de silvostepa, de padure si premontana-montana. Aceste grupe ecologice sunt strans legate de zonele naturale ale climei si solului din tara noastra si se caracterizeaza prin anumite insusiri si caractere care permit plantelor sa se dezvolte bine in aceste conditii ecologice specifice.
Studiile referitoare la biologia cresterii si dezvoltarii plantelor constau in urmarirea desfasurarii cresterii pe fazele de vegetatie, in stransa corelatie cu evolutia conditiilor pedoclimaterice. Aceste studii ne indica gradul de adaptare a materialului nostru la conditiile de mediu locale.
Cea mai mare importanta se acorda studiului biologiei infloritului si fecundarii, mai ales atunci cand se foloseste metoda de ameliorare prin hibridare. Aceste studii vizeaza: data formarii inflorescentelor si florilor, data si durata infloritului, gradul de autogamie sau de alogamie, agentii polenizatori, conditiile optime de polenizare si fecundare etc.
Studiile de citogenetica-ne dau informatii asupra constitutiei genetice a materialului initial, in functie de care amelioratorul stabileste metodele si tehnicile cele mai adecvate ce pot fi folosite in procesul de ameliorare. Studiile de citogenetica se refera la: gradul de homozigotie sau de heterozigotie, numarul de cromozomi, ereditatea caracterelor si insusirilor, grupele de linkage, ereditatea extracromozomala, reactia la actiunea agentilor mutageni si poliploidizanti, gradul si cauzele compatibilitatii la fecundare, structura genetica a populatiilor (in functie de modul de reproducere) si factorii care modifica aceasta structura.
Studiul insusirilor fiziologice ca: rezistenta la iernare, la seceta, reactia la conditiile locale de lumina, etc., ne ofera noi elemente pentru a cunoaste comportarea materialului nostru pe durata procesului de ameliorare.
Determinarea insusirilor biochimice privitoare la: continutul in proteine, grasimi, amidon, fibre, zahar, alcaloizi, vitamine, saruri minerale etc., ne permite sa folosim cel mai adecvat material pentru obtinerea soiului/hibridului dorit. Studii importante ale materialului initial urmaresc si determinarea rezistentei la boli si daunatori, in special pentru speciile si rasele cele mai daunatoare pentru zona in care se lucreaza. Asemenea studii se fac in conditii de infectie artificiala.
Cercetarile tehnologice - urmaresc determinarea randamentului de fabricatie al unui produs (din grau, secara), calitatea maltului (orz, orzoaica), capacitatea de fierbere a boabelor (leguminoasele boabe), calitatile culinare (leguminoase, cartof), calitatile tehnice ale fibrelor (in, canepa), sicativitatea uleiului (in, canepa, floarea soarelui) etc.
Indicii de productivitate se refera la: densitatea plantelor, numarul plantelor fertile pe unitatea de suprafata, numarul ramificatiilor fructifere pe o planta, numarul de flori fertile pe o inflorescenta, numarul, marimea si greutatea semintelor/fructelor pe o planta etc. Toate aceste componente prezinta o deosebita importanta in aprecierea valorii materialului folosit in procesul ameliorarii.
O atentie deosebita trebuie acordata studiului materialului provenit din import, format in conditii ecologice diferite fata de cele specifice zonei in care se lucreaza. In aceste situatii, daca nu se aplica masurile specifice este posibil ca materialul, fiind incomplet stabilizat din punct de vedere genetic, sa se elimine in intregime proprietatile si insusirile esentiale specifice care caracterizau acest material. De asemenea trebuie acordata mare atentie starii fitosanitare. Pentru aceasta, tot materialul importat va fi insamantat, mai intai intr-un camp izolat, numit camp de carantina, dupa care, pe baza testarilor si observatiilor facute se trece apoi in campul de colectie.
In baza tuturor studiilor prezentate se face caracterizarea materialului initial si se
stabileste valoarea lui in procesul de ameliorare.
10.2. Observatii si notari in campul de studiu al soiurilor sau hibrizilor
Materialul ameliorat se studiaza in perioada de vegetatie cu scopul de a realiza selectia elitelor, dar si pentru a observa daca anumite caractere fenotipice, indici de productivitate, insusiri biochimice si fiziologice se modifica la descendente fata de materialul initial de ameliorare.
In acest scop, se completeaza fise de observatii specifice pentru fiecare cultura, asa cum se observa in urmatoarele tabele.
Tabelul nr. 10.1.
FISA DE OBSERVATII
PENTRU CEREALE PAIOASE
SPECIA....... SOIUL ........
A. OBSERVATII ASUPRA VEGETATIEI
Nr crt |
OBSERVATII |
Modul Experim |
Repeti}ia |
Media |
|||||
I |
II |
III |
IV |
||||||
Data rasaritului |
X | ||||||||
Infratitul |
Inceputul |
Data | |||||||
Nr. de frati fertili |
nf/m2 | ||||||||
Portul plantei |
Note | ||||||||
Densitatea plantelor la m2 |
nr. | ||||||||
Rezistenta la iernare |
Note | ||||||||
Vigurozitatea plantelor |
Notarea I | ||||||||
Notarea II | |||||||||
Notarea III | |||||||||
Rezistenta la boli |
Frecventa (F) | ||||||||
Intensitatea (I) | |||||||||
Gradul de atac (GA) | |||||||||
Rezistenta la seceta |
La intinderea paiului |
Note | |||||||
La formarea bobului | |||||||||
Data inspicatului |
X | ||||||||
Rezistenta la cadere |
Notarea I |
Note | |||||||
Notarea II | |||||||||
Rezistenta la scuturare | |||||||||
Rezistenta la sistavire | |||||||||
Nr. de spice la m2 |
nr. | ||||||||
Data coacerii in parga |
X | ||||||||
Data coacerii depline |
X | ||||||||
Data recoltarii |
X | ||||||||
Perioada de vegetatie |
Zile | ||||||||
B. DATE ASUPRA RECOLTEI
Suprafata recoltata |
m2 | |||||||
Greutatea snopilor |
Kg. | |||||||
Greutatea boabelor |
Kg. | |||||||
Greutatea paielor |
Kg. | |||||||
Productia medie: |
Boabe fizic | |||||||
Boabe STAS | ||||||||
Umiditatea boabelor |
Tabelul nr. 10.2
FISA DE OBSERVATII
LEGUMINOASE
SPECIA....... SOIUL ........
A. OBSERVATII ASUPRA VEGETATIEI
Nr crt |
OBSERATII |
Modul experim |
R1 |
R2 |
R3 |
R4 |
Media |
|
Data rasaritului |
x | |||||||
Uniformitatea rasaritului |
Note | |||||||
Aparitia frunzei a doua adevarata |
Data | |||||||
Desimea plantelor dupa rasarire |
nc/m2 | |||||||
Rezist. la brumele tarzii de primavara |
Note | |||||||
Marimea golurilor | ||||||||
Ritmul de cre[tere |
Dupa rasarire |
Note | ||||||
La aparitia Frunzei a II-a adev. |
Note |
|||||||
La inflorit |
Note |
|||||||
Culoarea frunzelor | ||||||||
Forma tufei | ||||||||
Pozitia tulpinii | ||||||||
Aparitia inflorescentei | ||||||||
Inceputul inflotirului | ||||||||
Sfarsitul inlofirutului | ||||||||
Culoarea florilor | ||||||||
Culoarea pastailor necoapte | ||||||||
Rezistenta la seceta | ||||||||
Atacul la viroze | ||||||||
Atacul la mana | ||||||||
Atacul la antrach., ascochitoza | ||||||||
Atacul la alte boli | ||||||||
Atacul la insecte | ||||||||
Inceputul maturitatii | ||||||||
Sfarsitul marutitatii | ||||||||
Durata maturitatii | ||||||||
Desimea plantelor la maturitate | ||||||||
Data recoltarii | ||||||||
Rezistenta la sccuturare |
B. DATE ASUPRA RECOLTEI
Greutatea vreji + boabe | ||||||||
Greutatea boabelor | ||||||||
Umiditatea boabelor | ||||||||
Productia medie |
Boabe fizic |
| ||||||
Boabe STAS |
Tabelul nr. 10.3
FISA DE OBSERVATII
PENTRU CULTURA DE FLOAREA SOARELUI
SOIUL (HIBRIDUL)...................
A. OBSERVATII ASUPRA VEGETATIEI
Nr crt |
OBSERVATII |
Modul experim |
Repetitia |
Media |
||||
I |
II |
III |
IV |
|||||
Data rasaritului |
x | |||||||
Dezvoltarea vegetativa |
Notarea I |
Note | ||||||
Notarea II | ||||||||
Inloritul |
Inceputul |
Data | ||||||
Sfarsitul | ||||||||
Numarul de plante ramificate |
Nr | |||||||
Rezistenta la seceta |
Note | |||||||
Rezistenta la boli si daunatori |
Mana | |||||||
Rugina | ||||||||
Sclerotinia | ||||||||
Orobanche | ||||||||
Molie | ||||||||
Data infloririi |
X | |||||||
Data recoltarii |
X | |||||||
Perioada de vegetatie |
Zile | |||||||
Inaltimea plantei |
X | |||||||
Forma calatidiului |
X | |||||||
Diametrul calatidiului |
cm |
B. DATE ASUPRA RECOLTEI
Numarul de plante recoltate |
nc/ha | |||||||
Suprafata parcelei recoltata |
m2 | |||||||
Greutatea semintelor dupa vanturare |
Kg | |||||||
Procent de umiditate | ||||||||
Productia medie |
Fizica |
Kg/ha | ||||||
STAS |
Kg/ha | |||||||
Procentul de ulei | ||||||||
Productia de ulei la Ha | ||||||||
Procentul de coji |
Tabelul nr. 10.4
FISA DE OBSERVATII
PENTRU SFECLA DE ZAHAR
SOIUL ...................
A. OBSERVATII ASUPRA VEGETATIEI
Nr crt |
OBSERVATII |
Modul experim |
Repetitia |
Media |
||||
I |
II |
III |
IV |
|||||
Data rasaritului |
x | |||||||
Dezvoltarea vegetativa |
Note | |||||||
Portul aparatului foliar |
X | |||||||
Forma frunzei |
X | |||||||
Marimea |
X | |||||||
Culoarea |
Note |
| ||||||
Rezistenta la |
Ofilire |
Note | ||||||
Cercosporioza | ||||||||
Viroze | ||||||||
Alte boli | ||||||||
Atac la insecte | ||||||||
Data recoltarii |
X | |||||||
Caracteristica radacinilor |
Note | |||||||
Culoarea tegum. si capului sfeclei |
X | |||||||
Crescute afara | ||||||||
Numar |
Numar | |||||||
Radacini ramificate |
Numar | |||||||
Numar |
B. DATE ASUPRA RECOLTEI
Numar radacini recoltate |
Nr. | ||||||
Greutatea (radacini + frunze) |
Kg | ||||||
Greutatea radacinilor |
Kg | ||||||
Procent de umiditate |
Tabelul nr. 10.5.
FISA DE OBSERVATII
PENTRU CULTURA CARTOFULUI
SOIUL ...................
A. OBSERVATII ASUPRA VEGETATIEI
Nr crt |
OBSERVATII |
Modul experim |
Repetitia |
Media |
||||
I |
II |
III |
IV |
|||||
Rasarit |
Data | |||||||
Numarul cuiburilor rasarite |
nc/m2 | |||||||
Dezvoltarea vegetativa |
I |
Note | ||||||
II |
Note |
|||||||
III |
Note |
|||||||
Rezistenta la ingheturi tarzii de primav. |
Note | |||||||
Inceputul formarii tuberculilor |
Data | |||||||
Aspectul tufei |
X | |||||||
Butonizarea |
Data | |||||||
Intensitatea infloririi |
Note | |||||||
Culoarea florilor |
X | |||||||
Uscarea vrejilor |
Data | |||||||
Starea tuberculilor la uscarea vrejilor |
X | |||||||
Maturarea |
Data | |||||||
Recoltarea |
Data | |||||||
Alte observatii |
B. DATE ASUPRA RECOLTEI
Numarul cuiburilor la recoltare |
nr/ha | ||||||
Suprafata ocupata de cuiburile recoltate |
m2 | ||||||
Productia de tuberculi la parcela |
Kg | ||||||
Procent de umiditate | |||||||
Productia parcelelor raportata la Ha |
Kg/ha |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate