Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Protectia muncii


Index » business » Protectia muncii
» Masuri si reguli de comportare la receptionarea semnalelor de alarma


Masuri si reguli de comportare la receptionarea semnalelor de alarma


MASURI SI REGULI DE COMPORTARE LA RECEPTIONAREA SEMNALELOR DE ALARMA

II MIJLOACELE DE PROTECTIE INDIVIDUALA

MIJLOACELE DE PROTECTIE COLECTIVA



I MASURI SI REGULI DE COMPORTARE LA

RECEPTIONAREA SEMNALELOR DE ALARMA

Generalitati

Alarmarea localitatilor, institutiilor, agentilor economici, despre pericolul eminent al atacurilor aeriene sau al dezastrelor, se realizeaza la ordinul transmis de organele de protectie civila in caz de razboi, sau in cazul dezastrelor, la ordinul conducatorilor organelor locale, institutiilor, agentilor economici care sunt surse de risc.

Semnalele de alarma pe teritoriul tarii noastre, sunt :

u     prealarma aeriana

u     alarma aeriana,

- alarma chimica,

- alarma la calamitati

u     incetarea alarmei aeriene

1. Prealarma aeriana

Prealarma aeriana este o situatie de protectie civila care se comunica prin telefon conducatorilor localitatilor, institutiilor publice si agentilor economici, atunci cand exista pericolul iminent al unui atac aerian sau al unui dezastru. Aceasta anuntare nu este publica, deci este cunoscuta numai de un numar restrans de oameni care au puteri de decizie, cu scopul de a preveni si a se lua unele masuri de protectie, pana la atacul aerian sau dezastru.

2. Alarma aeriana

Alarma aeriana este o situatie importanta de protectie civila, care se introduce in momentul cand atacul inamic si dezastrele sunt iminente ; aceasta se anunta prin semnale acustice, luminoase si prin comunicate (texte) radiodifuzate.

Semnalul de alarma aeriana consta in sunete (impulsuri) modulate cu o periodicitate de 4 secunde, avand durata totala de 2 minute.

Ca mijloace de alarmare se folosesc sirenele electronice, electrice, actionate centralizat sau local, motosirenele, fluierele cu abur (aer comprimat), sonerii, claxoane si clopotele bisericilor, care emit semnale acustice.

Cand salariatii se afla la serviciu, la auzul semnalului de alarma aeriana vor parasii locul de munca si se vor deplasa spre locul de adapostire stabilit, luand toate masurile necesare pentru aceasta situatie in sediile, birourile, institutiile in care lucreaza.

Cand salariatii sunt acasa, parasesc imediat locuinta impreuna cu membrii familiei si se deplaseaza in graba la adapostul cel mai apropiat luand toate masurile de intrerupere a apei, iluminatului electric, gazelor, etc. In drum spre locul de adapostire, vor anunta vecinii, iar daca este posibil vor ajuta pe batrani, copii, fara a stationa pe strazi.

Cand populatia se afla pe strazi, magazine, etc se va indrepta spre locul cel mai apropriat de adapostire. Fiecare persoana ajunsa la locul de adapostire, intra in ordine in adapost.

Pe timpul cat localitatea se afla in alarma aeriana, este posibil ca aceasta sa fie lovita din aer cu arme de nimicire in masa sau obisnuite. In acest caz, pentru oamenii aflati in adapost, organele de protectie civila pot introduce semnalul de ,, alarma chimica", care consta din 5 sunete, impulsuri a 16 secunde fiecare cu pauze de 10 secunde intre ele pe durata de 2 minute.

Alarma chimica este semnalul de prevenire a populatiei despre pericolul contaminarii radioactive, biologice sau chimice si se face prin comunicari transmise de posturile si studiourile de radiodifuziune si televiziune.

Prin mesaje scurte, sunt transmise si reguli de comportare a populatiei pentru diminuarea si combaterea contaminarii, modul de acordare a primului ajutor intoxicatiilor, contaminarilor, conditiile de carantina si alte masuri.

In caz de dezastre, (calamitati sau catastrofe), de mari proportii se introduce semnalul de ,,alarma la calamitate" care consta din 3 sunete ( impulsuri) cu durata de 32 sec. fiecare cu pauze de 12 secunde pentru durata de 2 minute.

3. Incetarea alarmei aeriene

Incetarea alarmei aeriene, este starea de protectie civila prin care populatia este instiintata ca pericolul direct al atacului aerian sau al dezastrului a trecut ; semnalul de incetare a alarmei aeriene se anunta prin toate mijloacele folosite pentru darea alarmei aeriene.

La receptionarea semnalului de incetare alarmei aeriene, in situatia cand localitatea (agentul economic) nu a fost lovita din aer sau dezastru a trecut, populatia adapostita isi va relua activitatea, respectand regulile impuse de situatia creata. In localitatile pe raza carora s-au creat zone de distrugere, activitatea normala se va relua in functie de situatia si dispozitiile organelor locale de protectie civila.

In localitatile lovite, alaturi de formatiunile speciale de interventie de protectie civila, populatia apta de munca, este obligata sa participe la actiunile de limitare si inlaturare a urmarilor, in special pentru salvarea oamenilor de sub daramaturi, de acordare a primului ajutor si de transport al ranitilor cu targa (mijloace improvizate) de stingere a incendiilor si alte masuri.

II MIJLOACELE DE PROTECTIE INDIVIDUALA

MIJLOACELE DE PROTECTIE COLECTIVA

MIJLOACELE DE PROTECTIE INDIVIDUALA

Generalitati

Dezastrele (calamitatile si catastrofele) ca si atacurile aeriene, pot genera in mediul inconjurator substante radioactive, substante toxice de lupta, agenti patogeni, substante toxice industriale etc.., care fie ca patrund in aparatul respirator, fie ca se depun pe piele si imbracaminte provocand contaminari mai mult sau mai putin grave. Toate acestea pot fi inlaturate daca in astfel de situatii folosim mijloacele de protectie individuala.

Mijloacele de protectie individuala pentru prevenirea contaminarii sunt:

a)      mijloacele de protectie individuala a organelor respiratorii;

b)     mijloacele de protectie individuala a pielii;

c)      mijloacele de protectie individuala improvizate;

d)     mijloacele de protectie individuala pentru combaterea contaminarii sau diminuarea efectului de contaminare.

a)     Mijloacele de protectie individuala a organelor respiratorii

Protectia prin mijloacele de protectie individuala a organelor respiratorii, se poate realiza in doua feluri :

Prin retinerea substantelor nocive cu ajutorul unor materiale filtrante (cazul mastilor contra gazelor) ; din aceasta categorie fac parte mastile contra gazelor, model 52-cu cagula, sau model 74-cu curele. Acestea sunt destinate pentru protectia cailor respiratorii, fetei, ochilor impotriva caderilor radioactive, a substantelor toxice de lupta, a preparatelor biologice patogene, cauzate de atacurile cu arme de nimicire in masa, precum si impotriva substantelor toxice industriale cauzate de diferite dezastre

Prin alimentarea individuala cu aer curat sau oxigen, de la o sursa autopurtata (cazul aparatelor si mastilor izolante) ; mijloacele de protectie izolante se folosesc atunci cand se lucreaza intr-un mediu unde procentul de oxigen este sub 17 %, iar concentratia de substante toxice din acest mediu sarac in oxigen, este atat de mare, incat masca impotriva gazelor isi pierde repede eficacitatea.

b)     Mijloacele de protectie individuala a pielii

Pentru a ne izola complet corpul de mediul inconjurator, pentru protectia corpului si a membrelor se utilizeaza urmatoarele mijloace speciale:

completele de protectie;

ciorapii si cizmele de protectie;

manusile de protectie.

Toate aceste mijloace sunt confectionate din panza cauciucata, opanol sau cauciuc (cazul manusilor si cizmelor din cauciuc). Completele de protectie sunt numerotate cu nr.1, nr.2 si nr.3 in functie de modul de intrebuintare astfel :

Completul nr.1 de protectie este o pelerina de protectie din panza cauciucata sau opanol, care se utilizeaza mai mult pe campul de lupta pentru protectia impotriva pulverizarilor cu substante toxice de lupta, agentilor patogeni, praful radioactiv etc

Se utilizeaza de militari pe campul de lupta in actiunile de scurta durata.

Completul nr.2 de protectie se compune dintr-o bluza cu gluga, pantaloni sau galosi si manusi de protectie confectionate din panza cauciucata sau opanol si se foloseste in cazul actiunilor de lunga durata executate in teren contaminat, pe timpul lucrarilor de decontaminare sau de cercetare chimica radioactiva, biologica, etc.

Completul nr.3 de protectie se compune dintr-un sort de protectie din panza cauciucata, cizme de protectie din cauciuc si manusi de protectie din panza cauciucata (cauciuc).

Se utilizeaza in lucrari de decontaminare a echipamentului mijloacelor de transport si a personalului care a lucrat in zonele contaminate.

c)     Mijloacele de protectie individuala improvizate

Prin mijloacele de protectie individuala improvizate se intelege totalitatea mijloacelor ce pot fi confectionate la un moment dat de catre fiecare cetatean, cu mijloace existente in gospodarie.

Ca si mijloacele de protectie individuala speciale, mijloacele improvizate sunt de doua categorii :

u     pentru protectia organelor respiratorii ;

u     pentru protectia pielii.

Mijloacele improvizate pentru protectia organelor respiratorii care se pot folosi impotriva prafului radioactiv si a preparatelor biologice patogene sunt: masca de tifon si vata, prosopul umezit, batista sau alte panzeturi.

Protectia improvizata a mainilor se poate realiza folosind manusile de cauciuc, din piele, din mase plastice.

d)     Mijloacele de protectie individuala pentru combaterea contaminarii sau diminuarea efectului de contaminare

Sunt cunoscute ca mijloacele de protectie individuala pentru combaterea contaminarii: pachetul de decontaminare individual (PDI) si trusa sanitara antichimica care contin materiale absorbante si de stergere fese din tifon sterilizate, flacoane cu solutie unica pentru decontaminare, tuburi cu unguente, comprimate de ,,pirogen'' etc. Pentru a fi usor utilizate, fiecare mijloc contine si instructiuni de folosire.

MIJLOACELE DE PROTECTIE COLECTIVA

Generalitati

Pentru protectia cetatenilor in caz de dezastre (in special in cazul contaminarilor radioactive si chimice rezultate din accidente nucleare si chimice) si in caz de razboi (in cazul folosirii armelor de nimicire in masa si obisnuite), se pot utiliza pentru o perioada, mijloacele de protectie colectiva, care consta in urmatoarele spatii de adapostire:

a) adaposturi de protectie civila special construite ;

b) adaposturi simple in subsolurile constructiilor, in transee, in bordeie ;

c) adaposturi (spatii) naturale de adapostire.

a) Adaposturi de protectie civila special construite

In timp de pace, se proiecteaza si se executa in subsolurile noilor constructii, adaposturi de protectie civila.

Adaposturi de protectie civila se executa de regula, la subsolul :

- constructiilor industriale si anexelor acestora;

- constructiilor social-culturale, administrative, salilor de toate gradele, spitalelor,

complexelor comerciale, etc.;

- cladirilor de locuit;

- constructiilor destinate unitatilor, institutiilor militare.

De asemenea, se mai construiesc adaposturi de mare capacitate in statiile de metrou, garaje, pasaje, unele depozite si tuneluri etc.

Tot in categoria adaposturilor de protectie civila special construite intra si adaposturile construite din prefabricate de beton armat.

b) Adaposturi simple

Adaposturile, simple indiferent de tipul lor asigura adapostirea personalului impotriva schijelor, suflului, daramaturilor si radiatiei penetrante.

Protectia impotriva substantelor toxice, prafului radioactiv si a agentilor patogeni se realizeaza intrand in aceste adaposturi simple dar folosind, pe timpul adapostirii, masca contra gazelor.

c) Adaposturi (spatii) naturale de adapostire

Pentru protectia prin adapostire a populatiei si bunurilor materiale se mai pot folosi si spatiile naturale de adapostire cum sunt : galeriile, pesterile, salinele, tunelurile parasite etc

De regula, in spatiile de adapostire naturale, se adapostesc in primul rand oamenii, daca acestea se afla in apropiere.

Reguli de folosire a adaposturilor

La darea semnalului de ,,alarma aeriana'' toti cetatenii si salariatii (mai putin cei care au in supraveghere instalatii si utilaje), se indreapta in graba spre adapostul cel mai apropiat, dupa ce au luat urmatoarele masuri :

ridica mijloacele de protectie individuala;

la parasirea locuintei se inchid apa, lumina electrica, gazele

este bine ca cetateni sa aiba asupra lor un radio cu alimentare la curent continuu (cu baterii)

la parasirea locului de munca in societatile economice, se opreste utilajul sau instalatia pe care o deserveste, anunta colegii care n-au aflat despre alarma din cauza zgomotului sau alte cauze, se inchide apa, lumina, gazele, aburul, etc

Toate persoanele care se adapostesc trebuie sa respecte urmatoarele reguli de comportament in timpul sederii in adapost :

se executa toate dispozitiile sefului de adapost (sefului echipei de adapostire) si ale personalului;

echipei de adapostire ;

sa mentina curatenia si ordinea in incaperile adapostului pe tot timpul sederii ; sa respecte ordinea interioara stabilita ;

sa nu fumeze si sa nu aprinda, fara aprobare, lumanari, lampi sau felinare

sa nu paraseasca locul de adapostire si sa nu circule prin adapost decat in caz de neaparata nevoie ;

sa nu intre in adapost cu imbracaminte contaminata ;

sa nu deschida usile, sau obloanele adapostului fara avizul sefului echipei de adapostire ;

sa nu paraseasca adapostul decat la ordin ;

sa pastreze mijloacele individuale de protectie pregatite pentru folosire .





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate