Ordinul Opiliones (Phalangida)

Ordinul Opiliones (Phalangida)

Cele circa 3600 de specii de opilionide reprezinta un grup extrem de usor de distins de restul cheliceratelor actuale prin corpul cu prosoma si opistosoma fuzionate in mare masura (limitele segmentelor sunt greu vizibile) si apendicele ambulatoare foarte lungi la un mare numar de specii. Alungirea se realizeaza prin multiplicarea articolelor tarsale (pana la peste 100 in unele cazuri) si prin alungirea celorlalte articole. Exista insa si specii de opilionide cu picioare scurte.

Morfologie externa. Corpul este alungit sau ovoidal, zona de contact dintre prosoma si opistosoma fiind marcata de doua segmente ale prosomei, mai mult sau mai putin individualizate. Anterior, pe prosoma exista dorsal o pereche de ochi mediani. Chelicerele, formate din trei articole au forma de cleste, servind la ruperea prazii in bucati. Pedipalpii sunt de regula alungiti, avand rol tactil. La unele specii exotice au rol prehensil, fiind hipertrofiati si avand forma de cleste.

- Orificiul bucal este precedat ca si la scorpioni de un atriu bucal mascat la acest grup de lobii maxilari ai pedipalpilor, care au de asemenea rol in dilacerarea prazii. Orificiul genital si cel anal sunt acoperite de opercule genital si respectiv anal, considerate a fi resturi ale sternitelor. Femelele prezinta un ovopozitor ce se poate alungi mult iar masculii prezinta organe de acuplare.

- Sistemul respirator este reprezentat ca si la pseudoscorpioni de trahee ramificate in tot corpul, iar aerul atmosferic intra in sistemul respirator prin cele doua stigme.

- Ventral, intre coxele picioarelor se deschid orificiile a doua glande odorifere, a caror secretie urat mirositoare este folosita ca un mijloc de indepartare a dusmanilor.

- In stransa legatura cu forma corpului se modifica si sistemul nervos. Astfel, acesta sufera o concentrare, rezultand o formatiune ganglionara ventrala unica. Alte diferente apar si in ceea ce priveste forma gonadelor.

Spre deosebire de alte grupe de chelicerate, ponta este depusa in sol, cu ajutorul ovopozitorului; ouale sund depuse in mai multe grupe. Dupa eclozare, juvenilii se descurca singuri.

Ecologie. Opilionidele reprezinta un grup destul de raspandit, cele mai multe specii fiind tropicale. Cele mai multe specii sunt nocturne, fiind intalnite adesea in frunzarul de padure sau in locurile pietroase. Pe timpul zilei ii intalnim pe sub pietre sau sub scoarta copacilor doborati. Sunt de asemenea specii iubitoare de umiditate, adesea consumand picaturi de roua sau de apa de pe plante. Regimul aliementar include atat prada vie - reprezentata de unele gasteropode sau insecte marunte - cat si de cadavre proaspete ale acelorasi mentionate anterior. O alta modalitate de aparare a opilionidelor, alaturi de glandele cu secretie urat mirositoare o reprezinta si capacitatea de a-si desprinde picioarele de la articulatii atunci cand sunt atacate. Picioarele rupte se refac ulterior; bucatile rupte se pot misca un timp dupa ce s-au desprins de corp, in acest mod dusmanii fiind indusi in eroare.

Fosilele opilionidelor sunt cunoscute inca din carbonifer, insa ulterior reapar doar in depozi de de varsta oligocena.

Sistematica. Opilionidele se impart in doua subordine - Laniatores, cu 2200 de specii grupate in 14 familii, si Cyphopalpatores, cu circa 1300 de specii grupate in 15 familii.

In fauna tarii noastre o specie comuna este Phalangium opilio, o specie cu corpul ovoidal, de 3 - 5 mm lungime, colorat cafeniu, ca si Liobunum rotundus (ambele specii facand parte din fam. Phalangidae, subord. Cyphopalpatores) asemanator cu precedentul; acesta din urma se hraneste preferential cu gasteropode fara cochilie din grupul limacidelor.