PLAN DE DESFASURARE A SEMINARULUI DE INSTRUIRE "Gestionarea informatiilor privind riscurile dezastrelor la nivel local"

PLAN DE DESFASURARE

A SEMINARULUI DE INSTRUIRE

"Gestionarea informatiilor privind riscurile dezastrelor la nivel local"

SCOPUL :

Identificarea si prezentarea riscurilor eventualelor dezastre posibile pe teritoriul comunei Vadastra si a procedurilor specifice de reducere si aparare impotriva acestora;

LOCUL DE DESFASURARE : Caminul Cultural al localitatii Vadastra;

TIMPUL : 6 ore;

PARTICIPANTI : 30 persoane din localitatea Vadastra;

BIBLIOGRAFIE :

Manualul de Protectie Civila , Legea 481/2004 privind protectia civila si H.G.R. nr.642/2005 privind Criteriile de clasificare a unitatilor administrativ-teritoriale, institutiilor publice si operatorilor economici din punct de vedere a protectiei civile, in functie de tipurile de riscuri specifice;

MODUL DE DESFASURARE : Expunere.

Generalitati privind calamnitatile si catastrofele :

Adeseori, activitatile sociale si economice ale unor grupari umane pot fi tuburate de efectele tragice ale unor fenomene naturale. In plus, unele activitati umane scapate de sub control pot avea urmari dezastruoase asupra unor colectivitati de oameni.

Se pot produce in acest fel dereglari distructive si brutale ale unui sistem, a unei anumite situatii prestabilite. Aparute de regula in mod brusc, prin surprindere, aceste dereglari pot fi urmate de crearea unui numar mare de victime omenesti, unui volum mare de distrugeri de bunuri si valori materiale.

Asemenea evenimente care se abat, la anumite intervale de timp, asupra unor zone diferite de pe glob si care pot surprinde mari colectivitati umane cu urmari dezastruoase, sunt considerate calamnitati sau catastrofe.

Pe buna dreptate societatea contemporana poate fi considerata ca o societate a riscurilor, riscuri determinate atat de fenomene naturale cat si de unele activitati umane ce pot deveni periculoase daca sunt scapate de sub control. Acesta decurge din faptul ca omul s-a asezat si isi desfasoara viata in zone de risc, zone care ii asigura insa cele mai accesibile resurse necesare dezvoltarii.

Pe laga volumul mare de victime, pierderi, distrugeri, calamnitatile si catastrofele produc si grave tulburari ale activitatilor economice si sociale. Desfasurarea acestora este dezorganizata uneori pentru perioade mari de timp avand ca principale urmari intarzieri in realizarea scopurilor propuse cu toate consecintele

ce decurg din acestea: lipsa unor lucruri de prima necesitate, greutati in asigurarea spatiilor de locuit, slabirea starii morale a colectivitatilor lovite de sinistru si altele.

Sunt socotite calamnitati evenimentele cu urmari tragice ce pot aparea ca urmare a actiunii dezastruoase a unor fenomene naturale distinctive de origine geologica sau meteorologica, ori imbolnavirea unui numar mare de persoane sau animale, produse in mod brusc, ca fenomen de masa. In aceasta categorie sunt cuprinse:

cutremurele : ruptura brutala a rocilor din scoarta terestra datorita miscarii placilor teconice care genreaza o miscare vibratorie a solului ce poate duce la victime umane

alunecarile de teren : deplasare a rocilor care formeaza versantii unor munti sau dealuri, pantele unor lucrari de hidroamelioratii sau a altor lucrari de imbunatatiri funciare;

inundatiile : acoperirea unui teren cu un strat de apa in stagnare sau miscare, care prin marime si durata sa provoace victime omenesti si distrugeri materiale ce deregleaza buna desfasurare a activitatilor social economice din zona afectata;

epidemiile epizotiile : raspandirea in proportii de masa a unor boli transmisibile la oameni sau animale.

Sunt considerate catastrofe evenimentele ce pot aparea ca urmare a actiunii unor activitati umane scapate de sub control, grave, asupra mediului inconjurator, provocate de accidente. In aceasta categorie sunt cuprinse:

accidentele chimice : eliberarea necontrolata in mediu inconjurator a unor substante toxice pe timpul producerii, stocarii sau transportarii acestora;

accidente biologice : eliberarea necontrolata in mediu inconjurator a unui agent patogen pe timpul producerii, stocarii, manipularii sau transportarii acestuia;

accidente nucleare : avarierea unei instalatii nucleare care poate provoca iradierea si contaminarea personalului si mediului peste limita admisa;

accidente hidrotehnice : defectiuni la o constructie hidrotehnica ce duc la pierderi de vieti omenesti si distrugeri materiale, in aval de locatia acesteia;

incendii de masa : arderea in urma carei se produc insemnate pierderi de vieti umane, animale precum si pagube materiale.

Tipuri de riscuri ce se pot manifesta pe teritoriul localitatii Vadastra, masuri de prevenire, protectie si interventie:

In conformitate cu H.G.R. nr.642/2005 privind Criteriile de clasificare a unitatilor administrativ-teritoriale, institutiilor publice si operatorilor economici din punct de vedere a protectiei civile, in functie de tipurile de riscuri specifice, in localitatea Vadastra se pot manifesta urmatoarele tipuri de riscuri generatoare de situatii de urgenta:

cutremur- risc secundar

seceta- risc principal

accident nuclear- risc secundar

incendii in masa- risc secundar

epidemii- risc secundar

epizeatii- risc secundar

Cutremurele de pamant:

Se considera ca acestea detin un loc aparte in cadrul calamnitatilor datorita urmarilor lor dezastruoase. Cutremurele de pamant sunt fenomene naturale care se

pot datora unor: miscari ale scoartei pamantesti (miscari tectonice), eruptii vulcanice, alunecari de teren etc. Mai pot aparea cutremure de pamant si ca urmare a unor activitati umane: prabusirea unor galerii de mina, explozii nucleare sau conventionale

Din totalul cutremurelor produse pe pamant cele mai multe, aproximativ 70% sunt de origine tectonica. In tara noastra, cutremurele de pamant sunt de natura tectonica, avandusi originea in zona Vrancea. Locul de producere a cutremurelor (focarul) poate fi de suprafata (0-50 km), intermediar (25-50 km), sau de adancime (250-700 km). Puctul de la suprafata pamantului aflat chiar deasupra focarului se numeste epicentru.

Dintre cutremurele care au afectat tara noastra le amintim pe cele din anii 1940, 1977 si 1988. cutremurul din 1940, deosebit de puternic, a fost resimtit pe o suprafata de 2.000.000 km² . S-au produs mari distrugeri in partile centrale si de sud ale Moldovei si in zona subcarpatica a Munteniei, au murit 400 de persoane. Cutremurul din 4 martie 1977 a cuprins o zona seismica vasta pe directia NE-SV. Au fost produse importante pagube pe aproape o treime din teritoriul tarii. Acest cutremur a produs un numar foarte mare de victime si pagube materiale: 1541 de morti, 11275 raniti, au fost distruse si grav avariate petse 230.000de locuinte si cladiri social-culturale.

In tara noastra se produc anual cateva sute de miscari seismice, dintre care "semnificative" sunt cateva zeci, iar majore unul la o perioada mai indelungata de timp, 30-50 de ani, sau mai mult.

Cutremurele pot avea urmari dezastruoase prin:

distrugerea sau avarierea constructiilor civile (locuinte, edificii speciale, culturale, religioase etc.) si a constructiilor industriale, a uzinelor si a retelelor de gospodarie comunala (apa, gaz, termoficare, electricitate, telecomunicatii, canal etc.), a aunor constructii si lucrari hidrotehnice sau de hidroamelioratii cu consecintele respective (actiunea undei de viitura, inundatii etc.)

aparitia incendiilor, un important factor de agravare a urmarilor seismului;

declansarea unor alunecari sau surpari de teren;

blocarea cursurilor unor ape curgatoare urmata de formarea unor lucrari de acumulare permanente sau temporare cu consecintele de rigoare;

formarea unor valuri marine care pot acttiona distructiv in zonele de coasta si in porturi;

producerea unor perturbari atmosferice (furtuni, nori de praf etc.)

producerea unor efecte psihice ce pot avea urmari grave in comportarea indivizilor sau a gruparilor umane (stress, panica)

posibilitatea aparitiei unor epidemii sau imbolnaviri ca urmare a degradarii calitatii factorilor de mediu si conditiilor de igiena individuala si colectiva;

Un rol important in realizarea protectiei ii revine instruirii oamenilor, mai ales cu scopul de a asigura cunoasterea modului de realizare a aunei protectii posibile cat si pentru insusirea regulilor de comportare pe timpul cutremurului , in perioadele urmatoare acestuia.

Intrucat miscarea seismica este un eveniment imprevizibil, aparut de regula prin surprindere, este necesar sa cunoastem bine modul si locurile care pot asigura protectie in toate imprejurarile: acasa, la serviciu, in locuri publice, in mijloace de transport etc. Aceasta cu atat mai mult cu cat timpul la dispozitie pentru realizarea unei oarecare protectii este foarte scurt, uneori chiar mai putin de un minut. In caz de cutremure de pamant, protectia s-ar realiza astfel:

in locuinte se vor alege pentru adapostire locurile a caror rezistenta este mai mare: langa stalpii de rezistenta, in spatiul usilor, la colturile interioare ale incaperilor. Se va evita stationarea langa mobilier inalt, modular;

la serviciu si in localuri publice se aleg locuri similare pentru adapostrire. In aceste localuri, ca si in locuinte, deplasarea catre locul stabilit sau pentru parasirea incaperii se vor realiza numai daca conditiile permit (parter, mai mute usi de evacuare, parcurs accesibil fara obstacole, distante foarte mici);

pe timpul cutremurului mijloacele de transport de orice tip se opresc. Daca este posibil, oprirea se realizeaza in partea centrala a arterei de circulatie sau cea care se considera a fi mai putin expusa daramaturilor. Nu se va parasi mijlocul de transport;

cei prinsi sub daramaturi sau in incinte (incaperi, sali) blocate vor astepta in liniste, cu rabdare interventia din exterior. Nu se recomanda a se incerca deblocarea din interior decat in urma unei analize ferme ce socoteste ca nu exista pericolul miscarii daramaturilor si asa un echilibru precar. La anumite intervale de timp, cu obiect tare se lovesc peretii locului de adapostire sau de sub daramaturi, tevile de apa sau gaze din apropiere. In acest fel se asigura semnalele necesare aparaturii de detectie si localizare a supravietuitorilor.;

daca spatiul in care s-a realizat adapostirea nu a suferit avarii grave acesta se poate parasii avand grija a se intrerupe functionarea instalatiilor electrice, de alimentare cu apa si gaze;

este bine de retinut locul in care se pastreaza, de regula, obiecte de imbracaminte, paturi, medicamente si alte lucruri necesare a fi luate la parasirea locuintei, mai ales in anotimpurile racoroase si reci;

un factor important de luat in considerare in desfasurarea tuturor actiunilor il constituie calmul si grija de a-l transmite si celor din jur. Calmul si cuvintele de incurajare diminueaza starea de stress si contribuie pa prevenirea panicii;

ca sinistrati este necesar a respecta cu strictete dispozitiile si regulile stabilite, se va acorda o mare atentie asigurarii unor conditii minime de igiena personala si colectiva pentru a impiedica in acest fel aparitia unor imbolnaviri in masa;

in locuinta avariata grav se intra numai cu aprobarea organelor de protectie civila. Se scot numai anumite materiale sau obiecte strict necesare in aceleasi conditii;

nu trebuie sa pastram grija bunurilor din locuinta avariata sau distrusa. Ele vor fi pastrate de catre organe ale jandarmeriei, politiei, protectiei civile etc. si se vor restitui pe masura recuperarii lor; 

Imediat dupa cutremur, protectia civila incepe organizarea si desfasurarea

actiunilor de interventie conform planurilor intocmite in perioada premergatoare acestuia. Cu formatii proprii, cu unitati militare de jandarmi si ale altor unitati economico-sociale specializate se executa actiuni de interventie, astfel:

instiintarea suplimentara a populatiei asupra situatiei create de cutremur, aspra unui eventual pericol suplimentar asupra masurilor ce trebuie aplicate si regulilor de comportare ce trebuiesc respectate;

executarea actiunilor de cercetare de specialitate cu scopul de a stabili: locul si volumul pierderilor umane, distrugerilor la constructiile civile si industriale ; existenta, locul supravietuitorilor sub daramaturi; avariile la retelele gospodariei comunale (apa, gaze, canal) a retelelor electrice si de telecomunicatii; zonele cu pericol de inundatie si incendiu; incendii in zonele calamnitate; caile de comunicatie blocate de daramaturi sau prin deplasarea straturilor de pamant; zonele in care au aparut sau pot apare noi surse de risc; unitati economice scoase din functiune; alte pierderi si distrugeri de bunuri materiale;

desfasurarea actiunilor de deblocare salvare a supravietuitorilor de sub daramaturi, impiedicarea extinderii distrugerilor, interventiei la retelele gospodariei comunale, refacerea avariilor etc.;

organizarea si desfasurarea actiunilor de acordare a primului ajutor medical, transportul ranitilor la unitatile spitalicesti, asigurarea asistentei medicale de urgenta tratarea si spitalizarea ranitilor.

Desfasurarea actiunilor de combatere a panicii si de impiedicare a aparitiei unor epidemii;

organizarea si desfasurarea actiunii de ajutorare, transport cazare si asigurarea unitatilor pentru persoanele sinistrate;

desfasurarea actiunilor de salvare a produselor agroalimentare, a animalelor si cerealelor, a altor categorii de bunuri materiale;

asigurarea masurilor de paza, ordine si indrumare a circulatiei in zonele de sinistru.

O actiune care nu trebuie neglijata urmand a fi desfasurata cu urgenta, o constituie degajarea de sub daramaturi si inhumarea cadavrelor cu scopul de a impiedica amorsarea unor epidemii.

Seceta si canicula

Seceta este un dezastru cu efect temporar, mai ales asupra agriculturii si are drept cauze: deficitul fluvionetic (ploile) degradarea solului, crestera temperaturii apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera. Prognozele meteorologice fac posibila avertizarea timpurie asupra posibilitatii de producere a fenomenului.

Efectele secetei: scaderea productiei agricole, viticole si zootehnice, cresterea preturilor, cresterea ratei inflatiei, reducerea starii nutritionale a populatiei, imbolnaviri, criza energetica etc.

In anul 2000, marea seceta din Romania a determinat scaderea productiei de cereale, cu toate ca suprafata cultivata a crescut. Incalzirea atmosferei si reducerea cantitatilor de precipitatii conduc la aparitia secetei. Seceta prelungita duce la aridizare si desertificare. Diminuarea capacitatii de a produce hrana determina efecte negative asupra sanatatii umane. In plus, vremea caniculara creste riscul de deces mai ales la persoanele de peste 65 de ani. Canicula poate cauza si dezastre naturale: poate produce incendii sau poate intretine incendiile de padure provocate din neglijenta omului.

Pe timpul caniculei populatia trebuie sa se protejeze de razele solare, din cauza temperaturilor ridicate produsele alimentare se altereaza mult mai rapid, de aceea alimentele trebuie procurate din locuri autorizate care dispun de conditii tehnice si sanitare pentru comercializare in scopul evitarii maladiilor in cauza (boala diareica acuta, hepatita acuta virala, dizenteria, arsuri solare, indigestii stomacale).

Accidentul nuclear

Dezvoltarea civilizatiei determina o crestere rapida a necesitatilor de energie electrica. Resursele clasice (titei, gaze, carbune, caderi de apa) sunt departe de a fi suficiente pentru a acoperi aceste necesitati. Ca urmare a acestei situatii, tot mai multe state printre care si Romania, au adoptat programe si masuri pentru dezvoltarea potentialului energetic pe baza de energie nucleara.

Desi sunt luate masuri de protectie deosebite, in lume s-au produs numeroase accidente nucleare si radiologice cu implicatii umane si ecologice, precum si distrugeri materiale deosebite.

Accidentul nuclear constituie evenimentul nuclear care afecteaza instalatia si provoaca iradierea sau contaminarea populatiei si mediului inconjurator peste limitele maxime admise.

In functie de riscul radiologic pentru populatie si de intensitatea de actiune, accidentul nuclear poate fi incadrat in doua categorii:

accidentul nuclear minor (de rutina) este considerat evenimentul in care iradierea sau contaminarea populatiei si a mediului inconjurator depaseste doza sau concentratia maxima admisa prevazuta in normele de radioprotectie ;

accidentul nuclear major este considerat acel accident care prezinta risc biologic mare, prin iradierea interna sau externa a populatiei.

Prin depistarea la timp a avariei se poate asigura insiintarea si, dupa caz, alarmarea localitatilor, institutiilor, agentilor economici si si populatiei aflate in zonele stabilite.

Privind masurile de protectie, populatia imediat ce a luat la cunostinta trebuie sa intreprinda urmatoarele masuri:

sa protejeze animalele impotriva expunerii directe si sa asigure protectia acestora, precum si a alimentelor si surselor de apa prin etansare sau acoperire;

sa-si asigure rezerva de apa si alimente;

sa se adaposteaca in locuinte pentru a se proteja impotriva iradierii;

sa deschida radioul pentru a a primi comunicatele despre situatia creata si masurile ce urmeaza a fi luate.

Evacuarea populatiei este o masura de protectie care se organizeaza de catre autoritatile administratiei publice locale pe baza hotararii Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta.

Epidemiile si epizootiile

Riscul expunerii colectivitatilor umane efectelor unor epidemii sau epizootii deriva din dereglarea, din varii motive, a regimului sanitar si antiepidemic normal sau din circumstantele ce se pot crea ca urmare a producerii unor dezastre care pot afecta alimentarea cu apa, hrana si conditiile normale de viata.

In cazul producerii unor epidemii sau epizootii acestea au posibilitate ridicata de raspandire datorita mai multor factori cum ar fi: temperatura, lipsa personalului specializat, introducerea de noi soiuri de animale folosirea de pesticide, calitatea apei si migrarea animalelor.

Producerea epidemiilor si epizootiilor au ca efecte: bolnavi si morti, pierderi economice, panica etc.

La aparitia cazurilor de imbolnavire se intreprind urmatoarele masuri de pregatire specifice: verificarea si confirmarea diagnosticelor identificarea cazurilor, gasirea surselor epidemice, controlul evolutiei cazurilor etc.

Specialistii in domeniu apreciaza ca principala forma de raspuns in astfel de situatii o reprezinta respectarea normelor de igiena individuala si colectiv, izolarea raida a cauzelor confirmat si daca este necesar introducerea interdictiei de acces si iesire in/din zona (carantina) pana la stapanirea fenomenului, concomitent cu folosirea antidoturilor si vaccinurilor recomandate fiecarui tip de agent patogen care a declansat epidemia/epizootia.

Incendiile

Incendiul este o ardere autointretinuta, carese desfasoara fara control in timp si spatiu, care poate produce pierderi de vieti omenesti si/sau pagube materiale si care necesita o intrventie organizata in scopul intreruperii procesului de ardere.

Cauza incendiului este determinata de suma factorilor care concura la aprindere, mijlocul care a produs aprinderea, primul material care s-a aprins, precum si imprejurarile determinante care au dus la izbucnirea acestuia.

Principalele surse de aprindere sunt:

surse de aprindere cu facara (focul in aer liber, flacara, chibrit, jumanare etc.), flacari de la aparate termice;

surse de aprindere de natura termica: obiecte incandescente (tigara, becuri si proiectoare, metale topite, jar, cenusa), caldura declansata de aprate termice, efectul termic al curentului electric, cosuri defecte si necuratate;

surse de aprindere de natura electrica: arcuri si scantei electrice, scurtcircuit, elctricitate statica;

surse de autoaprindere: autoaprindere chimica, fizico-chimica, biologica;

surse de aprindere de natura mecanica: frecare, scantei mecanice;

surse de apridere naturale:

caldura solara, trasnet;

surse de aprindere datorate exploziilor.

Prevenirea incendiilor la gospodariile cetatenesti presupune respectarea urmatorelor reguli:

) Reguli si masuri de prevenire la grajduri, magazii, si alte dependente.

este interzis a se intra in aceste constructii cu lumanari, chibrituri aprinse sau lampi de petrol, iluminatul realizandu-se cu corpuri de iluminat electrice, prevazute cu globuri de protectie sau felinare de vant in stare buna, cablurile electrice vor fi pozate numai pe materiale incombustibile;

se interzice fumatul sau accesul cu foc deschis in aceste spatii;

usile grajdurilor vor fi construite fara praguri si se vor deschide spre exterior. Nu este permisa blocarea usilor cu diferite obiecte sau materiale;

incalzirea grajdurilor este admisa numai cu sobe cu acumulare de caldura, iar aprinderea si alimentarea focului trebuie sa se faca numai din exterior;

se interzice depozitarea in magazii sau alte dependente a oricarui fel de carburant, in cantitate mai mare decat cea stabilita de reglementarile in vigoare;

este interzisa folosirea afumatorilor improvizate care prezinta pericol de incendiu in magazii, suri, sau intalate in apropierea materialelor combustibile.

Respectarea regulilor si masurilor de prevenire la depozite de furaje,

paie si alte materiale.

furajele, paiele si alte materiale combustibile vor fi depozitate, dupa posibilitati, cat mai departe de casa, bucatarii de vara, cuptoare, magazii etc.;

este interzisa folosirea focului deschis sau a mijloacelor de iluminat cu flacara deschisa pe langa furaje si materiale combustibile;

focurile deschise facute in curti, la o distanta mai mare de 10 metri fata de depozite de furaje, paie si alte materiale, trebuiesc atent supravegheate, in locuri special amenajate (gropi), iar pe timp de vant sunt interzise;

Respectarea regulilor si masurilor de prevenire la folosirea bucatariilor de vara, cuptoarelor si masinilor de gatit.

este interzis a se instala cuptoare, masini de gatit sau bucatarii de vara improvizate in apropierea grajdurilor, surilor, locurilor de depozitare a furajelor si a altor materiale combustibile;

este interzis a se scoate burlanele de metal pe fereastra sau pe sub streasina fara sa fie izolate pe partile combustibile ale constructiei. Izolatia se face pe o distanta de 40 de cm pe o parte si de alta a locului de trecere, prin lasarea unei distrante de 15 cm din vata de sticla tencuita, sau cu un strat echivalent de azbest. Cand acoperisul este construit dintr-un material combustibil, nu este permisa scoaterea burlanului sub streasina;

este interzisa aruncarea la intamplare, pe langa furaje, suri, garduri sau alte materiale combustibile a cenusii. Cenusa se va depozita intr-o groapa anume amenajata, dupa ce mai intai a fost stins cu apa jeraticul ramas in ea;

Respectarea regulior si masurilor de P.S.I la instalarea si folosirea

sobelor.

sobele de metal sa nu fie instalate la o distanta mai mica de 1m fata de peretii din lemn sau din alte materiale ce se pot aprinde usor. Cand peretii de scandura sunt izolati, distanta poate fi de 70 cm. Izolare se face prin captusirea peretelui cu caramizi asezate pe muchie, pe o suprafata care sa depasesca cu 50 cm dimensiunile sobei vertical si orizontal;

este interzis ca sobele de metal sa fie asezate direct pe dusumeaua de scanduri. Daca inaltimea picioarelor sobelor depaseste 25 cm, ele vor fi asezate pe un postament de caramida, in grosime de 7 cm. Daca picioarele sobelor au inaltimea sub 25 cm, postamentul va avea grosimea de 25 cm, postamentul trebuie sa depasesca perimetrul sobei cu 25 cm, iar in fata usii cu 50 cm;

nu este permis sa se foloseasca sobe cu usitele defecte;

este interzis a se aprinde focul in soba cu benzina sau cu alte lichide inflamabile in asemenea conditii incat sa prezinte pericol de incendiu, ori sa se arda in soba lemne lungi, netaiate, care pe timpul arderii nu intra in intregime in soba;

sobele de caramida vor avea pe dusumea, in fata usilor o tabla mecanica cu dimensiunile de 70 x 50 cm;

nu este permis sa se puna la uscat la mai putin de 1m departare de sobele metalice haine, rufe sau alte obiecte casnice care se pot aprinde usor. De asemenea asfel de obiecte sa nu se puna pe sobele de zid sau in imediata lor apropiere;

focul in sobe nu trebuie lasat fara supraveghere sau in grija copiilor;

se va urmari ca sobele de metal sau de carmida sa nu se incalzeasca peste masura, deoarecese pot apride usor obiectele din jur.

5 Respectarea regulilor si masurilor de P.S.I. la instalarea si folosirea  

cosurilor si burlanelor

cosurile de zid vor fi izolate fata de elementele combustibile ale planseelor si acoperisurilor astfel:

a)      la trecerea prin planseu, prin ingrosarea zidariei de caramida a cosurilor la 25 cm. In spatiul dintre cos si planseu se introduce un strat de azbest sau doua straturi de pasla imbibate cu argila;

b)      la trecerea prin acoperis, prin lasarea unei distante de cel putin 10 cm intre fata exterioara a zidariei cosului si elementele acoperisului iar golul produs se inchide cu un sort de tabla;

nu este permis ca in cosuri sa fie zidite elemente combustibile ale acoperisului, planseului etc.

cosurile se prelugesc deasupra acoperisului cu 0,5-0,8 m;

cosurile de zid vor fi permanent intretinute fara crapaturi si curatate. Este interzis a se folosi cosurile de zid netencuite;

burlanele din metal nu vor fi instalate la o distanta mai mica de 70 cm fata de peretii de scandura sau paianta;

Respectarea regulilor de prevenire a incendiilor la folosirea energiei

electrice

este interzisa folosirea instalatiilor si aparatelor electrice defecte sau improvizate, cu conductori neizolati, cu prize sau intrerupatoare defecte, doze si derivatii fara capace etc.

este interzisa inlocuirea sigurantelor electrice cu sarma, cuie etc. sigurantele arse vor fi inlocuite numai de electrician autorizat;

nu este permis sa fie lasat sub tensiune fara supraveghere, nici un fel de aparat electric: fier de calcat, resou, radiator etc.;

este interzisa executarea sau modificarea instalatiilor electrice de catre persoane neautorizate;

fiarele de calcat vor fi asezate pe timpul folosirii, pe suporti de sarma sau de caramida;

Respectarea regulilor P.S.I la folosirea lampilor de iluminat si de gatit  

cu lichide inflamabile, precum si la folosirea acestor lichide.

lampile de iluminat si de gatit cu petrol trebuie sa fie in stare buna, rezervorul sa nu fie spart, sa nu aiba scurgeri, iar umplerea rezervoarelor sa se faca cand lampile sunt stinse;

este interzisa asezarea lampilor de iluminat sau de gatit in apropierea obiectelor care se pot aprinde usor sau in locuri unde din neglijenta ar putea fi rasturnate dand nastere le incendii;

lampile de iluminat sau de gatit nu trebuie lasate fara supraveghere pe timpul functionarii lor;

este interzis sa se depoziteze in lociunte liuchide inflamabile in cantitati mai mari de 25 litri. Aceasta cantitate se va pastra in bidoane adecvate, metalice bine inchise si la locuri ferite de posibilitatea incendierii;

curatirea cu substante usor inflamabile a parchetului, a dusumelelor, a hainelor etc. nu este permisa in incaperi in care este aprins focul.

Respectarea regulilor si masurilor de prevenire privitoare la

folosirea buteliilor de gaze lichefiate (aragaz).

este interzisa folosirea flacarii pentru verificarea etansietatii buteliei, garniturilor, regulatorului, furtunului;

buteliile de gaze lichefiate nu se vor folosi fara regulator de presiune, cu garnituri deteriorate, cu furtun de cauciuc ce prezinta porozitati, crapaturi sau largiri la capete;

buteliile de gaze lichefiate nu se vor pastra in apropiera surselor de caldura sau sub actiunea directa a razelor de soare. Distanta dintre butelie si masina de aragaz va fi de 1m, iar fata de o sursa de caldura cu flacara deschisa, de cel putin 2 m;

este interzis a se folosi buteliile in pozitie culcata sau inclinata; ele se vor folosi doar in pozitie verticala. Nu este permisa incalzirea buteliilor. Aprinerea focului in cazul folosirii gazelor lichefiate, se va face respectand principiul "gaz pe flacara";

este interzisa trecerea gazului din butelie in orice alte recipiente.

Respectarea regulilor de P.S.I in podurile caselor.

este interzisa construirea de boxe de lemn sau depozitare de materiale lemnoase, furaje sau alte materiale combustibile in podurile caselor;

nu este permisa folosirea podurilor pentru bucatarii sau spalatorii;

este interzisa folosirea afumatorilor improvizate in poduri;

este interzis sa se foloseasca pentru iluminatul in poduri lumanari etc. pentru iluminat se vor folosi felinare de vant in stare buna de functionare;

Educarea copiilor si supravegherea lor pentru a nu provoca incendii.

copii nu trebuie lasati singuri in incaperi in care sunt sobe de incalzit sau de gatit, lampi cu petrol pentru iluminat sau gatit in stare de functionare;

copii nu trebuie lasati sa se joace cu focul (lampi, lumanari, chibrituri, brichete etc.) Asemenea mijloace nu trebuiesc lasate la indemana lor.

Strategia locala in domeniul reducerii riscurilor si dezastrelor.

Aparerea impotriva incendiilor comporta:

masuri de prevenire si de pregatire a Serivciului Voluntar pentru Situatii de Urgenta si a populatiei pentru interventie;

masuri operative urgente de interventie dupa declansarea fenomenelor periculoase cu urmari deosebit de grave;

masuri de interventie ulterioara pentru recuperare si reabilitare;

Scopurile apararii impotriva dezastrelor:

reducerea (pe cat posibil evitarea) pierderilor posibile generate de diferitele dezastre:

asigurarea unei asistente prompte si calificate a victimelor;

revenirea la starea de normalitate cat mai rapid;

realizarea unei refaceri economico-sociale cat mai rapide si durabile;

Principalele masuri de prevenire a dezastrelor:

includerea problematiciii privind apararea impotriva dezastrelor in strategiile de dezvoltare la nivel local:

1) Planul de evacuare in situatii de urgenta;

2) Planul de analiza si acoperire a riscurilor locale;

3) Dotarea Serviciului Voluntar pentru Situatii de Urgenta cu mijloace

materiale pentru interventii in situatii de urgenta cu mijloace de

instiintare si avertizare;

relizarea lucrarilor de aparare specifice fiecarui tip de hazard;

optimizarea activitatii structurilor care asigura coordonarea si conducerea activitatilor de prevenire

Principalele masuri de protectie impotriva dezastrelor:

instruirea populatiei de catre Comitetul Local pentru Situatii de Urgenta si Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta privind normele de comportament in caz de dezastru;

exercitii si aplicatii cu fotele Comitetului Local pentru Situatii de Urgenta si Serviciului Voluntar pentru Situatii de Urgenta si mijloacele destinate interventiei;

pregatirea operativa a factorilor cu drept de decizie (Comitetul Local pentru Situatii de Urgenta) ;

Principalele masuri de interventie in caz de dezastre:

cercetarea zonei afectate;

coordonarea actiunilor de cautare-salvare (deblocare-salvare), acordarea asistentei medicale de urgenta etc.;

evacuarea populatiei si a valorilor de patrimoniu (conform planului de evacuare propriu);

distribuirea ajutoarelor umanitare.