Afaceri | Agricultura | Economie | Management | Marketing | Protectia muncii | |
Transporturi |
EVALUAREA SI ANALIZAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE PROFESIONALA
INTRODUCERE
Dragi cursanti,
Va dorim bun venit la acest curs, pe care il dorim util si interesant pentru dumneavoastra ca profesionisti, indiferent de locul in care va desfasurati activitatea.
Organizat de Centro de Estudios Infer SL in cadrul Proiectului PLAN STRATEGIC NATIONAL IN VEDEREA UNUI DIALOG SOCIAL PERFORMANT PRIN INSTRUMENTE EUROPENE MODERNE: "Impreuna pentru siguranta noastra", acest curs va propune sa va imbunatatiti cunostintele teoretice si competentele practice referitor la evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala.
Contam pe o buna comunicare cu dumneavoastra si va propunem sa nu ezitati sa puneti intrebari sau sa ne povestiti din experienta pe care o aveti.
Multumindu-va pentru participarea la curs si pentru atentia acordata acestui suport de curs, va dorim succes si impliniri in activitatile pe care le desfasurati!
Echipa proiectului
METODA INCDPM
Prezenta lucrare isi propune
investigarea, identificarea factorilor de risc, analiza nivelului de securitate
si de risc a sistemului si aprecierea riscurilor profesionale
reziduale
2. DESCRIEREA METODEI
Metoda elaboratǎ in cadrul I.N.C.D.P.M. Bucuresti are ca scop determinarea cantitativa a nivelului de risc/securitate pentru un loc de munca, sector, sectie sau intreprindere, pe baza analizei sistemice si evaluarii riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala. Aplicarea metodei se finalizeaza cu un document centralizator (FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA), care cuprinde nivelul de risc global pe loc de munca.
Fisa locului de munca astfel intocmita constituie baza fundamentarii programului de prevenire a accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale pentru locul de munca, sectorul, sectia sau intreprinderea analizata.
Principiul metodei
Metoda consta in identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc de munca) pe baza unor liste de control prestabilite si cuantificarea dimensiunii riscului pe baza combinatiei dintre gravitatea si frecventa consecintei maxim previzibile.
Nivelul de securitate pentru un loc de munca este invers proportional cu nivelul de risc.
Elementele riscului. Determinarea nivelului de risc
Intrucat riscul nu poate fi nul (securitatea infinita) trebuiesc determinate care cupluri probabilitate de aparitie/gravitatea consecintelor poate asigura un nivel de risc acceptabil.
Reprezentand grafic riscul
acceptabil sub forma unor patrulatere cu arii
egale F1 = F2 = F3. gravitate/probabilitate, date in figura 7, se obtine
curba de variatie a gravitatii consecintelor (g) cu
probabilitatea de aparitie (p) ce uneste colturile sus dreapta a
patrulaterelor, denumita curba de acceptabilitate a riscului, conform CEN
812/85.( Curba Farmer)
Reprezentarea
grafica a riscului functie de cuplul gravitate/probabilitate
Sub curba (A) riscurile sunt acceptabile, iar deasupra curbei (B) riscurile sunt inacceptabile. Curba din figura 7 se numeste curba de acceptabilitate a riscurilor si ii corespunde functia hiperbola x . y = C.
In Romania C = 3.5
Obiectivul principal al evaluarii este stabilirea riscurilor inacceptabile si aducerea lor in domeniul acceptabilitatii.
Nivelul de risc este un indicator cantitativ absolut care odata evaluat permite cunoasterea faptului in ce masura securitatea unui sistem de munca, sub aspectul posibilitatii de producere a accidentelor si imbolnavirilor profesionale, este acceptabil sau nu.
In practica se considera ca un sistem de munca este sigur, daca prezinta un nivel de risc diferit de zero, dar suficient de mic, cunoscut sub denumirea de risc rezidual sau acceptabil.
In lipsa interventiilor corectoare riscul rezidual in timp creste pe masura ce elementele de munca se degradeaza si imbatranesc conform legii cresterii entropiei.
Notiunile de securitate si risc sunt contrarii fiind legate printr-o ecuatie hiperbolica (y = securitate, x - risc).
y = f(x) Relatia risc - securitate
Un risc acceptabil poate fi caracterizat printr-o probabilitate de aparitie (frecventa) mica, dar cu gravitatea consecintelor mare (F1) - accidente nucleare, sau invers - o frecventa mare cu o gravitate mica a consecintelor (F3) - accidente de circulatie.
Gravitatea consecintelor |
Probabilitatea de producere |
||||||
ER |
FR |
R |
PF |
F |
FF |
||
1 |
2 |
3 |
4 |
5 | |||
maxime |
7 | ||||||
foarte grave |
6 |
|
|||||
grave |
5 | ||||||
mari |
4 | ||||||
medii |
3 | ||||||
mici |
2 | ||||||
neglijabile |
1 |
Grila claselor de risc
In Romania s-au considerat indicate pana nu demult nivelurile 3, 4, 5 ca fiind maxime acceptabile. In viitorul apropiat si chiar in prezent, nivelurile 4 si 5 vor deveni inacceptabile, ramanand ca maxim acceptabil 3,5.
Metoda evaluarii nivelului de risc si incadrarea lui ca risc acceptabil sau inacceptabil are avantajul ca se poate aplica atat sistemelor de munca deja existente cat si celor in faza de constructie - proiectare.
Stabilirea curbei de acceptabilitate a riscurilor (care delimiteaza riscurile acceptabile) este o problema dificila. Aceasta se face printr-o decizie strategica fie pornind de la costul vietii umane, fie de la comparatia cu diferite riscuri deja acceptate.
Existenta riscului intr-un sistem de munca este datorata prezentei factorilor de risc de accidentare si imbolnavirilor profesionale care se diferentiaza intre ei prin consecintele pe care le are actiunea lor asupra executantului, respectiv prin gravitatea vatamarii si probabilitatea ca ea sa se produca intr-un interval de timp (frecventa). Cele doua aspecte gravitatea vatamarii si probabilitatea cu care actiunea unui factor de risc se poate materializa prin accident sau imbolnavire profesionala reprezinta elementele ce caracterizeaza riscul.
Pentru evaluarea nivelului de risc/securitate se parcurg urmatoarele etape:
a) Identificarea factorilor de risc din sistemul analizat;
b) Stabilirea consecintelor actiunilor asupra executantului (gravitatea lor);
c) Stabilirea probabilitatii de actiune a factorilor de risc asupra executantului (frecventa);
d) atribuirea nivelurilor de risc functie de gravitate/frecventa.
a) Identificarea factorilor de risc se face printr-un instrument pragmatic, deoarece nu este posibila (eficienta economic si social) depistarea integrala a tuturor factorilor de risc. Din multitudinea factorilor de risc existenti sau potentiali se identifica doar cei care eliminati garanteaza imposibilitatea producerii accidentelor sau imbolnavirilor profesionale, deci cei cu gravitate si frecventa crescute.
b) Diferentierea factorilor de risc in raport cu gravitatea consecintelor lor se face dupa categoriile definite prin lege: incapacitate temporara de munca (ITM), invaliditate (INV) si deces (D), luandu-se in calcul care este consecinta maxima posibila. De exemplu, la electrocutare, consecinta maxima e decesul, iar la depasirea nivelului de zgomot, consecinta maxima posibila este invaliditate (surditate).
Gravitatea consecintelor se estimeaza in functie de natura obiectivului protejat (persoane,bunuri, mediu), gravitatea leziunilor ( usoare care sunt reversibile si grave care sunt ireversibile, deces sau invaliditate) si de amploarea de manifestare a consecintelor( o persoana sau mai multe persoane).
In functie de consecintele produse, gravitatea factorilor de risc se poate incadra in 7 clase:
Instrumente de lucru utilizate
Etapele necesare pentru evaluarea securitatii muncii intr-un sistem, descrise anterior, se realizeaza utilizand urmatoarele instrumente de lucru:
a. Lista de identificare a factorilor de risc
b. Lista de consecinte posibile ale actiunii factorilor de risc asupra organismului uman;
c. Scala de cotare a gravitatii si probabilitatii consecintelor
d. Grila de evaluare a riscurilor;
e. Scala de incadrare a nivelurilor de risc, respectiv a nivelurilor de securitate
f. Fisa locului de munca - document centralizator;
g. Fisa de masuri propuse.
Continutul si structura acestor instrumente sunt prezentate in continuare:
l Lista de identificare a factorilor de risc este un formular care cuprinde, intr-o forma usor identificabila si comprimata, principalele categorii de factori de risc de accidentare si imbolnavire profesionala, grupate dupa criteriul elementului generator din cadrul sistemului de munca (executant, sarcina de munca, mijloace de productie si mediu de munca).
l Lista de consecinte posibile ale actiunii factorilor de risc asupra organismului uman este un instrument ajutator in aplicarea scalei de cotare a gravitatii consecintelor. Ea cuprinde categoriile de leziuni si vatamari ale integritatii si sanatatii organismului uman, localizarea posibila a consecintelor in raport cu structura anatomo-functionala a organismului si gravitatea minima - maxima generica a consecintei.
l Scala de cotare a gravitatii si probabilitatii consecintelor actiunii factorilor de risc asupra organismului uman este o grila de clasificare a consecintelor in clase de gravitate si clase de probabilitate a producerii lor.
Partea din grila referitoare la gravitatea consecintelor se bazeaza pe criteriile medicale de diagnostic clinic, functional si de evaluare a capacitatii de munca elaborate de Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.
In ceea ce priveste clasele de probabilitate, in urma experimentarilor s-a optat in forma finala a metodei pentru adaptarea standardului Uniunii Europene, astfel incat in locul intervalelor precizate de acesta s-au luat in considerare urmatoarele:
clasa 1 → frecventa evenimentului: o datǎ la peste 10 ani;
- clasa 2 → frecventa de producere: o data la 5 -10 ani;
- clasa 3 → o data la 2 - 5 ani;
- clasa 4 → o data la 1 - 2 ani;
- clasa 5 → o data la 1 an - 1 luna;
- clasa 6 → o data la mai putin de o luna.
l Grila de evaluare a riscurilor. Liniile din tabel sunt liniile claselor de gravitate din grafic, iar coloanele - coloanele claselor de probabilitate. Fiecare casuta corespunde cate unui punct din grafic, de coordonatele g,p. Culorile diferite marcheaza sectiunile obtinute in grafic prin trasarea curbelor de nivel.
Cu ajutorul grilei se realizeaza exprimarea efectiva a riscurilor existente in sistemul analizat, sub forma cuplului gravitate - frecventa de aparitie.
l Scala de incadrare a nivelurilor de risc / securitate a muncii, construita pe baza grilei de evaluare a riscurilor, este un instrument utilizat in aprecierea nivelului riscului previzionat, respectiv a nivelului de securitate.
Scala cuprinde in fapt cele 7 zone din matricea Mg,p , transformate in niveluri, numerotate de la 1 la 7 pentru nivelul de risc si de la 7 la 1 pentru nivelul de securitate.
In zona centrala a formularului sunt prezentate explicit elementele din submatricele delimitate, precum si elementele singulare corespunzatoare fiecarui nivel de risc, respectiv toate cuplurile gravitate - probabilitate aferente nivelurilor de risc.
l Fisa de evaluare a locului de munca este documentul centralizator al tuturor operatiilor de identificare si evaluare a riscurilor de accidentare si/sau imbolnavire profesionala. Ca urmare, acest formular cuprinde:
date de identificare a locului de munca: unitatea, sectia (atelierul), locul de munca;
date de identificare a evaluatorului: nume, prenume, functie;
componentele generice ale sistemului de munca;
nominalizarea factorilor de risc identificati;
explicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificati (descriere, parametri si caracteristici functionale);
consecinta maxima previzibila a actiunii factorilor de risc;
clasa de gravitate si probabilitate previzionata;
nivelul de risc.
l Fisa de masuri propuse este un formular pentru centralizarea masurilor de prevenire necesare de aplicat, rezultate din evaluarea locului de munca sub aspectul securitatii muncii.
LISTA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC
A. |
EXECUTANT |
ACTIUNI GRESITE 1.1.Executare defectuoasa de operatii
1.2. Nesincronizari de operatii
1.3.Efectuare de operatii neprevazute prin sarcina de munca
de la acelasi nivel: o prin dezechilibrare; o alunecare; o impiedicare; de la inaltime:
1.4.Comunicari accidentogene |
|
OMISIUNI 2.1.Omiterea unor operatii 2.2.Neutilizarea mijloacelor de protectie |
|
B. |
SARCINA DE MUNCǍ |
CONTINUT NECORESPUNZATOR AL SARCINII DE MUNCA IN RAPORT CU CERINTELE DE SECURITATE 1.1.Operatii, reguli, procedee gresite 1.2.Absenta unor operatii 1.3.Metode de munca necorespunzatoare (succesiune gresita a operatiilor) |
|
SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATA IN RAPORT CU CAPACITATEA EXECUTANTULUI 2.1.Solicitare fizica:
2.2.Solicitare psihicǎ :
|
|
C. |
MIJLOACE DE PRODUCTIE |
FACTORI DE RISC MECANIC 1.1.Miscari periculoase 1.1.1.Miscari functionale ale echipamentelor tehnice: organe de masini in miscare; curgeri de fluide; deplasari ale mijloacelor de transport etc. 1.1.2.Autodeclansari sau autoblocari contraindicate ale miscarilor functionale ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor 1.1.3.Deplasari sub efectul gravitatiei: alunecare; rostogolire; rulare pe roti; rasturnare; cadere libera; scurgere libera; deversare; surpare, prabusire; scufundare. 1.1.4.Deplasǎri sub efectul propulsiei: proiectare de corpuri sau particule; deviere de la traiectoria normala; balans; recul; socuri excesive; jet, eruptie. 1.2.Suprafete sau contururi periculoase:
1.3.Recipiente sub presiune 1.4.Vibratii excesive ale echipamentelor tehnice |
|
FACTORI DE RISC TERMIC 2.1.Temperatura ridicata a obiectelor sau suprafetelor 2.2.Temperatura coborata a obiectelor sau suprafetelor 2.3. Flacari, flame |
|
FACTORI DE RISC ELECTRIC 3.1.Curentul electric:
|
|
FACTORI DE RISC CHIMIC 4.1.Substante toxice 4.2.Substante caustice 4.3.Substante inflamabile 4.4.Substante explozive 4.5.Substante cancerigene 4.6.Substante radioactive 4.7.Substante mutagene |
|
FACTORI DE RISC BIOLOGIC 5.1.Culturi sau preparate cu microorganisme:
5.2.Plante periculoase (exemplu: ciuperci otravitoare) 5.3.Animale periculoase (exemplu: serpi veninosi) |
|
D. |
MEDIU DE MUNCǍ |
FACTORI DE RISC FIZIC 1.1.Temperatura aerului:
1.2.Umiditatea aerului:
1.3.Curenti de aer 1.4.Presiunea aerului:
1.5.Aeroionizarea aerului 1.6.Suprapresiune in adancimea apelor 1.7.Zgomot 1.8.Ultrasunete 1.9.Vibratii 1.10.Iluminat:
1.11.Radiatii 1.11.1.Electromagnetice: infrarosii; ultraviolete; microunde; de frecventa inalta; de frecventa medie; de frecventa joasa; laser. 1.11.2.Ionizante: alfa; beta; gama. 1.12.Potential electrostatic 1.13.Calamitati naturale (trasnet, inundatie, vant, grindina, viscol, alunecari, surpari, prabusiri de teren sau copaci, avalanse, seisme etc.) 1.14.Pulberi pneumoconiogene |
|
FACTORI DE RISC CHIMIC 2.1.Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici 2.2.Pulberi in suspensie in aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi |
|
FACTORI DE RISC BIOLOGIC 3.1.Microorganisme in suspensie in aer:
|
|
CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI
|
LISTA DE CONSECINTE POSIBILE ALE ACTIUNII FACTORILOR DE RISC
ASUPRA ORGANISMULUI UMAN
Nr. crt. |
CONSECINTE POSIBILE |
LOCALIZAREA CONSECINTELOR |
|||||||||||||||||||||||||||
Cutie craniana |
Cutie toracica |
Abdomen |
Tegument |
Aparat respirator |
Aparat cardiovascular |
Aparat digestiv |
Aparat renal |
Sistem osteoarticular |
Sistem muscular |
Organe de simt |
Sistem nervos |
Multipla |
|||||||||||||||||
Coloana vertebrala |
Membru superior |
Membru inferior |
Ochi |
Nas |
Ureche |
||||||||||||||||||||||||
Brat Antebrat |
Degete |
Coapsa Gamba |
Picior |
Interna |
Externa |
||||||||||||||||||||||||
D |
S |
D |
S |
||||||||||||||||||||||||||
0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
11 |
12 |
13 |
14 |
15 |
16 |
17 |
18 |
19 |
20 |
21 |
22 |
23 |
||||||
1. |
Plaga: - taietura - intepatura |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
||||||
2. |
Contuzie |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
||||||
3. |
Entorsa |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
||||||
4. |
Strivire |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
||||||
5. |
Fractura |
x |
x |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
- |
- |
x |
- |
- |
- |
x |
||||||
6. |
Arsura: - termica - chimica |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
||||||
7. |
Amputatie |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
- |
- |
- |
- |
- |
x |
||||||
8. |
Leziuni ale organelor interne |
- |
- |
x |
- |
x |
x |
x |
x |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
x |
- |
x |
x |
||||||
9. |
Electrocutare |
- |
- |
- |
x |
x |
x |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
x |
||||||
10. |
Asfixie |
- |
- |
- |
- |
x |
x |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
||||||
11. |
Intoxicatie - acuta - cronica |
- - |
- - |
- - |
x x |
x x |
x x |
x x |
x x |
- - |
- - |
- - |
- - |
- - |
- - |
- - |
- - |
- - |
- - |
- - |
- - |
x x |
x x |
||||||
12. |
Dermatoza |
- |
- |
- |
x |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
||||||
13. |
Pneumoconioza |
- |
- |
- |
- |
x |
x |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
||||||
14. |
Imbolnaviri respiratorii cronice provocate de pulberi organice si substante toxice iritante (emfizem pulmonar, bronsita etc.) |
- |
- |
- |
- |
x |
x |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
||||||
15. |
Astm bronsic, rinita vasomotorie |
- |
- |
- |
- |
x |
x |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
||||||
0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
11 |
12 |
13 |
14 |
15 |
16 |
17 |
18 |
19 |
20 |
21 |
22 |
23 |
||||||
16. |
Boli prin expunere la temperaturi inalte sau scazute (soc, colaps caloric, degeraturi) |
- |
- |
- |
x |
x |
x |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
x |
||||||
17. |
Hipoacuzie, surditate de perceptie |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
x |
- |
- |
- |
||||||
18. |
Cecitate |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
x |
- |
- |
- |
- |
- |
||||||
19. |
Tumori maligne, cancer profesional |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
||||||
20. |
Artroze cronice, periartrite, stiloidite, osteocondilite, bursite, epicondilite, discopatii |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
x |
||||||
21. |
Boala de vibratii |
- |
- |
- |
- |
- |
x |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
x |
- |
x |
- |
||||||
22. |
Tromboflebita |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
x |
||||||
23. |
Laringite cronice, nodulii cantaretilor |
- |
- |
- |
- |
x |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
||||||
24. |
Astenopatie acomodativa, agravarea miopiei existente |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
x |
- |
- |
- |
- |
- |
||||||
25. |
Cataracta |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
x |
- |
- |
- |
- |
- |
||||||
26. |
Conjuctivite si keratoconjunctivite |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
x |
- |
- |
- |
- |
- |
||||||
27. |
Electrooftalmie |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
x |
- |
- |
- |
- |
- |
||||||
28. |
Boala de iradiere |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
||||||
29. |
Imbolnaviri datorate compresiunilor si decompresiunilor |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
x |
- |
- |
- |
- |
||||||
30. |
Boli infectioase si parazitare |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
||||||
31. |
Nevroze de coordonare |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
x |
- |
||||||
32. |
Sindrom cerebroastenic si tulburari de termoreglare (datorita undelor electromagnetice de inalta frecventa) |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
x |
- |
||||||
33. |
Afectiuni psihice |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
x |
- |
||||||
34. |
Alte consecinte | ||||||||||||||||||||||||||||
Sursa: Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei
SCALA DE COTARE A GRAVITATII SI PROBABILITATII CONSECINTELOR ACTIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN
CLASE DE GRAVITATE |
GRAVITATEA CONSECINTELOR |
||
CONSECINTE |
|||
1 |
NEGLIJABILE |
consecinte minore reversibile cu incapacitate de munca pre-vizibila pana la 3 zile calendaristice (vindecare fara tratament) |
|
2 |
MICI |
consecinte reversibile cu o incapacitate de munca previzibila de 3 - 45 zile care necesita tratament medical |
|
3 |
MEDII |
consecinte reversibile cu o incapacitate de munca previzibila intre 45 - 180 zile care necesita tratament medical si prin spitalizare |
|
4 |
MARI |
consecinte ireversibile cu o diminuare a capacitatii de munca de minimum 50 %, individul putand sa presteze o activitate profesionala (invaliditate de gradul III) |
|
5 |
GRAVE |
consecinte ireversibile cu pierdere de 100 % a capacitatii de munca, dar cu posibilitate de autoservire, de autoconducere si de orientare spatiala (invaliditate de gradul II) |
|
6 |
FOARTE GRAVE |
consecinte ireversibile cu pierderea totala a capacitatii de munca, de autoservire, de autoconductie sau de orientare spatiala (invaliditate de gradul I) |
|
7 |
MAXIME |
deces |
|
CLASE DE PROBABILITATE |
PROBABILITATEA CONSECINTELOR (frecventa probabilǎ de producere a consecintelor) |
||
EVENIMENTE |
|||
1 |
EXTREM DE RARE |
extrem de mica P > 10 ani |
|
2 |
FOARTE RARE |
foarte mica 5 ani < P < 10 ani |
|
3 |
RARE |
mica 2 ani < P < 5 ani |
|
4 |
PUTIN FRECVENTE |
medie 1 an < P < 2 ani |
|
5 |
FRECVENTE |
mare 1 luna < P < 1 an |
|
6 |
FOARTE FRECVENTE |
foarte mare P < 1 luna |
|
GRILA DE EVALUARE A RISCURILOR
COMBINATIE INTRE GRAVITATEA CONSECINTELOR SI
PROBABILITATEA PRODUCERII LOR
|
|||||||||||
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
|||||
|
EXTREM DE RAR |
FOARTE RAR |
RAR |
PUTIN FRECVENT |
FRECVENT |
FOARTE FRECVENT |
|||||
CLASE DE GRAVITATE |
CONSECINTE |
P > 10 ani |
5 ani < P < 10 ani |
2 ani < P < 5 ani |
1 an < P < 2 ani |
1 luna < P < 1 an |
P < 1 luna |
||||
7 |
MAXIME |
DECES |
(7,1) |
(7,4) |
(7,5) |
(7,6) |
|||||
6 |
FOARTE GRAVE |
INVALIDITATE GR. I |
(6,1) |
(6,4) |
(6,5) |
(6,6) |
|||||
5 |
GRAVE |
INVALIDITATE GR. II |
(5,1) |
(5,6) |
|||||||
4 |
MARI |
INVALIDITATE GR. III |
(4,1) |
(4,2) | |||||||
3 |
MEDII |
ITM 45 - 180 ZILE |
(3,1) |
(3,2) |
(3,3) |
(3,4) | |||||
2 |
MICI |
ITM 3 - 45 ZILE |
(2,1) |
(2,2) |
(2,3) |
(2,4) |
(2,5) |
(2,6) |
|||
1 |
NEGLIJABILE |
(1,1) |
(1,2) |
(1,3) |
(1,4) |
(1,5) |
(1,6) |
||||
NIVEL DE RISC |
CUPLUL GRAVITATE - PROBABILITATE |
NIVEL DE SECURITATE |
||
1 |
MINIM |
(1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1) |
7 |
MAXIM |
2 |
FOARTE MIC |
(2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1) |
6 |
FOARTE MARE |
3 |
MIC |
(2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1) |
5 |
MARE |
4 |
MEDIU |
4 |
MEDIU |
|
5 |
MARE |
3 |
MIC |
|
6 |
FOARTE MARE |
(5,6) (6,4) (6,5) (7,4) |
2 |
FOARTE MIC |
7 |
MAXIM |
(6,6) (7,5) (7,6) |
1 |
MINIM |
FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA
UNITATEA: . . . . . . . |
FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA |
NUMAR PERSOANE EXPUSE: . . .. |
||||
SECTIA: . . . . . . . . . .. |
DURATA EXPUNERII: . . . . . . . |
|||||
LOCUL DE MUNCǍ: . . . . |
ECHIPA DE EVALUARE: . . . . . |
|||||
COMPONENTA SISTEMULUI DE MUNCA |
FACTORI DE RISC IDENTIFICATI |
FORMA CONCRETA DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC (descriere, parametri) |
CONSECINTA MAXIMA PREVIZIBILA |
CLASA DE GRAVITATE |
CLASA DE PROBABILITATE |
NIVEL DE RISC |
0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
. | ||||||
FISA DE MASURI PROPUSE
FISA DE MǍSURI PROPUSE |
|||||
Nr. crt. |
LOC DE MUNCA/ FACTOR DE RISC |
NIVEL DE RISC |
MASURA PROPUSA |
||
Nominalizarea masurii |
Competente/raspunderi |
Termene |
|||
. | |||||
ORDINEA IERARHICA
A MASURILOR DE PREVENIRE
MASURI PRIMARE (masuri de ordinul intai) |
|
RISC |
ELIMINAREA RISCURILOR MASURILE TREBUIE SA ACTIONEZE DIRECT ASUPRA SURSEI DE FACTORI DE RISC (PREVENIRE INTRINSECA) |
MASURI SECUNDARE (masuri de ordinul doi) |
|
RISC |
IZOLAREA RISCURILOR FACTORII DE RISC PERSISTA, DAR PRIN MASURI DE PROTECTIE COLECTIVA SE EVITA SAU DIMINUEAZA ACTIUNEA LOR ASUPRA OMULUI |
MASURI TERTIARE (masuri de ordinul trei) |
|
RISC |
EVITAREA RISCURILOR INTERACTIUNEA DINTRE
FACTORII DE RISC SI OM REGLEMENTARI PRIVIND COMPORTAMENTUL |
MASURI CUATERNARE (masuri de ordinul patru) |
|
RISC |
IZOLAREA OMULUI LIMITAREA ACTIUNII FACTORILOR DE RISC SE FACE PRIN PROTECTIE INDIVIDUALA |
ACTIUNILE ULTERIOARE PROCESULUI DE EVALUARE A RISCURILOR PROFESIONALE
Concluziile unei evaluari a riscurilor profesionale ar trebui sa determine:
daca riscul este controlat in mod adecvat;
in caz contrar, care sunt optiunile pentru reducerea riscurilor;
prioritatile de actiune;
daca pot fi adoptate masuri destinate ameliorarii nivelului de protectie sanitara si a securitatii muncitorilor;
ce alte categorii de personal pot fi afectate de catre riscurile identificate.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate