FAMILIA ANKYLOSTOMIDAE

FAMILIA ANKYLOSTOMIDAE

ANKYLOSTOMA DUODENALE este un nematod mic, care prezinta la partea anterioara o formatiune ovala, chitinoasa, capsula bucala, cu care parazitul se prinde de mucoasa intestinala.

Masculul masoara pana la 1 cm. Prezinta la partea posterioara punga copulatoare (fig. 58,6, 2).

Femela, mai lunga, avand pana la 3 cm, se termina posterior cu un varf ascutit (fig. 58, a, 2).

Ciclul evolutiv. Ankylostoma duodenale se localizeaza in duoden si in portiunea initiala a jejunului.

Acuplarea parazitilor are loc in intestin si dureaza mai multe zile.

O femela poate depune in 24 h pana la 10 000 de oua. Acestea sunt eliminate in intestin, pe rand, si de aici in mediul extern odata cu materiile fecale. Au o forma ovalara, un invelis simplu si subtire, culoare alba-transparenta si masoara 60x40 u.

In interiorul oului se distinge un inceput de segmentare sub forma a 2-8 blastomere (fig. 58, c, 2).

In intestinul gazdei, din cauza unor conditii nefavorabile reprezentate de temperatura prea ridicata, lipsa de oxigen si existenta unor gaze, segmentarea nu poate continua.

Numai mediul extern poate oferi oului conditiile necesare dezvoltarii: temperatura intre 14 si 3 7°C, umiditate, oxigen si obscuritate, in aceste conditii, segmentarea continua cu o rapiditate care-i permite ca in 24 h sa formeze embrionul

Acest embrion perforeaza coaja subtire a oului. Este primul stadiu larvar care are esofagul rabditoid. Larvele pot sa aiba esofagul de tip strongiloid, atunci cand prezinta o singura umflatura, sau de tip rabditoid, cand prezinta doua umflaturi despartite printr-o gatuitura.

Dupa 3 zile naparleste din nou, rezultand al doilea stadiu larvar, cu esofagul de tip strongiloid. Acesta va naparli din nou dupa alte 2 zile, dar pastreaza camasa de naparlire, fapt pentru care se numeste larva strongiloida inchistata sau larva de stadiul III. in acest stadiu masoara 500 p. si este infectanta. Rezistenta ei este deosebita, putand trai cateva luni fara sa se hraneasca.

Prezinta o serie de tropisme:

- geotropism negativ: larvele au tendinta de a se ridica pe suporturi, departandu-se de pamant;

- higrotropism pozitiv: larvele se indreapta spre locuri umede;

- termotropism pozitiv: larvele se intreapta spre locurile calde;

- histotropism pozitiv: larvele au tendinta de a patrunde in tesuturi.

Datorita acestuia din urma, patrunde in organismul cu care vine in contact prin piele. Aceasta patrundere se face foarte repede, in 3-4 min.

Prin circulatie, sau direct prin tesutul conjunctiv, ajung la plamani, de unde, pe calea ascendenta a arborelui respirator si apoi descendent, pe calea digestiva, se localizeaza in intestin tinde, dezvoltandu-si capsula bucala, se fileaza si se transforma in adult.

Ciclul perienteric dureaza aproximativ 10 zile.

Rolul patogen. Boala provocata de acest parazit se numeste ankylostomiaza. Manifestarile clinice sunt in raport cu intensitatea parazitarii.

Se realizeaza, in primul rand, o anemie hipocroma progresiva datorita consumului de sange, adultul fiind hematofag, si sangerarilor ulterioare ale plagilor datorita unor substante eliberate de parazit.

Bolnavii acuza dureri abdominale, greata, tulburari de tranzit, in scaun se pune intotdeauna in evidenta sange digerat.

Epidemiologie. Rezervorul este reprezentat de omul infectat. Ouale incep sa fie eliminate la 45 de zile de la infectare. Fecalele bolnavului raspandite pe sol vor polua si contribui la intretinere infectarilor.

Conditiile favorabile ca: umezeala, oxigenul si temperatura intre 14 si 37°C permit evolutia oului intr-un timp destul de scurt, ajungandu-se la stadiul de larva infectanta, proprietate pe care o poate pastra pana la 120 de zile.

Larvele patrund in organism prin pielea mainilor, picioarelor sau a trunchiului.

Boala este endemica in zone tropicale si subtropicale, in trecut prezenta bolii a fost semnalata si la noi, in unele regiuni miniere, dar printr-un complex de masuri aplicate de Ministerul Sanatatii boala este in prezent complet eradicata.

Diagnosticul de laborator. Examenul coproparazitologic direct sau dupa concentrare pune cu usurinta in evidenta ouale de Ankylostoma, a caror identificare, in general, nu comporta dificultati.

Tratament. Se administreaza un derivat de bephenium, cunoscut sub denumirea de Alcopar sau Naftamon, Levamisol asociat cu Mintezol sau pamoat de pyrantel, alaturi de tratamentul anemiei pe care o produce parazitul cu preparate ce contin fier.

Profilaxie. Avand in vedere gravitatea ankylostomiazei, se cer o serie de masuri profilactice ce trebuie aplicate cu competenta si seriozitate si orientate pe trei directii:

Impotriva rezervorului. Prin examene coproparazitologice sistematic facute, vor trebui depistati si tratati bolnavii si purtatorii inaparenti.

Imotriva raspandirii bolii. Se vor utiliza closete igienice.

Protectia masei receptive. Se va lucra numai cu imbracaminte de protectie in zone endemice (cizme, salopeta etc.).