Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica | |
Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
Studiul modalitatilor in care este vehiculata informatia de la un neuron la altul in centrii nervosi, prin intermediul sinapselor, a permis evidentierea unor legitati de desfasurare a acestor fenomene, care sunt valabile peste tot in sistemul nervos.
1. Intarzierea sinaptica. Reprezinta timpul necesar desfasurarii evenimentelor electrice si chimice la nivelul sinapsei si este, pentru sinapsele chimice, de 0,3-0,7 ms, in functie de mediatorul chimic al componentei presinaptice, de marimea si forma fantei sinaptice si de tipul si densitatea receptorilor membranei postsinaptice. In cazul sinapselor electrice, intarzierea sinaptica este practic inexistenta, deoarece trecerea impulsului nervos nu necesita mediatie chimica si jonctiunile de tip "gap" dintre membranele celor doi neuroni sunt strabatute aproape instantaneu de potentialul electric. Intarzierea sinaptica sau intarzierea in centri, intra in calcul la determinarea timpului reflex
t.r. = t.a. + i.c. + t.e.,
unde t.a. = timpul aferent, necesar influxului nervos sa strabata distanta de la receptor la centrul nervos; i.c. = intarzierea in centrii nervosi (la nivelul sinapselor); t.e. = timpul eferent, necesar influxului nervos pentru a parcurge drumul de la centrul nervos la organul efector
Cu cat numarul de sinapse de pe traseul unui arc reflex este mai mare (sunt implicati mai multi neuroni), cu atat i.c. este mai mare si aceasta duce la prelungirea timpului reflex.
2. Conducerea unidirectionata a influxului nervos. Este determinata de deosebirile fundamentale de structura si de functie dintre componenta pre- si cea postsinaptica. Potentialul electric nu poate fi transportat in sens antidromic, cu exceptia sinapselor electrice.
3. Oboseala sinapselor. Intervine in cazul excitarii prelungite, cu frecventa mare, a neuronilor. Sinapsa "oboseste" deoarece:
rata epuizarii mediatorului chimic intrece rata sintezei si impachetarii lui in vezicule;
frecventa mare a excitatiilor nu ofera ragazul desfacerii complexului [MCh-R], pentru ca receptorii sa poata lega noi molecule de mediator;
la nivelul sinapsei consumul energetic este foarte mare si rezervele de ATP se epuizeaza.
Rezultanta este scaderea frecventei PA in componenta postsinaptica, fenomen de mare importanta pentru protejarea celulelor nervoase de suprasolicitare.
4. Sensibilitatea la lipsa de oxigen. Este maxima in centrii nervosi, unde sinapsele consuma in cantitati mari ATP-ul obtinut prin fosforilare oxidativa mitocondriala. Alcaloza, consecutiva hiperventilatiei pulmonare, creste eficienta transmiterii sinaptice, in timp ce acidoza (prezenta in cantitati mari a CO2 in sange) o scade.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate