MARKETING - Studiu de caz privind aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare: carne de vaca si branza de vaca si oaie a localitatii Iasi, judetul Iasi.

 

MARKETING

Studiu de caz privind aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare: carne de vaca si branza de vaca si oaie a localitatii Iasi, judetul Iasi.

CUPRINS

Necesitatea elaborarii proiectului si consecintele

social-economice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Scurta prezentare a localitatii Iasi judetul Iasi . . . . . . . . .

Consideratii teoretice privind nevoile de consum pentru

principalele produse alimentare . . . . . . . . . . . . . . . . .

Norme de consum . . . . . . . . . . . . . . . . . .

4.1.Norme minime de consum pentru principalele produse

agroalimentare prevazute in Romania . . . . . . . . . . . . . .

4.2.Norme medii anuale de consum pentru principalele produse

agroalimentare prevazute in U.E . . . . . . . . . . . . . . . .

4.3.Normele consumului optim . . . . . . . . . .

5. Autoconsumul principalelor produse agroalimentare: carne de vaca si branza de vaca si oaie din localitatea Iasi judetul Iasi . . . . .

6. Populatia localitatii Iasi judetul Iasi si structura populatiei . .

7. Proiectarea cantitatilor totale anuale de aprovizionat cu principalele produse agroalimentare a populatiei din localitatea Iasi judetul Iasi si a cheltuielilor anuale de achizitionare

7.1.Calculul cererii de consum mediu si annual a populatiei din localitatea Iasi judetul Iasi pentru principalele produse agroalimentare . . . . . . . . . . . .

7.2.Determinarea cheltuielilor anuale cu achizitionarea principalelor produse agroalimentare . . . . . . . . . . . ..

8. Calculul dimensiunilor pietei efective si a pietei potentiale la principalele produse agroalimentare in pragul anului 2007 in localitatea Iasi judetul Iasi . . . . . . . . . . . . ..

9. Variante de aprovizionare cu principale produse agroalimentare .

9.1.Furnizorii de marfuri si prestatorii de servicii . . . . . ..

9.2.Magazinele si punctele de vanzare en detail din localitatea Iasi judetul Iasi . . . . ..

9.3.Distanta dintre localitatea de aprovizionare si furnizorii bunurilor si serviciilor . . . . . . . . . . . .

9.4.Scheme de aprovizionare a principalelor produse a localitatii Iasi judetul Iasi si eficienta economica . . . . . . . . . ..

10. Concluzii si propuneri . . . . . . . . . . . . . . .

11. Bibliografie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

1. Necesitatea elaborarii proiectului si

consecintele socio-economice

Prin elaborarea acestui proiect 'Studiu de caz privind aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare a localitatii Iasi jud.Iasi apare in general ca o necesitate pentru cunoasterea: pietei si satisfacerii nevoilor de consum.

Nevoile de consum se pot satisface atat prin autoconsum cat si prin intermediul pietei agroalimentare, dar in special apare ca o etapa de pregatire profesionala avand un puternic caracter formativ pentru cei care-l intocmesc, dar si pentru cei care-l studiaza in pregatirea lor profesionala.

Din punct de vedere socio-economic are menirea sa prezinte nivelul la care se afla localitatea Iasi jud. Iasi in piramida socio-economica a localitatilor romanesti, dar si abaterile de la normele optime privind protectia consumatorilor.

Acest studiu pune in prim plan cunoasterea problemelor reale ce se afla pe piata produselor agroalimentare avand o importanta deosebita pentru formarea profesionala a noilor specialisti in domeniul agrar si ingineriei economice din agricultura.

Concluzia rezida din simplul fapt ca, problemele ce apar pe aceasta piata sunt direct legate de productia agricola si indirect de nivelul cultural al zonei.

Acest proiect aduce in prim plan si eforturile pe care trebuie sa le faca comerciantii si producatorii agricoli pentru a satisface cerintele consumatorilor, cerinte care in ultima perioada sunt tot mai diversificate si cunosc o evolutie tot mai agresiva.

Scurta prezentare a localitatii Iasi

judetul Iasi

Localitatea Iasi, constituita din cartierele (zonele) Copou, Tatarasi, Tudor Vladimirescu, Nicolina, Pacurari, Podu Rosu, Alexandru, Mircea cel batran, etc a cunoscut in ultima perioada o evolutie semnificativa datorita numarului crescand al studentilor dar si activitatilor economice rentabile.

Prin dezvoltarea pe care a inregistrat-o pe plan economic s-a creat posibilitatea cresterii si diversificarii mentalitatii populatiei, mentalitate care are in prim plan cresterea pretentiilor pentru calitate a bunurilor si serviciile oferite de producatori si comercianti.

Localitatea Iasi reprezinta municipiul judetului Iasi, aceasta este situata in zona de podis, facand parte din podisul Moldovei.

Teritoriul localitatii fiind faramitat de raurile Nicolina, Bahlui si Jijia care ii ridica potentialul agricol.

Existenta in interiorul municipiului a zonelor forestiere ajutala cresterea potentialului de precipitatii in zona. Media anuala a precipitatiilor este de 500 mm/m2 cu limitele minime si maxime intre 350-620 mm m2. Cantitatea cea mai mare a precipitatilor se inregistreaza in perioada mai -iulie intr-un procent de 62% din totalul precipitatilor anuale.

Vanturile dominante sunt pe directia N-NE (70%) si NS pe directia cursului raului

Zona in care este situata localitatea Iasi se incadreaza in gradul de seismicitate minima 4.8 conform 11100/1/78 ,si prezinta largi posibilitati de alunecare a terenului (Copou).

Teritoriul municipiului Iasi are o suprafata totala de 165120 ha. care se repartizeaza pe natura de folosinta si forme de proprietate.

Suprafata totala a localitatii Iasi este ocupata in cea mai mare parte cu teren agricol 90%,iar alte suprafete.10,0%.

Suprafata agricola este ocupata in cea mai mare parte cu teren arabil 71.5%, vita de vie 20.5%.

Totalitatea ramurilor s-au dezvoltat in stransa legatura cu cadrul natural si resursele de materii prime din teritoriu: respectiv cultivarea pamantului arabil, cultivarea vitei de vie, cresterea animalelor si valorificarea produselor animaliere.

Conditiile cadrului natural si premisele economice permit dezvoltarea in continuare si modernizarea edilitara a cartierelor componente localitatii.

Din perspctiva potentialului economc, stadiul actual al dezvoltarii localitatii Iasi este relevat prin: activitatile agricole, industriale (industria alimentara, industria textila, industria bauturilor alcoolice si racoritoare, etc.) turism, transport, comert etc.

3. Consideratii teoretice privind nevoile de consum

pentru principalele produse ogroalimentare

Studiul aprovizionarii cu produse alimentare reprezinta o activitate de marketing, ca orice activitate de marketing si aprovizionarea cu diferite produse atrage dupa sine studierea nevoilor de consum. Prin studierea nevoilor de consum se intelege cercetarea lor si formele de manifestare a acestora pe piata. Acestea se regasesc pe piata sub forma cererii de consum si/sau cererii de servicii.

Plecand de la anumite criterii, nevoile de consum pot fi clasificate si ierarhizate astfel:

-- nevoi fiziologice

-- nevoi de prim ordin

-- nevoi obligatii si aspiratii

-- nevoi solvabile

Nevoi fiziologice sunt reprezentate de: foame, sete, odihna etc., acestea ocupand primul loc intre celelante, dupa A.H. Maslow.

Nevoile solvabile acestea opereaza pe piata sub forma cererii de consum., iar cele insolvabile in prezent, dar care, intr-un viitor ar putea deveni solvabile.

Prin studierea nevoilor de consum s-a observat ca intre nevoi se stabilesc anumite relatii de ordine diferite in functie de locul pe care-l ocupa nevoile in viata sociala, aceste relatii sunt:

relatii de prioritate,

relatii de completare,

relatii de asociere,

relatii rivale sau care se exclud

Relatiile de prioritate apar pe piata o data cu cresterea increderii consumatorilor intr-un anumit produs in defavoarea altuia.

Relatiile de completare sau asociere sunt acele relatii care se stabilesc atunci cand un produs satisface mai multe nevoi.

Relatiile rivale sau cele care se exclud apar atunci cand o anumita nevoie poate fi satisfacuta de un alt produs din aceiasi gama (Ex. Satisfacerea nevoii de consum prin consumul carnii de porc, poate exclude nevoia de carne de vita.)

Evaluarea si masurarea (comensurarea) nevoilor de consum se poate realiza cu ajutorul normelor de consum, care reprezinta rezultatul unor cercetari stiintifice, in domenii variate, cum ar fi: medicina, biologia, dietetica, psihologia, urbanismul etc.

Problema nevoilor de consum a preocupat o serie de oameni de stiinta ,de renume mondial si in acelasi timp, intra in preocuparile unor organisme nationale de stat sau intrenationale.Aceasta problema s-a multiplicat foarte mult o data cu evolutia societatii si imbunatatitera nivelului cultural al umanitatii.

Ratia alimentara normala fiind alcatuita din diferite produse cu procentaje diferentiate pe sortimente, imprenuna alcatuind caloriile necesare pentru un consum optim.

In literatura de specialitate s-a determinat ca, nevoia zilnica de hrana a unui om obisnuit este de 2400-3000 calorii, 70 g de proteina, 70 g. grasimi,0,6-0,8 g. calciu, 50-100 mg. C. etc.

Cu ajutorul acestui indicator se poate stabili nivelul de dezvoltare a unei localitati sau tari, astfel in anul 2000 s-a inregistrat urmatoarele valori a acestui indicator:

Media mondiala  2647 cal.

Tari in curs de dezvoltare 2420 cal

Tari dezvoltate  3502 cal

America de N  3923 cal

Europa  3534 cal

C.S.I.  3264 cal

Romania  2800 cal

Africa 2326 cal

Din cercetarile si studiile publicate de specialisti in domeniul marketingului rezulta ca, o alimentatie rationala trebuie sa cuprinda:

25-30% grasimi alimentare;

11-13% proteine, din care 1/3-1/2 de origine animala;

3.. 55-60% glucide, din care cantitati mai mici de produse de tipul zaharurilor;

Alti autori apreciaza ca un regim alimentar normacologic trebuie sa cuprinda:

carne si produse din carne 4-8%

lapte si derivate din lapte 30-55%

oua 3-4%

grasimi (in afara de cele din carne, lapte si oua) 12-17%

cereale si derivate din cereale 25-45%

legume si fructe 14-17%

zahar si produse zaharoase 7-8%

bauturi nealcoolice 2-3%

Dupa ponderea cheltuielilor pentru alimentatie, Romania se afla in zona saraciei (depasind pragul de 50%), iar in prezent o familie de salariati aloca pentru asigurarea hranei 65-70%, in timp ce o familie de pensionari 70-80%, exprimand un nivel de viata foarte scazut.

Dupa parerea subectiva a diversilor autori intalnim o varietate de bugete normative:

buget minim de consum

buget moderat

buget al belsugului

buget etalon (presupune satisfacerea completa a nevoilor de consum).

Buget rational.

Norne de consum

4.1. Norme minime de consum pentru principalele produse agroalimentare prevazute in Romania. Normele de consum prezinta numeroase diferentieri in functie de nivelul de dezvoltare economica, conditile zonale, dar si de traditia de consum a populatiei din teritoriile respective, astfel putem vorbi de norme de consum diferite de la tara la tara, de la localitate la localitate, de la individ la individ. Luand in atentie acesti indicatori putem aprecia modul de satisfacere a nevoilor de consum in Romania.

Datorita faptului ca Romania se afla in zona saraciei (depasind pragul de 50%), iar in prezent o familie de salariati aloca pentru asigurarea hranei 65-70% din venitul lor lunar, ea se afla la stadiul de satisfacere a nevoilor esentiale, putand vorbi de norme minime de comsum.

In Romania s-a inregistrat in anul 2000 urmatoarele norme de consum:

Paine  11 kg/luna*pers.

Paste fainoase  0,250 kg/luna*pers.

Cartof  4,7 kg/luna*pers

Carne de bovine 0,250 kg/luna*pers

Carne de porc 0,900 kg/luna*pers.

Carne de pasare 1,0 kg*luna*pers

Carne de oaie 0,150 kg/luna*pers

Preparate din carne  0,900 kg/luna*pers.

Peste proaspat si preparat  0,900 kg/luna*pers.

Lapte batut + iaurt 0,250 kg/luna*pers.

Oua  15 buc luna*pers.

Zahar  1 kg luna*pers.

Ciocolata, bomboane  0 kg/luna*pers.

Orez  0 kg/luna*pers.

Cascaval  0 kg/luna*pers.

4.2 Norme medii anuale de consum pentru principalele produse agroalimentare prevazute in U.E. Datorita faptului, ca nevoile de consum sunt satisfacute in functie de gradul de dezvoltare, nivelul cultural si preferintele de zona, putem vorbi de norme de consum medii anuale, acestea se prezinta astfel.

Cereale total in echivalent faina  70 kg/an*pers.

Zahar si produse zaharoase  34 kg an*pers.

Cartof  71 kg/an*pers

Legume  82 kg/an*pers

Fructe  91 kg/an*pers

Carne si preparate din carne  75 kg/an*pers.

Peste proaspat si preparat  20 kg/an*pers.

4.3 Norme optime de consum. Asigurarea unor norme optime de consum alimentar constituie o problema deosebit de dificila, ca urmare a influentelor diferitilor factori, intre care diversitatea si mobilitatea nevoilor de consum, cat si marea varietate de satisfacere a acestora joaca un rol esential.

Pentru prodesele alimentare, nevoile optime de consum sunt reprezentate de normele fiziologice, core imbraca forma unor ratii alimentare, acestea sunt influentate de varsta , sex, ocupatie, mediu, traditie. etc. si se pot exprima in calorii sau in unitati de protide, lipide, glucide, etc. necesare organismului uman. Astfel nutritionistii au facut numeroase studii si cercetari in domeniul marketingului, cercetari care privesc consumul alimentar, elaborand anumite norme de consum considerate ideale sau optime.

Aceste norme cuprind:

Cereale total in echivalent faina  130 kg/an*pers.

Zahar si produse zaharoase  35 kg an*pers.

Cartof  80 kg/an*pers

Legume 165 kg/an*pers

Carne si preparate din carne  75 kg/an*pers.

Peste proaspat si preparat  20 kg/an*pers.

Lapte batut + iaurt 180 litri/an*pers.

Oua  250 kg/an*pers.

5. Autoconsumul principalelor produse agroalimentare

din localitatea Iasi, judetul Iasi

Autoconsumul sau consumul direct de produse in general si de produse agroalimentare (carne de vaca si branza de vaca si oaie) in special este o forma de materializare a nevoilor de consum. In tare noastra dupa anul 1989 marimea autoconsumului a crescut semnificativ, aceasta s-a datorat:

ponderii ridicate a populatiei rurale

promulgarii legii fondului funciar (legea 18/1991)

Populatia rurala a crescut in ultimii ani, ajungand la 45,5% din totalul populatiei pe tara si la 60,3% din totalul populatiei judetului Iasi. Aceasta diversificare a populatiei rurale s-a datorat inchiderii unui numar mare de fabrici si intreprinderi dupa 1989, rezultand astfel o crestere a ratei somajului si in acelasi timp o migrare a populatiei urbane spre zonele rurale.

Un alt indicator major, care a determinat cresterea autoconsumului il reprezinta promulgarea legii fondului funciar, legea 18/1991, facand posibila improprietarirea unui numar mare de familii din zonele urbane cu teren agricol.

Astfel in 1994 in structura cheltuielilor de consum alimentere si bauturi alcoolice, autoconsumul reprezinta 33,5% pentru familiile de salariati, 81,4% pentru familiile de tarani si 33,9% pentru familiile de pensionari.

Autoconsumul este influientat de o serie de factor, cum ar fi:

zona (rurala sau urbana);

venituri extrasalariale (cele legate de terenul agricol si cresterea animalelor);

nivelul veniturilor, forma de incasare a lor (bani sau natura);

puterea de comparare;

conditiile socio-economice a zonei;

volumul, structura si calitatea produelor; etc.

Acesti indicatori dupa anul 1990 au inregistrat o crestere masiva, determinand astfel o scadere a cantitatilor de alimente cumparate, ajungand in 1994 comparativ cu 1990 la 26,6% la ceriale si produse din ceriale, 35,9% la carne si preparate din carne, 40,8% la fasole si alte leguminoase, 30,4% la cartof, 41,1% la legume, 27,2 la oua, 26,6% lapte si produse din lapte, iar la cascaval autoconsumul nu a inregistrat modificari semnificative.

Pentru a se putea intelege situatia reala de pe piata arealului studiat, trebuie perzentata ponderea autoconsumului din volumul total al consumului sau ponderea produselor cumparate din consumul total.

Din datele prezentate anterior se observa ,ca aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare in Romania au cunoscut o fluctuatie continua, in timp ce in localitatea Iasi a cunoscut fluctuatii mari atat la nivelul grupelor de produse agroalimentare (carne de vaca si branza de vaca si oaie) , cat si in cadrul grupelor.

6. Populatia localitatii Iasi si structura acesteia

Populatia Romaniei la 1 ianuarie 2000 a fost, conform estimarilor, de 22456 mii persoane, in scadere cu 33 mii comparativ cu 1 ianuarie 1999, ca urmare a valorilor negative ale sporului natural al populatiei (-30,4 mii) si soldului migratiei externe (-2,5 mii).

Datele estimate pentru anul 1999 reflecta o ameliorare a miscarii naturale a populatiei materializata in scaderea numarului de decese cu 4,2 mii; in aceste conditii rata mortalitatii generale s-a redus de la 12,0 decedati la 1000 locuitori in 1998 la 11,8‰. Numarul de nascuti-vii in anul 1999 a scazut cu 2,6 mii, dar rata natalitatii s-a mentinut la 10,5 nascuti-vii la 1000 locuitori.

In anul 1999 numarul casatoriilor a scazut cu 5,3 mii; rata nuptialitatii a fost de 6,2 casatorii la 1000 locuitori fata de 6,5‰ in anul 1998.

O influenta favorabila asupra starii civile a populatiei a avut o scadere a numarului de divorturi cu aproape 7 mii; rata divortialitatii a fost in anul 1999 de 1,47 divorturi la 1000 locuitori, comparativ cu 1,78 in anul 1998.

In arealul prezantat numarul popupatii la inceputul anului 2000 era de 340000 persoane, cu acest numar de locuitori municipiul Iasi se situa pe locul 3 la nivelul tarii, dupa Bucuresti, Timisoara, urmat de Cluj si Galatil, cu o densitate de 53,2 loc km2 , aceasta este cu 4,3 loc./km2 mai mica decat densitatea medie a judetului (57,5 loc./km2)

Structura populatiei depinde de:

Dupa sex intalnim:

159775 masculin (barbati)

180225, feminin (femei)

Prin aceasta se intareste ideea de la nivel national unde populatia masculina are o pondere mai mica fata de cea feminina, respectiv 53%-47%.

Dupa grupa de varsta:

120000, 0-14 ani

155000, 15-59 ani

75000, 60 si peste

O descriere a structurii populatiei pe grupe de varsta este necesara mai detaliata pentru o estimare cat mai exacta a tendintelor demografice a localitatii in cauza.

Structura populatiei dupa indicatorii evolutiei demografice:

Nascuti vii

Morti

Sporul natural

Nascuti morti

Morti in varsta de sub 1 an

Structura populatiei dupa nivelul de instruire:

Institutii de invatamant superior

Scoli postliceale si tehnice de maistri

Licee

Scoli profesionale, complementare sau de ucenici

Gimnazii, scoli generale si treapta 1 liceu

Scoli primare

Fara scoala absolvita

Nedeclararti

Dupa datele de la recensamantul populatiei din 1992 privind nivelul de instruire al populatiei, dupa nivelul scolii absolvite s-a determinat un nivel mediu de 12,4 ani de scoala pe un locuitor din localitatea Iasi (barbati 12,6 ani scoala 12,2 femei ani scoala)

Structura populatiei dupa categoria sociala:

Structura populatiei dupa categoria sociala

Tabelul 10

Specificare  Numarul persoanelor %, din total

Elevi si studenti  115000 33

Pensionari  75000 21,0

Casnice  55000 15,7

Intretinute de alte persoane 25000 29,1

Intretinute de stat 1000 0,1

Alte situatii 4000 0,6

Total populatie inactiva 275000 100

Acesata populatie este majorata de existenta studentilor rezidenti, deoarece Iasul este unul din cele mai mari centre universitare din Romania (peste 60000 studenti rezidenti), iar complexul studentesc Tudor Vladimirescu detine cel mai mare camin de studenti din S-E Europei.

7. Proiectarea cantitatilor totale de aprovizionat cu principalele produse agroalimentare a populatiei din localitatea Iasi, judetul Iasi si a cheltuielilor anuale de aprovizionare

Proiectarea cantitatilor totale de aprovizionat se refera la stabilirea volumului de alimente necesare unui anumit esantion; termenul de aliment se refera la totalitatea bunurilor care compun ratia alimentara a unui individ.

Pentru carne de vaca si branza de vaca si oaie, aprovizionarea se face prin autoconsum 15%, iar restul de 85% se efectuiaza prin intermediul pietei agroalimentare locale sau prin deplasarea populatiei in mediul rural, in cazul nostru in comunele invecinate, deoarece sunt multi dintre locuitorii municipiului Iasi care detin suprafete de teren in mediul rural.

Aceasta posibilitate de a se aproviziona cu alimente a luat nastere dupa anul 1989 cand o parte din locuitori a primit pamant.

Aparitia acestei metode de rezolvare a aprovizionarii cu principalele produse agroalimentare a dus la o economisire a veniturilor, venituri care la ora actuala nu au o valoare prea acceptabila.

Cheltuielile pentru aprovizionarea principalelor produse agroalimentare are o valoare semnificativa , cu toate ca ne aflam intr-o zona urbana, aceasta se datoreaza fapului pus in prim plan anterior.

7.1. Calculul cererii de consum mediu si anual a populatiei din localitatea Iasi pentru principalele produse agroalimentare

Evaluarea cererii de consum pentru produsele alimentare si nealimentare in general si pentru principalele produse agroalimentare in special se manifesta diferit de la produs la produs si se realizeaza cu ajutorul coeficientilor de elasticitate.

Pe baza datelor prezentate se vor calcula valorile medii, cat si pe grupe de familii, ale urmatorilor indicatori :

Coeficientul mediu al elasticitatii totale a cererii de consum in functie de venit ;

Coeficientul mediu al elasticitatii cererii de consum pentru cantitate in functie de venit ;

Coeficientul mediu al elasticitatii cererii de consum pentru calitate in functie de venit ;

Cantitatea medie lunara cumparata de o persoana ;

Pretul mediu unitar al produsului cumparat.

Acesti indicatori sunt calculati pentru fiecare produs in parte, care face obiectul acestui studiu de caz si se gasesc in anexa 1 si 2.

7.2. Determinarea cheltuielilor anuale cu achizitionarea principalelor

produse agroalimentare

Din studiile efectuate rezulta ca intre marimea medie anuala a cheltuielilor pe o persoana pentru un produs sau o gama de produse(Y), venitul mediu anual pentru un menbru de familie (X1) si marimea familiei (X2) exista o legatura de tip liniar.

Pentru fundamentarea cererii de consum pentru cei doi factori ( X1 X2) se vor folosi observatiile privind evolutia cererii de consum, a venitului mediu anual pe o persoana si a marimii familiie din arealul prezentat, dintr-o perioada anterioara, cuprinzand mai multi ani consecutivi.

Rezultatele referitoare la influienta acestor 2 factori asupra cererii de consum sunt calculati si prezentati in anexa 3 si 4.

8.Calculul dimensiunilor pietei efective si potentiale la

principalele produse agroalimentare la orizontul anului 2007 in

localitatea Iasi judetul Iasi

Piata unui produs in general indiferent de natura sa si in special de natura agroalimentara isi modifica dimensiunile in timp sub influienta diferitilor factori, astfel dimensiunile pietei produsului pot fi stabilite relativ usor, pe baza unei relatii simple de calcul :

D = N*X, unde :

N - reprezinta numarul consumatorilor produsului respectiv ;

X - reprezinta consumul mediu pe o persoana pentru perioada de referinta data.

Cunoscand dimensiunile efective si potentiale si elementele de calcul ale acestora se poate determina largirea pietei si proportia extinderii acesteia pe cele doua cai:

Intensive;

Extensive.

Calcule efectuate referitor la aceasta problema se gasesc in anexele 5 si 6.

9.Variante de aprovizionare cu principalele produse agroalimentare

Aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare, se face direct prin autoconsum sau prin intermediul pietei, procedeu usurat pentru ca localitatea dispune de o piata agroalimentara si de o serie de magazine cu specific alimentar.

Carnea de vaca care este necesara populatiei se achizitioneaza prin intermediul pietei agroalimentare din zona(85%) si prin autoconsum(15%). Piata agroalimentara din zona este constituita din piete in aier liber, tip taraba, magazine cu profil agroalimentar si de supermarket-urile cu profil alimentar (Metro, Gima)peste autoconsum, se face prin aprovizionarea en gros sau en detail de la magazinele si furnizorii din localitate si/sau cei din localitatile invecinate (orase si/sau comune).

Pentru peodusele branza de vaca si oaie aprovizionarea se face cam in acelasi fel , cu putine deosebire legate de autoconsum, aceste diferentieri se inregistreaza pentru ca laptrle se obtine mai usor decat carnea.

Cele doua metode de aprovizionare sunt repartizate astfel :

Autoconsumul (carnea de vaca ), 15% ;

Aprovizionarea prin intermediul pietei, 85%% ;

Autoconsumul (branza de vaca si oaie), 25%;

Aprovizionarea prin intermediul pietei, 75%.

Aceste ponderi variaza si in interiorul claselor de produse, in functie de modul de obtinere a sortimentului.

9.1. Furnizorii de marfuri si prestatorii de servicii

Furnizorii de marfuri si prestatorii de servicii din localitatea prezentata sunt reprezentati atat de persoane fizice cat si de persoane juridice. Acestia au menirea sa asigure cu produse cerintele intregii populatii, lor cuvenindu-se profituri semnificate.

Prin dezvoltarea comertului in interiorul localitati se dezvolta si alte activitati colaterale cum ar fi : cele legate de transporturi, cele de crestere a pretentilor consumatorilor, de apreciere a calitatii produselor, cele legate de agroturism, ; acestea la randul lor genereaza cresterea nivelului de trai a locuitorilor.

Furnizorii de bunuri si servicii in zona :

S.C. DORNA S.A.

S.C. AGROMEC S.A.

S.C. KOSAROM S.A. PASCANI

S.C. LACTIS S.A.

S.C.KABANOS S.A.

9.2. Magazinele si punctele de vanzare

en detail din localitatea Iasi

Municipiul Iasi dispune de 2305 magazine, magazinele si punctele de vanzare existente in spatiul acestei localitati pot satisface in cele mai bune condtii necesarul de aprovizionare a locuitorilor cu bunuri alimentare si nealimentare.

In arealul acestei localitati se gasesc o multitudine de magazine si punce de desfacere a produselor de origine agroalimentare, de aceea ma considerat ca ar fi indeajuns sa amintesc existenta supermarke-turilor din zona. Gima si Metro.

9.3. Distanta dintre localitatile de aprovizionare si

furnizorii de bunuri si servicii

Distanta dintre localitatile de aprovizonare si furnizori de bunuri si servicii pentru produsele prevazute in acest studiu de caz este de 68 km. deoarece localitatea de unde se procura este orasul Pascani (carne ), oras situat la distanta mica de municipiul Iasi.

Pentru procurarea celorlante produse apar diferentieri de la produs la produs, dar in general acestea se iau din orasele invecinate ; distanta dintre acestea si furnizorii de bunuri si servicii este :

Pascani- Iasi 68 km.

Vaslui- Iasi. 65 km.

Vatra Dornei - Iasi 250 km.

Suceava-Iasi 150 km.

Bacau - Iasi 85 km.

Botosani - Iasi 150 km.

Roman - Iasi 90 km.

Neamt - Iasi 140 km.etc.

9.4. Scheme de aprovizionare cu principalele produse

a localitatii Iasi si eficienta economica

Pentru carne de vaca si/sau pentru branza de vaca si oaie exista scheme de aprovizionare foarte variate si diversificate cate depind atat de distanta de aprovizionare a produselor, cat si de tipul produsului.

Complexitatea variantelor de aprovizionare este data si de modul de distributie a produselor, adica de la producator sau de la intermediar.

legarutile dintre acestea fiind legate de modul de vanzare ,en detail sau en gros. Indiferent cum arata aceste scheme de aprovizionare ele sunt facute in asa fel incat sa fie eficiente pentrceicare le exercita ,dar sa fie si puncte de atractie pentru consumatori.

In ultimul timp acestea au cunoscut o impresionanta evolutie pentru a fi cat mai creatoare de venituri, evolutia s-a datorat si complexitatii si variatei produselor dar si costului.

In momentul cand consumul de produse se face prin intermediul autoconsumului schemele de aprovizionare sunt foarte simple ba chiar sunt inexistente.

Pentru celelalte produse aprovizionarea se face din localitatile invecinate prin intermediul furnizorilor si prestatorilor de servicii, care prin incercarea idealurilor in domeniului comertului face posibila satisfacerea cerintelor consumatorilor atat din punct de vedere calitativ cat si cantitativ in functie de puterea de cumparare a fiecarui individ.

Concluzii si propuneri

Din studiile efectuate privind nivelul de dezvoltare al acestei zone se poate aprecia ca localitatea se incadreaza pe o scara ierarhica la mijloc cu posibilitati reale de satisfacere a noilor cerinte normatice ce prevad protectia consumatorului.

Cu toate ca localitatea dispune de un avantaj, unde se poate obtine profituri din agricultura cu o tehnica si tehnologie a anilor ’60 in mileniul 3.

Pentru viitor dezvoltarea acestei localitati va fi posibila in primul rand prin practicarea activitatilor creatoare de venit, dintre acestea cele mai importante sunt :

Cultivarea pamantului dupa tehnologii moderne

Folosirea unor seminte de calitate superioara

Comasarea suprafetelor de teren

Inceperea unor activitati de prelucrare a cerealelor

Infiintarea unor minifabrici de fabricare a laptelui

Extinderea suprafetelor de cultivare a cartofului

Cresterea animalelor

Folosirea unor rase de vaci cu potential genetic ridicat

Initierea unor activitati colaterale , creatoare de venituri ridicate. etc.

Bibliografie

1. Chiran A., Aurel Banu, Gandu Elena, Ciubotaru Elena-Adina, 2002 - Marketing agroalimentar teorie si practica ;

Chiran Aurel si colaboratorii, 1999 - Agromarketing ;

Chiran A., Gandu Elena, Stefan Gavril, 1999 - Piata produselor agricole si agroalimentare ;

Chiran A., Elena Gandu, 1997 - Marketing agrar ;