Sectorul romanesc de IMM-uri

Sectorul romanesc de IMM-uri

Pentru a evalua corect situatia sectorului romanesc de IMM-uri este absolut necesara corelarea acesteia cu situatia per ansamblu a economiei romanesti, europene si chiar mondiale.

Dincolo de aspectele specifice fiecarei tari, se poate vorbi si despre o serie de trasaturi comune ale economiei tranzitiei, trasaturi ce se regasesc si in cazul Romaniei

instabilitate macroeconomica (a avut un impact nefavorabil asupra resurselor publice si private; a instaurat un climat impredictibil, favorabil afacerilor speculative in detrimentul investitiilor de mai mare anvergura, cu un termen mai mare de recuperare)

liberalizarea pe scara larga, prea brusca si prea timpurie a importurilor (a subminat investitiile autohtone si straine in industrie; a avut un efect nedorit asupra balantei comerciale si de plati externe)

persistenta unui sector de stat foarte larg

indisciplina financiara a intreprinderilor (a condus la deteriorarea semnificativa a mediului de afaceri)

absenta si fragilitatea unor institutii ale pietei

cadrul legislativ inadecvat economiei de piata

lipsa cunostintelor moderne de economie, management, marketing

o administratie publica si un sistem judiciar ineficace

lipsa educatiei antreprenoriale

Contextul actual in care activeaza IMM-urile romanesti prezinta o serie de aspecte pozitive si negative, ambele avand un impact puternic asupra dezvoltarii acestora. Printre cele mai importante aspecte pozitive se numara faptul ca IMM-urile romanesti beneficiaza de o serie de programe de sprijinire din partea Uniunii Europene, iar contextul economic national este unul favorabil, performantele economice ale Romaniei imbunatatindu-se in mod vizibil in ultimii ani. Obstacolele intalnite in parcurgerea drumului de la idee la materializarea acesteia prin deschiderea unui IMM sunt multiple, dar consider ca printre cele mai importante se numara lipsa unei informari prealabile corespunzatoare si a cunostintelor si / sau experientei in domeniul ales. Cu siguranta insa, un impact puternic negativ il au si alte aspecte cum ar fi legislatia instabila, gradul ridicat de birocratie, gradul scazut de libertate economica, riscul de tara (care inca atinge cote destul de ridicate).

Incepand cu a doua jumatate a secolului al XX-lea, toate tarile industriale si-au crescut puterea lor economica prin crearea de grupuri industriale mari. Reorganizarea industriala, bazata pe concentrare, continua dezvoltarea acestora si astazi. Dar, ca si in intreprinderile mari, intreprinderile mici si mijloci au rolul lor, bine determinat, in special din urmatoarele cauze:

simplitatea structurii lor de a le da o capacitate mai mare de a se adapta la macro si micromediul in care isi desfasoara activitatea lor;

dimensiunea lor redusa le permite sa evite pericolul de dezumanizare si birocratie existent in intreprinderile mari;

ele formeaza agregate usor de controlat;

In timpul ultimilor ani, intreprinderile mici si mijlocii (IMM-urile), au ajuns in stadiul de a detine un rol tot mai important in economiile globale. Asa cum a prezis Zimmerer si Scarborough (1994), acesti ani au cunoscut cel mai mare numar de intreprinderi. Ei au afirmat ca, la nivel mondial, fiecare tara isi allege sistemele economice bazate pe firmele mici dar extreme de productive.

In majoritatea economiilor, intreprinderile mici sunt numeroase. In Uniunea Europeana, IMM-urile reprezinta aproape 99% din totalul de intreprinderi in care lucreaza aproape 65 de milioane de persone. In multe sectoare de activitate, IMM-urile sunt responsabile, de asemenea, de inovari si concurenta. La nivel mondial, IMM-urile ocupa in total 99% din intreprinderi si constituie una din principalele surse de venit, contribuind cu 40 pana la 50% din P.I.B.

In Romania, in 2007, a fost inregistrat cel mai mare numar de IMM-uri active, dupa o perioada de evolutie oscilanta demografica. Pe 31 decembrie 2007, numarul de IMM-uri a fost de 487628, care au reprezentat o crestere de 18,2% in comparatie cu anul 2000, respective de 5,2% in comparatie cu 2006. Evolutia IMM-urilor a fost oscilanta, pentru ca in 2202 si in 2003 acest numar a crescut, pentru ca acesta sa scada in 2004, cand totalul de firme active a scazut cu 55000 de unitati.

Pe parcursul ultimilor 3 ani, nu a fost inregistrata o intoarcere pe o curba ascendenta a numarului de IMM-uri active. La sfarsitul anului 2007 a fost inregistrat cel mai mare numar de IMM-uri active dupa 2002.

Fig1 Fig.1 Numarul total de IMM-urilor active, pe dimensiuni si categorii

Sursa: INS, Ministerul Economiei si Finantelor. MIMMCTCP

Cu toata evoluia pozitiva a economiei, societatii si organizarii, actuala perioada de timp se caracterizeaza de asemenea printr-un declin economic determinat de criza economica, simtit la nivel mondial si, de asemenea, in Romania.

La nivel international a fost simtit un colaps financiar, care a avut un puternic impact negative asupra tuturor economiilor globale, europene si, nu in ultimul rand asupra economiei nationale. In ultimii ani s-au inregistrat schimbari radical economice. In unele industrii si companiile au devenit vulnerabile in conditii de instabilitate financiara. Criza economica actuala are un impact negative asupra mediului de afaceri.

Criza internationala este resimtita, de asemenea si in Romania, si semnele sale sunt incetinirea investitiilor, concedieri importante si, de asemenea nejustificarea in cresterea dobanzilor. Pentru a ajuta IMM-urile, Guvernul a venit cu un proiect de lege care previzualizeaza ajutoare financiare pentru IMM-uri, acesti bani venind pe zone de investitii, judete si cu anumite conditii de la angajator. Un alt ajutor pentru IMM-urile romanesti, este de a obtine fonduri structurale de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare.

Pentru a depasi acesta perioada de timp, este nevoie de crearea si gestionarea unui plan de criza strategic ṣi controlul efficient al aspectelor imprevizibile ale crizei. Criza financiara a generat unele riscuri pentru al caror control este nevoie de o firma de management al resurselor.

Un domeniu fundamental in care criza financiara a avut ṣi are consecinte nefaste este piata imobiliara, care, in comparatie cu industria de automobile nu a evoluat, aceasta scazand. Un aspect care a contribuit la aceste consecinte este accesul mult mai dificil la piata de credite, in contextual crizei.

Analiza evolutiilor recente macroeconomice releva continuarea procesului de dezinflatie si a incetinirii cresterii economice, pe reducerea dinamica de fond de investitii, in special in ceea ce priveste activitatea in domeniul constructiilor, privind reducerea productiei industriale si a comenzilor de export. Este de remarcat gradul ridicat de incertitudine referitoare la amploarea crizei internationale asupra economiei romanesti.

In acest context, consolidarea procesului de dezinflatie si asigurarea unei finantari durabile a economiei romanesti cu privire la amplificarea fondului crizei economice implica comportamentul actualei politici monetare in scopul de a formula si de a aplica un amestec echilibrat de politici macroeconomice. Punerea in aplicare a masurilor anuntate de catre Guvernul roman pentru a reduce deficitul bugetar impreuna cu redirectionarea cheltuielilor publice cu prioritate pentru investitii si crearea de noi locuri de munca pentru a continua procesul de dezinflatie si ajustarea controlata a dezechilibrului extern, ca spaṭii pentru asigurarea unei cresteri economice durabile.

Perioada actuala de timp are cateva caracteristici care o fac si mai speciala, pentru ca este necesara o noua abordare a economiei sale in ansamblu si a managementului. Printer aceste caracteristici putem aminti continua schimbare, dinamismul, inovatia neliniara, riscul permanent in ciuda tuturor garantiilor si asigurarilor, tendintele demografice, schimbarile climatic, globalizarea.

In mediul economic turbulent present, companiile care reusesc sa tina pasul cu schimbarile sunt cele care si-au adaptat tehnologiile si au reusit sa valorifice capitalul intellectual.