NORME DE PROTECTIE A MUNCII IN INSTALATIILE ELECTRICE DIN CENTRALE SI STATII. REGULI DE LUCRU IN LABORATOR. PRIMUL AJUTOR ACORDAT UNUI ACCIDENTAT PRIN ELECTROCUTARE

NORME DE PROTECTIE A MUNCII IN INSTALATIILE ELECTRICE DIN CENTRALE SI STATII. REGULI DE LUCRU IN LABORATOR. PRIMUL AJUTOR ACORDAT UNUI ACCIDENTAT PRIN ELECTROCUTARE

SCOPUL URMARIT

Lucratorii din instalatiile electroenergetice pot fi admisi la lucru numai in cazurile cand - fiind supusi la testari periodice - dovedesc o temeinica cunoastere a normelor de protectie a muncii (NPM). Ca urmare, inainte de a pune instalatiile din laborator sub tensiune se vor studia cateva dintre principalele reguli de electrosecuritate care trebuie respectate atat in laborator, cat si in orice alta statie a sistemului electroenergetic.

REGULI DE LUCRU IN LABORATOR

Prin lucrarile efectuate in cadrul disciplinei de laborator la Transportul si distributia energiei electrice, se urmareste familiarizarea viitorilor ingineri cu conditiile reale de functionare si exploatare din instalatiile electrice ale centralelor si statiilor.

Avandu-se in vedere acest scop principal, statiile din laborator trebuie considerate ca functioneaza la inalta tensiune (chiar daca in realitate functionarea are loc la joasa tensiune) si trebuie insusite si respectate cu strictete prevederile normativelor si regulamentelor in vigoare in instalatiile noastre electroenergetice.

In intreaga lor activitate profesionala, viitori ingineri energeticieni au ca indatoriri principale educarea din punct de vedere etic si indrumarea continua a studiului pentru reimprospatarea si completarea cunostintelor de protectie a muncii si profesionale ale personalului din subordine. Fiind considerati direct raspunzatori de abaterile in serviciu ale personalului pe care au datoria sa-l educe, ei trebuie sa verifice - la termene reglementate - cunostintele acestuia si sa ia masuri de sanctionare in cazurile de incalcare a prevederilor in vigoare.

MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE ELECTROCUTARE

Este esential de retinut ca accidentele prin electrocutare pot avea loc numai in cazul nerespectarii normelor de electrosecuritate. Se impune deci respectarea acestor norme cu toata seriozitatea, chiar daca uneori ele par elementare.

Avandu-se totusi in vedere eventualitatea unor neglijente, trebuie cunoscute temeinic masurile primului ajutor care se da unui accidentat prin electrocutare .

Efectele curentului electric asupra unui accidentat pot fi:

oprirea respiratiei sau a batailor inimii (uneori si cu pierderea totala a cunostintei), ceea ce nu-i permite accidentatului sa se salveze singur;

arsuri ale pielii;

fenomene de orbire.

Prelungirea efectului de electrocutare poate conduce la pierderea vietii. De aceea un accidentat prin electrocutare trebuie in primul rand scos cat mai repede de sub actiunea curentului electric. Aceasta se poate realiza in mai multe moduri:

prin intreruperea alimentarii cu ajutorul aparatelor de deconectare din imediata apropiere de accidentatului; de exemplu, laboratorul poate fi scos total de sub tensiune cu ajutorul intreruptorului de alimentare generala de la tabloul 10 (fig.1.2) care poate fi deconectat de la fata locului sau - mai operativ - cu un buton special situat pe pupitrul de comanda (P₀₂);

in cazul in care dispozitivul de deconectare automata se afla la o distanta prea mare de locul accidentului, se poate provoca actionarea acestuia prin realizarea unui scurtcircuit cu ajutorul unui conductor sau cu un alt obiect metalic;

in cazul unei alimentari radiale de joasa tensiune, daca se dispune de un topor cu maner de lemn uscat sau de o alta scula corespunzatoare, se poate trece fara ezitare la distrugerea circuitului amonte de locul in care s-a produs accidentul;

daca metodele de mai sus nu pot fi folosite, scoaterea accidentatului de sub tensiune se va incerca prin tragere, folosind pentru aceasta carlige sau scule cu manere corespunzator izolate, asociate la nevoie cu suprafete izolante si echipament individual de protectie.

Imediat dupa ce accidentatul a fost scos de sub actiunea curentului electric, in cazul in care acesta si-a pierdut cunostinta, i se va face respiratie artificiala care se va continua fara intrerupere pana la revenirea la normal sau pana la venirea medicului. Inainte de a recurge la respiratie artificiala este necesar:

sa se elibereze accidentatul cat mai repede de imbracamintea care i-ar putea stingheri respiratia;

sa se desclesteze dintii accidentatului, introducandu-i-se intre masele o scandurica, o placa metalica, o coada de lingura etc.;

sa se elibereze gura accidentatului de obiecte straine, de exemplu de proteze dentare;

numai daca este necesar, sa se transporte accidentatul intr-un loc apropiat, corespunzator efectuarii respiratiei artificiale (uscat, umbrit); pentru ca limba accidentatului sa nu impiedice accesul aerului in acest sens, de preferinta cu fata in jos.

Respiratie artificiala se poate efectua folosind diverse metode: metode de respiratie artificiala prin insuflare (gura la gura sau gura la nas), metode de respiratie artificiala manuala (Schaeffer, Sylvester-Brosch etc.) metode de respiratie artificiala cu ajutorul aparatelor speciale.

1.3.3.1. Metode de respiratie artificiala prin insuflare

Accidentatul se aseaza pe spate, pe un teren tare, iar salvatorul se va aseza lateral fata de accidentat, in zona capului. Caile respiratorii ale accidentatului vor fi degajate. Ceafa accidentatului va fi ridicata, pentru a permite aplecarea capului pe spate.

A. Metoda de respiratie "gura la nas". Aceasta metoda se compune din doi timpi care se repeta ciclic.

Timpul de inspiratie al accidentatului coincide cu timpul de expiratie al salvatorului. Salvatorul inspira adanc un volum aproximativ dublu de aer fata de o inspiratie normala si aplicand gura larg deschisa in jurul nasului accidentatului cat mai etans cu putinta, expira acest aer. In tot acest timp salvatorul va apasa pe buza inferioara a accidentatului cu degetul pentru a-i tine gura inchisa

Timpul de expiratie al accidentatului coincide cu timpul de inspiratie al salvatorului. Se degajeaza fata accidentatului si se slabeste presiunea pe buza inferioara pentru ca expiratia accidentatului sa se produca liber. In acest timp, salvatorul inspira din nou aer, pregatindu-se pentru timpul urmator.

Ciclul de inspiratie - expiratie se repeta in cadenta de 15 insuflatii pe minut, fiecare timp de inspiratie, respectiv de expiratie, durand cca.2 secunde.

B. Metoda de respiratie "gura la gura". Aceasta metoda este analoaga primei metode, cu deosebire ca insuflarea aerului se face prin aplicarea gurii salvatorului, bine deschisa in jurul gurii accidentatului, avandu-se grija in acest caz ca narile sa fie blocate. Expiratia accidentatului se face de asemenea liber.

1.3.3.2. Metode de respiratie artificiala manuala

A. Metoda Schaeffer Aceasta metoda poate fi intrebuintata daca accidentatul nu prezinta fracturi ale toracelui sau ale coloanei vertebrale. Se culca accidentatul cu fata in jos, cu bratele intinse in lungul corpului. Eventual una din maini se aseaza sub cap. Capul va fi intors intr-o parte, astfel incat, pe de o parte, caile respiratorii ale accidentatului sa fie degajate, iar pe de alta parte, salvatorul sa poata interveni pentru a verifica daca limba nu blocheaza caile respiratorii ale accidentatului. Salvatorul se aseaza in genunchi deasupra accidentatului si aseaza palmele pe coastele inferioare, apucandu-le lateral ca in figura 3.1.

Fig.3.1. Respiratia artificiala dupa metoda Schaeffer:

a - expiratia; b - inspiratia

Numarand unu, doi, trei, corpul salvatorului se va apleca treptat inainte, apasand coastele accidentatului (expiratie). Fara a ridica mainile de pe spinarea accidentatului, salvatorul revine brusc in pozitia initiala (inspiratie). Dupa ce a numarat patru, cinci, sase, salvatorul se va apleca cu greutatea corpului sau pe mainile intinse, numarand din nou unu, doi, trei etc.

B. Metoda Sylvester-Brosch. Accidentatul este asezat pe spate cu un sul de haine sub omoplati. Luand aceleasi masuri de supraveghere a cailor respiratorii ca si la metoda Schaeffer, salvatorul se aseaza la capul accidentatului, in pozitia ghemuit si apucand mainile accidentatului langa coate, le apasa incet pe partile laterale ale pieptului acestuia (expiratie). Numarand unu, doi, trei, ridica mainile accidentatului si i le da peste cap (inspiratie); numarand apoi patru, cinci, sase, apasa din nou mainile pe piept etc. (fig.3.2).

Fig.3.2. Respiratia artificiala dupa metoda Sylvester-Brosch:

a - expiratia; b - inspiratia

3.3.3.3. Metode de respiratie artificiala cu aparat special

Printre deficientele metodelor prezentate mai sus, este de mentionat in mod special efortul fizic deosebit, care poate fi necesar uneori mai multe ore in sir. Este deci mai avantajos de a se face respiratia artificiala cu un aparat special, desigur cu conditia de a dispune in momentul respectiv de un astfel de aparat si de a i se cunoaste bine modul de folosire, pentru a se putea interveni prompt.

Dintre numeroasele tipuri existente, in cele ce urmeaza se va descrie un tip de aparat portativ existent in dotarea laboratorului.

In principiu, aparatul consta dintr-un dispozitiv de insuflat aer in forma de armonica, la care se racordeaza un tub gofrat de cauciuc, prevazut cu un bloc de supape din material plastic, cu stut pentru oxigen si dispozitiv de semnalizare fonica

De asemenea, trusa mai este prevazuta cu: trei masti de marimi diferite pentru aplicat pe figura (barbat, femeie, copil), o bareta de cauciuc pentru fixarea mastii, trei pipe de marimi diferite din material plastic pentru mentinerea gurii deschise, un deschizator de gura din metal acoperit cu plastic si trei piese pentru conectarea aparatului la sonde traheale (fig.3.3).

Fig.3.3. Piesele componente ale aparatului pentru respiratie artificiala

1 - masca 2 - bloc de supape; 3 - burduf; 4 - bareta de fixare;

5 - tub gofrat; 6 - deschizator de gura; 7 - piesa pentru fixarea limbii;

8 - piesa de conectare a sondelor endotraheale.

Prin pompare cu ajutorul burdufului se insufla aerul atmosferic sau aerul imbogatit cu oxigen, direct in plamanii accidentatului, intr-o cadenta de 15-20 ori pe minut. In cele ce urmeaza se prezinta cateva variante de folosire a aparatului

Insuflare directa fara burduf . Se cupleaza blocul de supape cu masca si se aplica masca pe gura si nasul accidentatului (fig.3.4.). Salvatorul sufla cu putere aerul din plamanii sai prin blocul de supape si masca in plamanii accidentatului.

Pompare directa cu burduful . Se cupleaza blocul de supape cu masca, se ataseaza burduful de pompare la partea superioara a blocului de supape si aplicand etans masca pe gura si nasul accidentatului, se pompeaza cu burduful, deschizandu-l mai mult sau mai putin, dupa volumul toracic al accidentatului (fig.3.5).

Pompare cu burduful prin furtun. Pe durata transportarii accidentatului la spital sau atunci cand este necesara efectuarea respiratiei artificiale timp indelungat, se foloseste pomparea prin burduf fixat de centura salvatorului cu ajutorul carligului sau metalic si legat la blocul de supape prin intermediul unui furtun de cauciuc (fig,3.6).

Protezarea respiratiei . Acest mod poate fi practicat doar de medic. El consta in intubarea accidentatului cu sonda endotraheala si conectarea aparatului prin intermediul unei piese speciale prevazute la blocul de supape.

Dintre procedeele complementare de reanimare, care pot fi aplicate doar de personalul medical de specialitate, se aminteste injectarea de tonice cardiace, folosirea oxigenului etc.

Dupa recapatarea cunostintei, accidentatul trebuie in continuare supravegheat. In cazul in care respiratia se inrautateste, operatia de reanimare trebuie reluata imediat.

Dupa recapatarea cunostintei si dupa ce respiratia a devenit normala, la intervale de o ora, se va da accidentatului sa bea o solutie alcalina (300 g apa si 5 g bicarbonat de sodiu), pana la sosirea medicului sau in timpul transportului pana la cel mai apropiat medic.

Pot exista cazuri in care respiratia accidentatului sa fie practic imperceptibila si totusi acesta sa poata fi salvat, facandu-i-se neintrerupt respiratia artificiala, uneori chiar mai multe ore in sir (6-8 ore).

Chiar atunci cand masurile de prim ajutor par sa nu dea rezultate, niciodata nu trebuie abandonata actiunea de reanimare a accidentatului inainte de a-l incredinta ingrijirilor unui medic.

Masuri tehnice de securitate a muncii la executarea lucrarilor, in instalatiile electrice din exploatare, cu scoaterea acestora de sub tensiune

Art.48 Masurile tehnice obligatorii pentru realizarea unei lucrari in instalatiile electrice, cu scoaterea acestora de sub tensiune, sunt:

a) separarea electrica a instalatiei respectiv:

- intreruperea tensiunii si separarea vizibila a instalatiei sau a partii de instalatie, dupa caz, la care urmeaza a se lucra si anularea automatizarilor;

blocarea in pozitia deschis a dispozitivelor de actionare ale aparatelor de comutatie prin care s-a facut separarea vizibila si aplicarea indicatoarelor de securitate cu caracter de interzicere pe aceste dispozitive;

b) identificarea instalatiei sau a partii din instalatie in care urmeaza a se lucra;

c) verificarea lipsei tensiunii si legarea imediata a instalatiei sau a partii de instalatie la pamant si in scurtcircuit;

d) delimitarea materiala a zonei de lucru;

e) asigurarea impotriva accidentelor de natura neelectrica.

(2) Manevrele necesare realizarii masurilor tehnice trebuie sa se execute de catre una sau doua persoane, in conformitate cu prevederile Art.157 si Art.158 din prezentele instructiuni .

(3) Separarea electrica a instalatiei trebuie urmata de inchiderea cutitelor de legare la pamant - CLP (acolo unde acestea exista), aferente instalatiei sau partii din instalatia primara la care urmeaza a se lucra (conf. Art.65(6)) .

(4) Foile de manevra aprobate in scopul retragerii din exploatare, pentru lucrari, a unei instalatii sau parti a acesteia trebuie sa contina inclusiv operatiile de legare la pamant prin inchiderea CLP (acolo unde acestea exista).

Art.49(1) Pentru executarea lucrarilor, potrivit prevederilor prezentului capitol, trebuie scoase de sub tensiune, dupa caz:

a) partile active aflate sub tensiune la care urmeaza a se lucra;

b) partile active aflate sub tensiune la care nu se lucreaza, dar se gasesc la o distanta mai mica decat limita admisa ( distanta de vecinatate) la care se pot apropia persoanele sau obiectele de lucru ( utilaje, unelte, etc.) indicate in documentatia tehnica specifica;

c) partile active aflate sub tensiune ale instalatiilor situate la o distanta mai mare decat limita admisa ( distanta de vecinatate) dar care, datorita lucrarilor care se executa in apropiere, trebuie scoase de sub tensiune

(2) Marimile limitelor admise (distantelor de vecinatate) sunt in functie de tensiunea nominala a instalatiilor ce raman sub tensiune si de felul instalatiilor. Acestea trebuie sa fie :

(3) In cazul instalatiilor de joasa tensiune (inclusiv a liniilor electrice aeriene - LEA), distanta de vecinatate nu se normeaza, dar este interzisa atingerea directa a partilor aflate sub tensiune ale acestora.

(4) In cazul instalatiilor sau partilor de instalatie avand izolatii electrice solide, lichide sau gazoase, acoperite cu ecrane (invelisuri metalice), legate la pamant (cabluri, bare capsulate, echipamente cu hexafluorura etc.) sau avand placi electroizolante de separatie special destinate acestui scop, distanta de vecinatate nu se normeaza, ecranele legate la pamant sau placile electroizolante putand fi atinse direct in timpul lucrului.

Art.50 Zona de lucru trebuie sa se asigure dupa separarea electrica, conform Art. 48 pct. a, prin efectuarea succesiva a urmatoarelor masuri tehnice, conform Art. 48 pct. b, c, d, e si anume :

identificarea instalatiei sau a partii din instalatie in care urmeaza a se lucra;

verificarea lipsei tensiunii, urmata de legarea imediata a partii de instalatie la pamant si in scurtcircuit;

delimitarea materiala a zonei de lucru;

asigurarea impotriva accidentelor de natura neelectrica.

1.5.Separarea electrica.

1. Intreruperea tensiunii si separarea vizibila a

instalatiei sau a partii din instalatia electrica

Art.51(1) Intreruperea tensiunii trebuie sa se realizeze dupa anularea automatizarilor care conduc la reconectarea intreruptoarelor, prin manevrarea aparatelor de comutatie (intreruptoare, separatoare, sigurante etc.) ce separa instalatia sau partea din instalatie la care urmeaza a se lucra, de restul instalatiilor ramase sub tensiune.

(2) Dupa intreruperea tensiunii, in cazul in care prin manevrarea aparatelor de comutatie cu care s-a realizat aceasta nu s-a efectuat si separarea vizibila, trebuie sa se efectueze aceste separari fata de toate partile de unde ar putea sa apara tensiune in instalatia sau partea din instalatie, la care urmeaza a se lucra.

Art.52(1) Separarea vizibila trebuie sa se realizeze prin deschiderea separatoarelor, scoaterea patroanelor sigurantelor fuzibile, debrosarea intreruptoarelor, dezlegarea cordoanelor la liniile electrice aeriene sau demontarea unor parti active ale instalatiei electrice (bare, conductoare), dezlegarea cablurilor de la aparataj.

(2) In mod exceptional se admite ca in cazul instalatiilor de joasa tensiune, cand partea din instalatie la care urmeaza a se lucra este prevazuta numai cu intreruptor nedebrosabil ca element de comutatie sau intreruptor cu contacte a caror deschidere nu este vizibila, separarea vizibila sa se realizeze numai prin deconectarea intreruptorului si verificarea lipsei tensiunii in locul cel mai apropiat iesirii din acesta.

(3) Separarea vizibila in cazul aparatajului in constructii capsulate (SF6, vid etc.) se considera realizata pe baza indicatiilor proprii aparatajului, de semnalizare a acestei pozitii.

(4) Separarea vizibila in cazul aparatelor telecomandate se considera realizata pe baza indicatiilor sistemului de comanda central respectiv semnalizarea pozitiei acestora afisate pe display la punctul de telecomanda.

(5) Pentru evitarea tensiunii inverse (din joasa in inalta tensiune) prin transformatoarele de masura, acestea trebuie separate electric si pe partea de joasa tensiune, dupa caz, prin debrosarea intreruptoarelor, scoaterea patroanelor sigurantelor fuzibile sau deconectarea intreruptoarelor nedebrosabil.

Art.53 In instalatia separata electric din care se alimenteaza motoare electrice, care antreneaza pompe, ventilatoare, compresoare sau la care sunt racordate generatoare ori compensatoare prevazute cu motoare de lansare, care nu pot fi separate vizibil, trebuie sa se realizeze urmatoarele masuri suplimentare:

a) blocarea dispozitivelor de pornire a motoarelor primare, pentru evitarea producerii tensiunii de catre generator sau compensator, chiar la viteze reduse;

b) blocarea cailor de patrundere a fluidelor in pompe, ventilatoare si compresoare, pentru evitarea functionarii in regim de generator a motoarelor ce le antreneaza.

2. Blocarea in pozitie deschis a dispozitivelor de actionare a aparatelor prin care s-a realizat separarea vizibila a instalatiei sau a partii din instalatie si montarea indicatoarelor de securitate cu caracter de interzicere

Art.54 Blocarea in pozitie deschis a dispozitivelor de actionare a aparatelor prin care s-a realizat separarea vizibila a instalatiei sau a partii din instalatie, in care urmeaza a se lucra, trebuie sa se realizeze prin:

a) blocarea directa, dupa caz, folosind unul din urmatoarele procedee:

blocarea dispozitivelor de actionare manuala ale separatoarelor cu lacate sau mijloace special destinate acestui scop;

blocarea pe pozitie 'scos" a carucioarelor intreruptoarelor, in cazul celulelor cu intreruptoare debrosabile, fara separatoare. Aceasta blocare consta din inchiderea usii celulei dupa scoaterea caruciorului. Daca celula nu este prevazuta cu usa, caruciorul realizand el insusi inchiderea celulei cand intreruptorul este brosat, dupa scoaterea caruciorului se va monta pe partea frontala a celulei un paravan mobil/bariera mobila (sau banda viu colorata) si panou de semnalizare de securitate;

montarea unor capace (manere) electroizolante, colorate in rosu, in locul patroanelor sigurantelor fuzibile de joasa tensiune;

montarea unor placi sau teci electroizolante, rezistente din punct de vedere mecanic, intre sau pe contactele deschise ale separatoarelor sau intreruptoarelor atunci cand acestea sunt accesibile si raman sub tensiune;

b) blocarea indirecta, dupa caz, folosind unul din urmatoarele procedee:

scoaterea patroanelor sigurantelor fuzibile sau deconectarea intreruptorului de pe circuitul de alimentare al motorului care antreneaza dispozitivul de actionare al separatorului, respectiv, la joasa tensiune, al intreruptorului;

inchiderea robinetului de alimentare cu aer comprimat a dispozitivelor de actionare pneumatice ale separatoarelor si intreruptoarelor si descarcarea de presiune a circuitului de dupa robinet;

dezlegarea conductoarelor de la bobinele de actionare prin comanda de la distanta a dispozitivelor de actionare ale separatoarelor, respectiv la joasa tensiune ale intreruptoarelor;

alte procedee: procedee electronice - prin soft, etc.

Art.55 Pe dispozitivele de actionare blocate ale separatoarelor si in punctele in care blocarea aparatelor prin care s-a realizat separarea electrica s-a facut prin celelalte procedee mentionate la Art. 53.b), trebuie sa se monteze panouri de semnalizare avand inscriptia 'NU INCHIDE ! SE LUCREAZA" (respectiv 'NU DESCHIDE! SE LUCREAZA", in cazul robinetelor de aer comprimat prin care se alimenteaza dispozitive de actionare pneumatica).

Art.56 (1) Separarea electrica este realizata de admitent (personalul de servire operativa a instalatiei acolo unde acesta exista) sau conform prevederilor din Conventiile de exploatare / lucrari, incheiate intre terti.

(2) Separatoarele liniilor electrice aeriene aflate la distanta fata de zona de lucru si care in schema normala de functionare au pozitia 'deschis", se pot considera blocate in aceasta pozitie. Seful de lucrare poate solicita vizualizarea impreuna cu admitentul a acestei pozitii, a blocarii dispozitivului de actionare si montarea de panouri de semnalizare de securitate.

Identificarea instalatiei sau a partii din instalatie

la care urmeaza a se lucra

Art.57(1) Identificarea instalatiei sau a unei parti a acesteia trebuie sa se realizeze de catre:

a)     admitent impreuna cu seful de lucrare, in cazul in care ZL este realizata de personalul de servire operativa;

b) seful de lucrare in cazul in care ZL se realizeaza de catre acesta.

Scopul identificarii este de a avea certitudinea ca masurile tehnice ce trebuie luate pentru realizarea zonei de lucru se vor aplica asupra instalatiei la care urmeaza a se lucra si la care se vede, sau s-a confirmat prin mesaj, ca instalatia a fost scoasa de sub tensiune sau numai separata electric.

(2) Identificarea se realizeaza vizual, obligatoriu la fata locului, pe baza urmatoarelor elemente dupa caz:

a) schema electrica a statiei, postului etc.;

b) schema electrica de traseu a liniei (aeriene sau cablu);

c) schema electrica a fluxurilor de cabluri (circuite);

d) caietul de marcaje si etichetari;

e) inscriptii, numerotari, denumiri;

f)  planuri, harti, planse si confruntarea cu dispunerea in teren a instalatiilor;

g) aparate sau instalatii de detectie;

h) aparate de masura;

i)  alte elemente.

(3) Pe durata identificarii este interzisa deschiderea sau indepartarea oricarui tip de ingradire sau verificarea, prin actionare, a oricarei componente a instalatiei.

Verificarea lipsei tensiunii urmata imediat de legarea la pamant si in scurtcircuit

(Aceasta este singura masura sigura de protectie preventiva a personalului impotriva riscului electric, la existenta sau aparitia accidentala a tensiunii in zona de lucru!)

Art.58 Verificarea lipsei tensiunii si legarea la pamant si in scurtcircuit trebuie sa se faca la toate fazele instalatiei, respectiv la toate conductoarele liniei electrice aeriene existente pe coronament, inclusiv pe nul. In cazul intreruptoarelor, verificarea lipsei tensiunii trebuie sa se faca la toate cele sase borne accesibile ale acestora.

Art.59 Verificarea lipsei tensiunii in instalatiile de joasa tensiune trebuie sa se faca cu ajutorul aparatelor portabile de masurare a tensiunii sau cu ajutorul detectoarelor de tensiune. In instalatiile de inalta tensiune, verificarea trebuie sa se faca cu ajutorul detectoarelor de tensiune, corespunzatoare tensiunii nominale a acestor instalatii.

Art.60 Verificarea lipsei tensiunii cu detectoare de tensiune nu este admisa pe timp de precipitatii atmosferice in instalatiile de tip exterior, decat in cazul in care acest lucru este permis prin instructiunile producatorului de folosire a detectoarelor si a prajinilor electroizolante, suport al acestora.

Art.61 In cazul echipamentelor si elementelor capsulate sau protejate, la care nu se pot utiliza detectoarele de tensiune, verificarea lipsei tensiunii trebuie sa se faca potrivit instructiunilor furnizorilor echipamentelor sau elementelor respective.

Art.62 Verificarea lipsei tensiunii, in vederea inchiderii cutitelor de legare la pamant montate pe stalpii liniilor electrice aeriene, se admite a fi inlocuita prin verificarea vizuala a pozitiei deschis a separatorului prin care s-a realizat separarea electrica.

Art.63(1) Inainte de fiecare utilizare a detectorului de tensiune si imediat dupa aceasta, trebuie sa se verifice buna functionare a acestuia, prin metoda indicata de producator, in instructiunile de functionare si utilizare ( cartea tehnica ).

(2) In toate instalatiile, apropierea de acestea a detectorului de tensiune se face lent, iar atingerea directa se va face numai dupa constatarea lipsei avertizarii luminoase si sonore a detectorului.

Art.64(1) Verificarea lipsei tensiunii trebuie sa se efectueze considerand ca instalatia este sub tensiune.

(2) Persoana care verifica lipsa tensiunii in instalatiile electrice de inalta tensiune trebuie sa detina minimum grupa a II-a de autorizare.

(3) In cazul in care pentru verificarea lipsei tensiunii este necesara deschiderea usilor celulelor sau indepartarea ingradirilor este interzisa depasirea cu vreo parte a corpului a planului delimitat de acestea.

Art.65(1) Legarea la pamant si in scurtcircuit se aplica pe toate fazele instalatiei sau partii din instalatie, precum si pe conductorul de nul al liniilor electrice aeriene de joasa tensiune, prin montarea dispozitivelor mobile de scurtcircuitare si legare la pamant (scurtcircuitoare) sau prin inchiderea cutitelor de legare la pamant.

(2) Operatiile de montare a scurtcircuitoarelor trebuie sa se realizeze obligatoriu de catre doi electricieni. Clemele scurtcircuitorului trebuie aplicate de electricianul cu grupa minima de autorizare II. Succesiunea operatiilor trebuie sa fie urmatoarea:

a) legarea la pamant a scurtcircuitorului;

b) verificarea lipsei tensiunii, conform prevederilor Art. 58-64 de mai sus;

c)     montarea clemelor scurtcircuitorului pe nul si pe fiecare faza.

(3) Alegerea punctului de legare la pamant trebuie realizata cu urmatoarea prioritate:

a)     priza artificiala a instalatiei sau stalpului retelei electrice;

b)    priza naturala a stalpului retelei electrice;

c)     tarusul scurtcircuitorului.

(4) Demontarea scurtcircuitorului se executa in ordine inversa montarii.

(5) In cazul liniilor electrice aeriene de joasa tensiune, verificarea lipsei tensiunii, respectiv montarea clemelor scurtcircuitorului, se va face incepand cu conductorul de nul, cu exceptia cazurilor in care conductorul de nul este montat pe partea superioara a coronamentului.

(6) In cazul legarii la pamant si in scurtcircuit prin CLP inchiderea acestora trebuie realizata dupa verificarea lipsei de tensiune de catre un electrician avand grupa de autorizare minim II. (7) In cazul cablurilor electrice aflate in exploatare si care din diverse motive se dezleaga de la bornele de racordare ale echipamentelor primare la unul sau la ambele capete, in tot acest interval de timp capetele respective se vor lega la pamant si in scurtcircuit. Dispozitivul de legare la pamant si in scurtcircuit trebuie sa fie certificat si sa fie compatibil cu elementele de contact montate pe capetele cablului.

Art.66 Legarea la pamant si in scurtcircuit a instalatiilor electrice de 110 - 400 kV, se va realiza in urmatoarea ordine:

a) se leaga la pamant clema scurtcircuitorului monopolar;

b) se verifica lipsa tensiunii pe o faza;

c) se monteaza clema scurtcircuitorului monopolar pe faza respectiva;

d) operatiile de mai sus se repeta, in acelasi mod, pentru celelalte faze.

Art. 67 (1) Montarea clemelor scurtcircuitorului la fazele instalatiei, indiferent de nivelul de tensiune, trebuie sa se execute cu ajutorul prajinilor, bastoanelor, manerelor electroizolante sau a altor asemenea dispozitive destinate special acestei operatii, functie de tipul scurtcircuitorului si tensiunea instalatiei.

(2) In instalatiile interioare de inalta tensiune de pana la 20 kV inclusiv, in locuri stabilite in scris de conducerea unitatii (subunitatii) de exploatare, si marcate distinct in instalatii, unde nu este posibil sa se foloseasca prajina electroizolanta (din lipsa de spatiu pentru manevrarea acesteia), se admite, in mod exceptional, montarea clemelor scurtcircuitorului fara prajina electroizolanta dar numai dupa descarcarea sarcinii capacitive, efectuata tot cu prajina electroizolanta.

(3) In instalatiile de joasa tensiune, cu exceptia liniilor electrice aeriene, este admisa montarea scurtcircuitorului, fara utilizarea prajinii electroizolante si descarcarea sarcinii capacitive, cu utilizarea mijloacelor de protectie electroizolante

Art. 68 Se interzice sectionarea nulului liniilor electrice aeriene de joasa tensiune aflate sub tensiune daca nu s-a realizat, in prealabil, continuitatea prin suntare directa sau prin legare la pamant a celor doua parti langa sectionare.

Art.69(1) Pentru asigurarea zonei de lucru in cazul instalatiilor prevazute cu cutite de legare la pamant, acestea trebuie folosite intotdeauna, in locul scurtcircuitoarelor.

In cazul in care pentru asigurarea zonei de lucru este necesara si montarea unui scurtcircuitor mobil, acesta se monteaza dupa inchiderea CLP - ului.

(3) La inchiderea cutitelor de legare la pamant montate pe un stalp, verificarea lipsei de tensiune se poate inlocui prin: controlul vizual de catre personalul manevrant al integritatii circuitului de legare la pamant a dispozitivului de actionare si pozitia deschis a separatorului.

Art.70(1) In statii si posturi de transformare clemele (papucii) scurtcircuitoarelor trebuie sa fie fixate la bornele, piesele, respectiv locurile special prevazute (marcate) in acest scop (puncte fixe de conexiune). Este interzisa legarea conductorului scurtcircuitorului prin rasucire sau orice alt procedeu care nu asigura un contact corespunzator.

(2) In statiile electrice, la instalatia de legare la pamant , trebuie sa se lege si partile metalice ale autoscarilor, platformelor de lucru si utilajelor din zona de lucru, aducandu-le la acelasi potential, prevenindu-se astfel aparitia tensiunilor induse periculoase. Legarea la pamant se face de catre seful de lucrare impreuna cu deservetul echipamentului de lucru, folosindu-se dispozitivele de scrtcircuitare si piesele din dotarea utilajului sau a formatiei prestatorului de servicii.

(3) In cazul instalatiilor de inalta tensiune cu faze separate sau departate mai mult decat distanta de vecinatate ( limita admisa) este admis sa se realizeze legarea la pamant numai la faza la care se va lucra.

Art.71(1) Verificarea lipsei tensiunii si legarea imediata la pamant si in scurtcircuit conf Art.65-67 trebuie sa se realizeze cu respectarea cumulativa a urmatoarelor conditii:

a) cat mai aproape de zona de lucru, de o parte si de alta a acesteia, cu exceptia cablurilor electrice;

b) catre derivatiile LEA care se racordeaza la zona de lucru, cu exceptia bransamentelor electrice de joasa tensiune;

c) cel putin o legatura la pamant si in scurtcircuit sa fie vizibila din zona de lucru (prezenta conditie nu se aplica in cazul lucrarilor din statii, posturi zidite si la cablurile electrice si la liniile electrice aeriene cu conductoare izolate).

(2) In zona de lucru partea din instalatie la care se lucreaza trebuie sa fie permanent legata la pamant si in scurtcircuit, cu exceptia situatiilor cand se fac masuratori si probe.

Art.72 (1) Identificarea instalatiei, verificarea lipsei tensiunii, legarea la pamant si in scurtcircuit, se asigura de catre seful de lucrare, conform dispozitiilor emitentului sau conform prevederilor din Conventiile de lucrari.

Electricienii care executa masurile tehnice de scoatere de sub tensiune a instalatiilor (separarea electrica, verificarea lipsei tensiunii, legarea la pamant si in scurtcircuit) trebuie sa utilizeze, dupa caz, urmatoarele echipamente individuale de protectie, respectand principiul stabilit la Art. 46 din prezentele instructiuni: casca de protectie a capului cu viziera de protectie a fetei, manusi electroizolante, maner cu manson de protectie a bratului pentru manevrarea sigurantelor de joasa tensiune tip MPR, costum din tesatura termorezistenta incaltaminte electroizolanta sau covor electroizolant, prajina electroizolanta.

(3) In cazul echipamentelor electrice la care producatorul prevede in instructiuni echipamentul individual de protectie specific se vor respecta aceste prevederi.

Delimitarea materiala a zonei de lucru

Art.73 Delimitarea materiala a zonei de lucru trebuie sa asigure prevenirea accidentarii membrilor formatiei de lucru, dar si a persoanelor care ar putea patrunde accidental in zona de lucru. Delimitarea materiala se realizeaza prin ingradiri provizorii mobile, care sa evidentieze clar zona de lucru. Ingradirile provizorii mobile se vor fixa sigur, pentru a nu cadea peste partile aflate sub tensiune ale instalatiei. Pe ingradirile provizorii mobile se vor monta panouri de semnalizare.

Art.74(1) Ingradirile provizorii mobile trebuie sa se monteze la o distanta egala sau mai mare decat limita admisa, fata de partile ramase sub tensiune. Daca aceste distante nu pot fi respectate, partile instalatiilor situate la distante mai mici, vor fi scoase de sub tensiune.

(2) Ingradirile provizorii mobile din materiale electroizolante se pot amplasa la distante mai mici decat limita admisa ( distanta de vecinatate), chiar in atingere directa cu partile aflate sub tensiune, in urmatoarele conditii:

a) tensiunea nominala a instalatiei sa fie de cel mult 27 kV;

b) partile instalatiei sa fie situate in interior, iar in cazul in care sunt situate in exterior, montarea, demontarea si utilizarea sa se faca pe timp uscat;

c) montarea si demontarea sa se realizeze sub supravegherea unui electrician - supraveghetor de lucrare.

(3) In cazul in care nu se pot monta ingradiri electroizolante mobile, conform prevederilor alineatului precedent, unitatea de exploatare trebuie sa stabileasca modul de lucru, in conditii de securitate.

(4) Delimitarea materiala a zonei de lucru se face de catre admitent in statii de transformare, posturi de transformare in cabine si subterane, puncte de alimentare, acolo unde, in aceeasi incinta raman instalatii sub tensiune

Masuri tehnice de securitate a muncii in zona de lucru

pentru evitarea accidentelor de natura neelectrica

Art.75 Aceste masuri au rolul de a evita accidentarea de natura neelectrica a membrilor formatiei de lucru si a altor persoane care ar putea patrunde accidental in zona de lucru, ele aplicandu-se conform instructiunilor specifice, pe genuri de lucrari si instalatii.

Art.76 (1) Pentru evitarea accidentelor de circulatie (cand este cazul), zona de lucru trebuie marcata cu panouri de semnalizare de securitate sau ingradiri speciale, respectand prevederile regulilor de circulatie.

(2) Masurile tehnice de securitate a muncii in zona de lucru pentru evitarea accidentelor de natura neelectrica, sunt asigurate de seful de lucrare.

1.6. Masuri organizatorice de securitate a muncii la

executarea lucrarilor in instalatiile

electrice din exploatare

Art. 77 Din punct de vedere organizatoric, lucrarile in instalatiile electrice din exploatare trebuie sa se execute in baza:

a) autorizatiilor de lucru (AL);

b) instructiunilor tehnice interne de protectie a muncii (ITI-PM);

c) atributiilor de serviciu (AS);

d) dispozitiilor verbale (DV);

e) proceselor verbale (PV).

Art.78 La pregatirea si executarea lucrarilor in instalatiile electrice din exploatare , corespunzator celor mentionate la articolul anterior, trebuie sa participe, dupa caz:

a) persoana care dispune executarea lucrarilor, denumita in cuprinsul prezentelor instructiuni 'emitent' ;

b) persoana care admite la lucrare, denumita in cuprinsul prezentelor instructiuni 'admitent';

c) persoana care conduce, controleaza si supravegheaza formatia de lucru, denumita in cuprinsul prezentelor instructiuni 'sef de lucrare";

d) persoanele care fac parte din efectivul formatiei de lucru, denumite in cuprinsul prezentelor instructiuni 'executanti";

Art.79(1) Emitentul trebuie sa faca parte din unitatea sau subunitatea care are in gestiune sau a preluat prin conventie instalatia electrica in cauza, trebuie sa aiba grupa a V-a de autorizare si sa fie numit de catre conducatorul unitatii de care apartine

(2) Instalatiile in care fiecare emitent are dreptul sa dispuna executarea de lucrari, se vor stabili de catre conducatorul unitatii

(3) Emitentul desemneaza admitentul si seful de lucrare, avand grupe de autorizare corespunzatoare.

Art. 80(1) Admitentul trebuie sa aiba minimum grupa a IV-a de autorizare si sa admita la lucrare sefii de lucrari desemnati de emitent.

(2) Admitentul trebuie sa asigure, dupa caz, masurile tehnice prevazute la Art.48 (1) din prezentele instructiuni.

(3) Admitentul realizeaza direct, partial sau in totalitate, masurile tehnice mentionate la Art.48 (1) din prezentele instructiuni, in masura in care este desemnat in acest sens. Pentru masurile tehnice pe care nu le ia personal, admitentul primeste confirmare de la treapta de comanda operativa.

(4) Masurile consemnate la alineatul (3) din prezentul articol, pe care admitentul nu le ia personal, trebuie sa fie confirmate prin mesaj de catre cel ce le-a luat efectiv, si consemnate in evidentele special destinate acestui scop - inclusiv in formularul AL.

(5) Admitentul trebuie sa verifice, prin confruntarea confirmarilor primite cu prevederile formei de lucru (AL, ITI-PM, PV), ca sunt luate toate masurile tehnice necesare pentru realizarea separarii electrice, pe care nu le-a realizat personal.

(6) In cazul in care masurile tehnice pentru realizarea separarii electrice sunt luate (asigurate) de catre alta persoana decat admitentul, aceasta persoana raspunde de realizarea corecta a tuturor masurilor tehnice dispuse pentru separarea electrica.

(7) In cazul in care admitentul este seful de lucrare (se autoadmite) el trebuie sa realizeze sau sa asigure toate masurile tehnice prevazute la Art.48 (1) din prezentele instructiuni.

Art. 81(1) Seful de lucrare este o persoana care trebuie sa aiba minimum grupa a III-a de autorizare si trebuie desemnat de emitent pentru executarea lucrarii;

(2) In realizarea atributiunilor sale, seful de lucrare trebuie:

a) sa stabileasca impreuna cu emitentul si seful ierarhic numarul si nivelul calificarii profesionale, inclusiv al grupelor de autorizare pentru membrii formatiei, functie de volumul de lucrari, posibilitatile de executare dispersata a lucrarii, complexitatea si tehnicitatea lucrarii in conformitate cu prevederile fisei tehnologice sau a instructiunii tehnice de lucru;

b) sa sesizeze admitentului eventualele masuri tehnice necesare in plus fata de cele realizate de acesta, pentru a executa lucrarea fara pericol de accidentare;

c) sa respecte marimea zonelor de lucru. In cazul in care considera necesar, va reduce din proprie initiativa marimea zonelor de lucru, astfel incat sa asigure controlul activitatii formatiei de lucru sau supravegherea in timpul lucrului in mod corespunzator;

d) sa ia masurile tehnice necesare pentru asigurarea zonei de lucru. In cazul in care aceste masuri au fost luate de catre personalul de servire operativa, raspunde solidar cu acesta de suficienta si corectitudinea lor;

e) sa asigure conducerea efectiva a lucrarii incredintate, fiind unicul responsabil de luarea tuturor masurilor tehnice si organizatorice in zona de lucru;

f)  sa instruiasca executantii asupra masurilor de securitate a muncii specifice care trebuie respectate in zona de lucru;

g) sa efectueze controlul activitatii formatiei de lucru si supravegherea in timpul lucrului;

h) sa dea dispozitii clare, fara echivoc si fara a crea confuzii, convingandu-se ca executantul (executantii) caruia (carora) s-a adresat a (au) inteles corect si complet continutul dispozitiilor;

i)  sa ia masuri in zona de lucru, atunci cand indeplineste rolul de supraveghetor al unei formatii de lucru de alta specialitate, astfel incat sa se impiedice accidentele de natura electrica (cu exceptia celor datorate aparatelor electrice folosite la lucrarea respectiva de catre formatia de lucru de alta specialitate). Seful formatiei de lucru de alta specialitate trebuie sa ia toate masurile, privind evitarea accidentelor de natura neelectrica, precum si a accidentelor de natura electrica din cauza aparatelor si uneltelor electrice proprii folosite;

j)  sa foloseasca autoritatea sa administrativa si profesionala pentru respectarea tehnologiei de lucru si a instructiunilor de securitate a muncii, de catre toti membrii formatiei.

Art.82(1) Persoanele care fac parte din efectivul formatiei de lucru (executantii) trebuie sa cunoasca si sa aplice intocmai la lucrari instructiunile de securitate a muncii specifice si sa respecte delimitarea materiala a zonei de lucru, desfasurandu-si activitatea in limitele acesteia, conform instructajului sefului de lucrare. Ele sunt obligate sa sesizeze imediat orice abatere de la prezentele instructiuni care poate conduce la accidente.

(2) In cazul in care la executarea lucrarii se folosesc dispozitive sau utilaje deservite de personal de alta specialitate, acest personal trebuie sa se subordoneze sefului de lucrare.

Art.83 La executarea unei lucrari, se admite ca persoana avand o grupa de autorizare superioara sa cumuleze si atributii ale grupelor inferioare, astfel:

a) emitentul poate cumula: functia de admitent si functia de sef de lucrare;

b) admitentul poate cumula si functia sefului de lucrare dar numai pentru lucrarea la care acesta a fost numit ca atare;

c) seful de lucrare poate cumula si functia de admitent pentru propria formatie, cu conditia sa detina grupa a IV-a de autorizare si sa fie desemnat pentru aceasta de catre emitent.

1.7. Masuri de securitate a muncii la executarea lucrarilor in statii electrice

Art.261. Lucrarile la intrerupatoarele debrosabile montate pe carucior trebuie sa se execute numai cu caruciorul scos din celula (cu exceptia lucrarilor la dispozitivele de actionare, cand exista separatoare, prin care s-a realizat separarea vizibila).

Dupa scoaterea caruciorului din celula, usile acesteia trebuie inchise, iar pe sistemul de inchidere trebuie montat un panou de semnalizare adecvat.

In cazul in care celula nu este prevazuta cu usi, caruciorul realizand el insusi inchiderea celulei cand intrerupatorul este brosat, dupa scoaterea caruciorului, trebuie montata pe partea frontala a celulei un paravan mobil ,bariera mobila, sau banda rosie, pe care se va fixa panoul de semnalizare adecvat.

In cazul in care scoaterea caruciorului din celula constituie o separare vizibila si pentru lucrari la alte elemente decat intreruptorul celulei respective, pe usile celulei, paravanul mobil, bariera mobila sau banda rosie, dupa caz, se va monta panoul de semnalizare adecvat.

Art.262. Pentru executarea lucrarilor la cablurile de iesire din celulele camerelor de conexiuni sau la alte aparate montate in partea fixa a celulelor cu intrerupatoare debrosabile, separarea vizibila trebuie realizata prin scoaterea completa a caruciorului din celula. In cazurile in care scoaterea din celula a caruciorului nu este impusa de natura lucrarii, separarea vizibila trebuie realizata prin separatorul de bare, daca celula este prevazuta cu acest separator. In caz contrar, separarea vizibila trebuie realizata prin scoaterea completa a caruciorului din celula.

Seful de lucrare trebuie sa verifice vizual, la lucrarile executate in compartimentul celulei cu carucior debrosabil din care s-a scos caruciorul, ca s-au inchis complet clapetele din tabla care acopera orificiile de trecere a contactelor mobile ale intrerupatorului catre contactele fixe.

Pe partea frontala a celulei trebuie sa se monteze un panou de semnalizare adecvat, usile celulei (in cazul in care acestea exista) ramanand deschise.

Se interzic accesul si executarea lucrarilor in interiorul compartimentelor celulelor cu intrerupatoare debrosabile, fara separator de bare, cand intrerupatorul este debrosat, barele colectoare sunt sub tensiune si nu exista un perete despartitor care sa impiedice accesul persoanelor sau uneltelor la acestea. Se admite accesul in compartimentul intrerupatorului numai dupa scoaterea de sub tensiune a barelor colectoare sau montarea unor paravane (sau placi electroizolante dupa caz) conform prevederilor de la Art. 74.

Art.263. In cazul in care se executa lucrari in compartimentele celulelor cu intrerupator debrosabil, prevazute cu pereti continui, care impiedica accesul persoanelor sau uneltelor la elementele conductoare legate la barele colectoare (cand intrerupatorul este debrosat), se permite a nu se monta scurtcircuitor in celula langa separarea vizibila pe partea spre barele colectoare.

In cazul celulelor metalice la care peretii laterali ai compartimentelor nu asigura protectia impotriva apropierii sub limitele admise (distante de vecinatate) fata de partile aflate sub tensiune din compartimentele vecine, prevazute la Art. 49 (2), trebuie sa se ia cel putin una din urmatoarele masuri, in vederea executarii lucrarii:

a) obturarea orificiilor, prin montarea de placi electroizolante sau covoare electroizolante mobile;

b) scoaterea de sub tensiune a partilor respective din compartimentele vecine.

Art.264. In cazul lucrarilor care se executa in celule cu intrerupator debrosabil, in portiunea din celula intre intrerupator si racordarea la linie, legarea la pamant si in scurtcircuit se va executa prin inchiderea cutitelor de legare la pamant a celulei. In cazul in care acestea lipsesc, se va monta un scurtcircuitor pe portiunea de bara la care este racordata linia in celula. In ambele cazuri, se va bloca in pozitie deschis maneta dispozitivului de actionare al separatorului de sectionare a liniei cel mai apropiat de celula si pe care se va monta indicator de securitate, fara a fi necesara montarea si a unui scurtcircuitor langa aceasta separare vizibila.

Art.265. In cazul lucrarilor ce se executa la cablurile de iesire din statie, ce fac legatura cu liniile electrice aeriene, inclusiv la cutiile terminale ale acestora, aflate in celule (de orice fel), realizarea separarii electrice catre linie se face la separatorul cel mai apropiat de statie, unde se iau toate masurile tehnice prevazute in prezentele instructiuni norme specifice.

Art.266. In vederea executarii unor lucrari la intrerupatoare sau separatoare, dispozitivele lor de actionare trebuie blocate in pozitia deconectat sau deschis (cu exceptia cazurilor in care la unele operatii este necesara pozitia conectat sau inchis a acestora), prin intreruperea circuitelor de comanda. De asemenea, trebuie luate prin grija admitentului sau a sefului de lucrare, dupa caz, urmatoarele masuri:

a) la intrerupatoarele si separatoarele actionate cu aer comprimat, se va inchide admisia aerului comprimat si se vor bloca mecanic electroventilele prin care se face admisia aerului comprimat la dispozitivul de actionare al acestora, descarcandu-se de presiune circuitul din aval fata de robinetul de izolare. In cazul in care nu se poate executa blocarea mecanica a electroventilelor, este obligatorie golirea de aer comprimat a rezervoarelor proprii, robinetul de evacuare a aerului comprimat ramanand deschis;

b) la intrerupatoarele si separatoarele actionate electric, se vor scoate sigurantele prin intermediul carora se alimenteaza motoarele, bobinele de actionare etc.;

c) la intrerupatoarele cu dispozitive de actionare cu lichide sub presiune (MOP etc.) se vor intrerupe circuitele de alimentare ale electropompelor si in cazul in care se lucreaza la piese, elemente sau parti, in miscare sau sub presiune, se va descarca de presiune circuitul de comanda. In cazul in care dispozitivul de actionare cu fluid nu se descarca de presiune, lucrarea se va executa in baza instructiunii proprii acestui caz, intocmita de fabricant sau beneficiar;

d) la intrerupatoarele actionate de dispozitive cu resorturi, se vor detensiona resorturile respective;

e) pe cheile sau ventilele de comanda si pe robinetele de admisie a aerului comprimat se vor monta panouri de semnalizare;

f)  daca in cazul lucrarii la intrerupator sau separator este necesar ca acesta sa fie manevrat, se va restabili agentul de actionare sau circuitul curentului operativ, interzicandu-se stationarea langa intreruptorul sau separatorul al carui reglaj se probeaza a oricarei persoane in afara celor care executa nemijlocit proba si care s-au asigurat ca manevra se poate efectua fara risc;

g) in cazul in care simultan cu lucrarile la intrerupator sau separator se lucreaza si in circuitul de comanda, scoaterea sigurantelor de pe circuitul de comanda se inlocuieste cu intreruperea circuitului de la bobinele de actionare, prin dezlegarea acestora sau prin dispozitive de deconectare, special prevazute in acest scop. Aceasta masura se va lua in comun, atat de catre seful de lucrare de la intrerupator sau separator, cat si de seful de lucrare de la circuitele secundare;

h) in cazul intrerupatoarelor sau separatoarelor telecomandate, se va monta un panou de semnalizare adecvat, la punctul de telecomanda, cand acest lucru este posibil.

Art.267. Folosirea flacarii deschise este permisa numai cu conditia ca distanta de la aceasta pana la partile aflate sub inalta tensiune sa fie mai mare decat limita admisa (distantele de vecinatate) precizate la Art. 49 (2) din prezentele instructiuni, plus 0,8 m.

Art.268. In cazul izbucnirii unui incendiu in instalatiile electrice aflate in incinte, interioare sau exterioare, personalul de servire operativa este obligat a interveni, cu respectarea instructiunilor specifice pentru stingerea incendiilor.

Pentru prevenirea producerii unor accidente de natura electrica in timpul interventiei cu mijloace mobile (portabile) pentru stingerea incendiilor, se va intrerupe tensiunea la partea de instalatie la care urmeaza a se interveni si la alte instalatii, dupa caz.

Partea de instalatie de joasa tensiune la care se intervine poate sa ramana sub tensiune, dar personalul de interventie trebuie sa foloseasca manusi electroizolante, incaltaminte electroizolanta, casca de protectie cu viziera sau masca contra gazelor in caz de necesitate.

Trebuie sa se evite apropierea extinctorului de instalatia electrica de joasa tensiune ramasa sub tensiune.

In cazul interventiilor pentru stingerea incendiilor in instalatiile interioare trebuie utilizata masca de gaze din dotare.

Art.269. In statiile de transformare si/sau de conexiuni unde sunt locuri in care se constata prin masurari ca intensitatea campului electric depaseste 10 kV/m si schimb (locuri stabilite de subunitatea de exploatare), personalul de servire operativa, precum si cel care executa lucrari de intretinere - reparatii sau montaj trebuie sa foloseasca mijloace de protectie specifice, sau sa reduca timpul de expunere.

Art.270. La executarea controalelor sau lucrarilor in gospodariile de cabluri (tunele, puturi) din statiile si din posturile de transformare subterane, trebuie luate preventiv urmatoarele masuri:

a) aerisirea, ventilarea si verificarea obligatorie a lipsei gazelor. Verificarea lipsei gazelor combustibile (din infiltratie) sau nocive si a pericolului de emanatii (sau acumulare a acestora) trebuie sa se faca cu ajutorul detectoarelor mobile de gaze, mentinute in functiune pe toata durata executarii lucrarilor. In cazul in care se constata prezenta gazelor nocive (oxid de carbon) sau gaze naturale cu concentratie apropiata de limita inferioara de explozie , se interzice orice activitate si se vor lua masuri conform instructiunilor proprii;

b) interzicerea folosirii lampilor portative si a flacarii deschise pana la constatarea, prin determinari, a lipsei gazelor combustibile;

c) ingradirea si montarea panourilor de semnalizare sau postarea unui supraveghetor din cadrul formatiei de lucru, la gurile deschise (de vizitare) ale incaperilor, puturilor, tunelelor, canalelor sau posturilor de transformare subterane.

Art.271. In timpul efectuarii controlului si/sau executarii lucrarilor in puturi, tunele si galerii, trebuie utilizat detectorul de gaze. Emitentul si seful de lucrare trebuie sa stabileasca daca fiecare lucrator va fi dotat si cu aparat autonom de salvare. Aparatul autonom se va utiliza la primul semnal de avertizare, emis de unul dintre detectoarele de gaze.

Art.272. Lucrarile cu flacara deschisa in gospodariile de cabluri din statiile de transformare si posturile subterane trebuie executate in conditiile limitarii flacarii, prin materiale refractare, dotarea executantilor cu echipament de protectie adecvat si stingatoare adecvate.

Art.273. Executarea unei lucrari asupra unor parti din instalatiile situate in incaperi comune cu alte instalatii de inalta tensiune sau joasa tensiune, ramase sub tensiune, daca nu exista ingradiri fixe inspre acestea, trebuie sa inceapa numai daca se vor monta ingradiri provizorii mobile, iar pe acestea panouri de semnalizare de interzicere.

Art.274. Inainte de a se atinge bara de nul a tablourilor de distributie, trebuie sa se verifice vizual continuitatea legaturii acesteia la instalatia de legare la pamant si se va verifica lipsa tensiunii.

Art.275. Este interzisa varuirea cu aparate de pulverizare sau stropire in interiorul statiilor electrice, posturilor de transformare (punctelor de alimentare) in care exista parti aflate sub tensiune sau in exteriorul acestora, pe partea unde se afla instalatii sub tensiune.

Art.276. In cazul inundarii posturilor de transformare (punctelor de alimentare) subterane, trebuie sa se verifice starea lor, folosindu-se in acest scop o sursa independenta de lumina. Daca apa a atins partile aflate sub tensiune sau se afla in imediata apropiere a acestora, se interzice atingerea apei de catre executanti, inaintea scoaterii de sub tensiune a instalatiei. Nu se va cobori in apa, inaintea verificarii adancimii acesteia.

Art.277. La lucrarile executate prin urcare pe constructiile posturilor de transformare pe stalpi, trebuie respectate prevederile prezentelor instructiuni privind urcarea si lucrul la inaltime. De asemenea, trebuie sa se verifice starea esafodajului si a balustradei postului, precum si fixarea corespunzatoare a transformatorului. In cazul in care se constata un grad avansat de putrezire a esafodajului (platformei), se va lucra numai cu utilaje speciale pentru lucru la inaltime sau conform instructiunilor tehnice de lucru.

Art.278. Nu este admis a se executa lucrari simultan la doua niveluri, decat daca exista paravane corespunzatoare, care sa-i asigure pe executantii de jos impotriva caderii accidentale a unor obiecte de la nivelul superior.

Art.279. La ridicarea echipamentului electric cu ajutorul utilajelor, prinderea trebuie sa se realizeze numai de locurile special destinate acestui scop sau de cadrele metalice ale aparatelor.

Este interzisa prinderea funiilor sau a gaselor, la ridicare, de izolatoare sau de caile de curent ale aparatelor, de carligele de pe capacul transformatoarelor de putere (destinate numai pentru decuvare), de profilele celulelor prefabricate etc.

Art.280. Este interzisa sprijinirea scarilor fara dispozitive de sprijinire sau agatare inclusiv sprijinirea membrilor formatiei de lucru de cai de curent (bare flexibile) sau de izolatoarele aparatelor electrice.

Art.281. Dupa terminarea montarii si legarii cailor de curent la bornele transformatoarelor, acestea trebuie legate la pamant si in scurtcircuit, pana la efectuarea probelor si punerii in functiune, evitandu-se in acest fel accidentarea datorita tensiunilor inverse sau induse.

Art.282. In timpul deplasarii transformatoarelor, a celulelor etc. prin tractare cu cabluri este interzisa stationarea membrilor formatiei de lucru in vecinatatea cablurilor, pentru a se evita accidentele in cazul ruperii acestora. Daca echipamentul respectiv se deplaseaza pe o cale de rulare, membrii formatiei de lucru trebuie sa stea in spate sau lateral, nefiind permisa tragerea din fata (din sensul deplasarii).

Art.283. Inainte de manevrarea separatoarelor cu ajutorul dispozitivelor de actionare mecanice sau pneumatice, trebuie sa se verifice ca nu exista nici o persoana in celula si, in special, ca nu lucreaza nimeni la separator.

Separatoarele se vor manipula si monta numai in pozitia 'inchis".

Art.284. La montarea intrerupatoarelor si a dispozitivelor de actionare cu resorturi trebuie sa se verifice, in prealabil, ca resorturile nu sunt armate.

Art.285. In timpul actionarilor pentru reglajul intrerupatoarelor este interzis accesul membrilor formatiei de lucru in apropierea acestora, iar executantului care efectueaza reglajul ii este interzisa introducerea mainii intre mecanisme.

Art.286. Pentru lucrari pe traseele cablurilor racordate la cutiile de distributie supraterane inclusiv cutiile de trecere, firidele principale de bransament, cutiile de aprindere pentru iluminat public etc., unde nu se pot monta scurtcircuitoare sau montarea acestora s-ar face in conditii periculoase pentru personalul manevrant sau pentru personalul neavizat (datorita imposibilitatii inchiderii usilor etc.), dupa intreruperea tensiunii pe cabluri si separarea lor vizibila, in locul sigurantelor se vor monta capace sau manere electroizolante colorate in rosu si panouri de semnalizare corespunzatoare.

Art.287. Pentru lucrari executate pe traseele cablurilor racordate la cutiile de distributie subterane, in care nu se pot monta scurtcircuitoare, dupa intreruperea tensiunii pe cabluri, trebuie montate palarii electroizolante si panouri de semnalizare pe cutitele cutiilor terminale.

Art.288. In cazul lucrarilor la cutiile de distributie subterane, trebuie sa se asigure masuri de delimitare materiala a zonei de lucru prin ingradirea cutiei de distributie cu panouri, paravane sau benzi si montarea, pe acestea, a panourilor de semnalizare de interzicere in asa fel incat sa se evite accesul si accidentarea persoanelor neavizate. La intreruperea lucrarilor, cu deplasare de la locul de munca a formatiei, cutia de distributie deschisa, chiar daca este ingradita, nu trebuie lasata fara supraveghere.

Art.289. (1) Lucrarile la cutiile de distributie , legarea - dezlegarea cablurilor, trebuie executate pe baza de AL , A.S. sau ITI-PM, cum stabileste emitentul ( dupa caz ).

Art.290. Pentru lucrarile ce se executa direct asupra cutiilor de distributie subterane, la care nu se pot monta scurtcircuitoare, dupa intreruperea tensiunii pe cabluri, se vor realiza aceleasi masuri ca cele prevazute la Art.286.

Art.291. La manevrarea sigurantelor din cutiile de distributie, executantul trebuie sa utilizeze urmatoarele mijloace de protectie: casca de protectie cu viziera de protectie a fetei, incaltaminte electroizolanta, manusi electroizolante sau covor electroizolant portabil (atunci cand manevra se executa de pe marginea cutiei de distributie din pozitia in genunchi) si minerul electroizolant pentru montarea-demontarea sigurantelor MPR cu manson de protectie a bratului.

Art.292. Lucrarile de la cutiile de distributie subterane, fara scoaterea de sub tensiune a tuturor elementelor de instalatie din interiorul acestora, trebuie sa se execute cu luarea urmatoarelor masuri:

a) folosirea pe toata durata lucrarii a echipamentului individual de protectie specificat in articolul anterior;

b) scoaterea sigurantelor de pe toate cablurile;

c) montarea palariilor sau tecilor electroizolante pe cutitele sau furcile fixe ale plecarilor, indiferent daca sunt sau nu sub tensiune;

d) executarea pe rand, numai la cate o faza, a reviziei contactelor la cutitele de pe plecari, celelalte ramanand izolate cu teci;

e) intreruperea tensiunii pe cablul racordat la cutia terminala la care se lucreaza, in cazul lucrarilor de inlocuire a acesteia;

f)  supravegherea permanenta a membrilor formatiei de lucru de catre seful de lucrare.

1.8.Masuri de securitate a muncii la executarea

masurarilor cu aparate portabile

Art.392. Masurarile cu aparate portabile in instalatiile electrice de joasa si inalta tensiune se executa in mod direct sau indirect, pe secundarul transformatoarelor existente in instalatii.

Art.393. Se permite executarea unor masurari folosind transformatoarele de masura montate provizoriu, dar numai pe baza autorizatiei de lucru, in care trebuie sa se stabileasca in mod concret masurile de protectie a muncii ce trebuie luate.

Art.394. Masurarile directe in instalatiile de joasa tensiune cu ampermetrul, voltmetrul, trusa wattmetrica, contorul etalon si clestele ampermetric se pot executa, dupa caz, pe baza de ITI-PM, AS sau DV. Formatia minima de lucru pentru aceste masurari trebuie sa fie de doi electricieni , seful de lucrare avand cel putin grupa a III-a de autorizare. Masurarile privind continuitatea sigurantelor de la circuitele de tensiune si masurarile de tensiune la consumatori se pot executa de catre un electrician cu minimum grupa a III-a de autorizare. Electricianul trebuie sa fie echipat cu manusi electroizolante, casca de protectie a capului si viziera de protectie a fetei. In statii si posturi de transformare se va folosi in plus incaltaminte electroizolanta sau covor electroizolant.

Nu se permite folosirea clemelor tip crocodil la circuitele de curent.

Art.395. Nu se permite folosirea clemelor de tip crocodil la circuitele de curent.

Art.396. Masurarile directe cu megohmmetrul asupra instalatiilor (aparataj electric, cabluri etc.) trebuie sa se execute dupa caz pe baza de ITI-PM, AS sau DV in urmatoarele conditii:

a) instalatia respectiva trebuie sa fie separata electric si descarcata de sarcina capacitiva, inaintea fiecarei masurari;

b) celelalte lucrari asupra instalatiei respective trebuie intrerupte si personalul evacuat, in zona ramanand numai executantii masurarii. In cazul in care instalatia supusa masurarilor este separata prin dezlegari de cordoane, prin dezlegari de conductoare de la aparataj sau prin demontarea unei portiuni de bare de restul instalatiei care ramane legata la pamant si in scurtcircuit, lucrarile in aceste zone de lucru pot continua in timpul masurarii cu megohmmetrul in instalatia dezlegata;

c) in punctele accesibile ale instalatiilor asupra carora se efectueaza masurarile si care nu sunt ingradite, in incinte neincuiate, trebuie sa se posteze personal de paza;

d) formatia de lucru trebuie sa fie formata din cel putin doi electricieni dintre care unul avand minim grupa a III-a de autorizare;

e) electricianul care aplica conductoarele megohmmetrului pe elementul de incercat si care are cel putin grupa a II-a de autorizare va fi echipat cu manusi electroizolante si incaltaminte electroizolanta sau covor electroizolant;

f)  este interzisa atingerea bornelor aparatului, cordoanelor sau instalatiei incercate, inainte de descarcarea de sarcina capacitiva, a acesteia.

Art.397. Masurarile directe, in instalatiile de inalta tensiune, cu clestele ampermetric si verificarile cu indicatorul de corespondenta a fazelor, trebuie sa se execute de catre doi electricieni, dintre care unul are minimum grupa a III-a de autorizare, carora li s-a facut instructaj in acest scop, cu luarea urmatoarelor masuri:

a) folosirea de manusi electroizolante, incaltaminte electroizolanta sau covor electroizolant, casca de protectie a capului si viziera de protectie a fetei;

b) pastrarea distantelor de limite admise (minime), prevazute la Art. 49 (2) din prezentele instructiuni, intre electricienii ce executa masurarile si partile aflate sub tensiune;

c) manevrarea clestelui sau indicatorului, fara a se depasi limitatorul si fara sprijinirea acestor aparate de ingradiri sau partile metalice ale instalatiei;

d) asigurarea unui echilibru stabil executantului si unei pozitii comode, in timpul executarii masurarilor;

Bibliografie :

-PE 119. Norme de protectie a muncii pentru activitati in instalatii electrice.

-PE 126. Regulament de exploatare tehnica a echipamentelor electrice din distributia primara.

-PE 130. Regulament de exploatare tehnica a generatoarelor electrice.

-PE 131. Regulament de exploatare tehnica a motoarelor electrice.

IP 65/2007