Teoria monetara

1. Introducere

Analiza si modelarea proceselor monetare presupune existenta unei conceptii, unei paradigme sau teorii care sa ofere consistenta, coerenta, si validitate demersului analitic si interpretativ, si in acest sens teoriile monetare elaborate in timp ofera o imagine relevanta despre interogatiile si raspunsurile, mai mult sau mai putin stiintifice, furnizate de catre gandirea economica, sociala si politica asupra monedei.

Teoriile actuale asupra monedei sunt orientate preponderent spre solutionarea ideatica si pragmatica a problematicii cu care se confrunta civilizatia monetara contemporana, prin dematerializarea si diversificarea formelor monetare, prin reconfigurarea functiilor si instrumentelor monetare, prin reconstructia institutinala si functionala a retelelor tranzactiilor si fluxurilor monetare si financiare, moneda devenind in prezent elementul esential, declansator, purtator si formator al transformarilor si evolutiilor care se intampla in lumea de azi.

2. Obiectivul capitolului

Prezenterea evolutiei conceptiilor si teoriilor referitoare la valoarea si determinantii monedei, la formele acesteia si la impactului monedei asupra economiei, precum si evidentierea si explicarea specificului si relevantei teroriilor actuale referitoare la politicile monetare.

3. Concepte cheie

Anticipatie monetara, keynesism monetar, marginalism monetar, monetarism, teorie monetara.

4. Rezumatul capitolului

Suma de abordari alternative, de constructii explicative si interpretative, teoria monetara contemporana acopera un spatiu larg de probleme, de la definirea banilor si a sferei lor de manifestare, pana la fundamentele politicilor monetare si convergenta monetara internationala.

Realizarea echilibrului dintre oferta si cererea de bani este problema fundamentala, luand in considerare structurile si tranzactiile monetare, ciclurile monetare si economisirea.

In evolutia lor, teoriile monetare s-au constituit prin agregarea unor atitudini metodologice diverse, specifice fiind urmatoarele tandemuri metodologice: pozitiv-normativ; analitic - sintetic; descriptiv - prospectiv; endogen-exogen; static-dinamic.

Multitudinea de teorii economice relevate in campul monedei poate fi grupata conform urmatoarelor criterii delimitative:

dupa premise si finalitatii: ale stabilizarii, axate pe cerere si ale structuralitatii, centrate pe oferta;

dupa perspectiva temporala: conjuncturale (anticiclice) si ale cresterii(strategice);

dupa teoria macroeconomica integratoare: keynesista; monetarista; anticipatiile rationale; economia ofertei; ale dezechilibrului.

Configuratia teoriilor monetare poate fi structurata evolutiv in trei stadii:

teoriile cantitative, evidentiind raportul dintre cantitatea de moneda, volumul marfurilor si nivelul preturilor;

teoriile utilitatii finale, evidentiind relatia dintre cantitatea de moneda, variatia veniturilor si nivelul general al preturilor;

teoriile pietelor financiare, evidentiind influenta monedei, prin ratele dobanzii si miscarii capitalurilor asupra dinamicii economice.

Teorii clasice asupra monedei

teoria banilor ca instrument al schimbului;

teoria metalista a banilor;

teoria nominalista a banilor;

teoria cantitativa clasica a banilor;

Teorii moderne asupra monedei:

v           abordari moderne ale teoriei cantitative

modelul tranzactiilor, derivat din enunturile lui Hume, este formalizat prin relatia:

unde

P = pretul mediu al componentelor lui T;

T = tranzactiile intermediate de catre moneda;

M = cantitatea de moneda in circulatie;

V = viteza de circulatie a monedei.

modelul soldurilor monetare denumit si modelul rezervelor de casa,

Pigou si Marshall exprimand modelul prin "ecuatia Cambridge", astfel:

unde

K = partea din venit pastrata sub forme lichide

contributia lui Wicksel

Daca cele doua modele prezentate formalizeaza legatura dintre moneda si preturi, Wicksell analizeaza relatia indirecta, prin intermediu ratei dobanzii.

v     keynesismul monetar

ecuatiile lui Keynes

Caracterizand complex banii, Keynes afirma ca elasticitatea crearii banilor si a banilor de substitutie este nula sau foarte mica, volumul efectiv al banilor nefiind fixat rigid.

Sunt evidentiate patru mobiluri ale preferintei pentru lichiditate: al tranzactiilor; al precautiei; al speculatiei; al veniturilor, surprinse prin ecuatia:

M = M₁ + M₂ = L₁(y) +L₂(r)

unde

M1 si M2 sunt cantitatile de moneda necesare tranzactiilor, precautiei, speculatiei.

L₁(y) si L₂(r) sunt functii ale lichiditatii in raport cu venitul si rata dobanzii.

modelul lui Modigliani

Acest model este o varianta moderna, matematizata, a teoriei Keynesiene, referindu-se la cele patru piete existente in economie, fiecarei piete fiindu-i atasate o serie de ecuatii care exprima dependenta cererii si ofertei pe aceste piete si echilibrarea cererii cu oferta.

teoria monetara Radclife

Varianta oficializata a Keynesismului monetar, "Raportul Radclife" contesta rolul economic activ al factorului monetar, masa baneasca reprezentand doar un element al lichiditatii totale, iar piata financiara operand cu un spectru larg de rate ale dobanzii.

Teorii contemporane asupra monedei

v     monetarismul

Abordarea neocantitativista a monetarismului, inspirata dintr-o viziune pe termen mediu, considera cererea de moneda ca fiind comportamentul cel mai stabil din economie, detinerea excesiva de moneda generand cresterea preturilor, astfel incat o politica de relansare prin creatie monetara neputand avea efecte durabile.

scoala de la Chicago, Milton Friedman

In cadrul acestei abordari volumul si structura averii se considera ca o variabila esentiala a analizei monetare, banii fiind considerati fie ca o forma speciala a averii, fie ca o forma oarecare a averii.Ca rezultat al averii este elaborat conceptul de "venit permanent" (W s Y/i), unde i reprezinta rata dobanzii (randamentul), functia averii cuprinzand pe langa venit si avere, preturile, gusturile si preferintele.

scoala de la Yale: J.Tobin

Tobin afirma ca cererea de bani depinde atat de volumul tranzactiilor, cat si de marimea averii agentilor economici, factorul determinant al cererii fiind randamentul capitalului.

evolutia monetarismului

Abordarile monetariste pot fi structurate in doua etape:

o       monetarismul neoclasic, reprezentat de scoala austriaca (Menger von Mises, von Hayek) si monetarismul rigiditatii salariilor (Fisher);

o       neomonetarismul, reprezentat de monetarismul anticipatiilor rationale (Lucas), monetarismul global (Mundell considera cantitatea totala de moneda ca fiind egala cu creditul intern plus rezervele externe), monetarismul bugetar (Brunner si Meltzer), monetarismul britanic, monetarismul Scolii de la Chicago.

v           neoclasicismul si postkeynesismul

teoria neoclasica (Barro, Lucas, Walace) abordeaza unitar teoria asteptarilor si mecanismul preturilor, neadmitand arbitrajul intre inflatie si somaj si afirmand deplina neutralitate monetara fata de activitatea economica si evolutia preturilor.

postkeynesisti incearca sa explice implicatiile pe care le are gradul inalt de incertitudine al adoptarii deciziilor asupra teoriei monetare, respingand afirmatiile conform carora modificarile cererii ar determina preturile pe perioade scurte.

Teoriile monetare asupra cursului de schimb, avand la baza teoriile clasice asupra cursului, se delimiteaza in trei categorii:

teorii statistice, precum a paritatilor puterii de cumparare si a ratei dobanzii, care afirma impactul monedei asupra echilibrului extern, al cursului asupra balantei de plati, a optiunilor de portofoliu.

teorii dinamice, precum a anticipatiile valutare si a balonului speculativ, pornesc de la echilibrul pietelor si de la paritatile pe piata, evidentiind insa ca fluctuatiile de curs pot depasi, datorita comportamentelor anticipative, marimea fluctuatiilor determinantilor acestuia.

teorii asupra balantei de plati, fie de natura monetarista, care sustin rolul monedei in echilibrarea balantei prin soldul rezervei, fie de natura keynesista, precum abordarile prin multiplicator, prin absorbtie sau prin elasticitati, care afirma importanta raportului de schimb, alaturi de curs, in reechilibrarea balantei.

5. Concluzii

Teoria monetara se regaseste intr-o diversitate de constructe, conceptii, paradigme si teorii care abordeaza difererentiat, in functie de determinantii temporali, spatiali si conjuncturali ai teoriei, probleme esentiale ale realitatii monetare, precum valoarea monedei, cererea si oferta de moneda, activismul sau neutralitatea monedei etc.

Partial sau total, teoriile monetare sunt derivate din teorii economice mai ample, chiar din teorii juridice sau politice, elaborate in spatiu si timp, deteminate de conjucturi socio-economice si , in acest sens, plasarea lor intr-un cadru teoretic infasurator este necesara pentru intelegerea si interpretatea teoriei, pentru sesizarea influentelor si continuitatilor, dar si a rupturilor si noutatilor, a inovatiilor explicative si metodologice.

6. Subiecte model pentru pregatire

a. coordonatele teoriei monetare

b. teorii clasice si moderne asupra monedei

c. teorii contemporane asupra monedei

d. teoriile monetare asupra cursului de schimb

7. Teste de autoevaluare

Care a fost principala problema monetara abordata de catre teoria clasica?

Precizati care dintre cele doua curente de gandire ale cantitativismului clasic subliniaza importanta ratei dobanzii in realizarea echilibrului pe piata imprumuturilor.

Explicati pozitia teoriei clasice referitor la iluzia monetara.

Aratati care este, in modelul tranzactiilor, relatia dintre M si V pe termen scurt si pe termen lung.

Ce variabila face legatura dintre avere si venit in modelul lui Friedman?

Care sunt deosebirile dintre post-keynesisti si neoclasici? Ce ii aproprie?