RAMURILE ZOOLOGIEI

Datorita complexitatii diverselor aspecte studiate de zoologie, din acesta s-au desprins mai multe discipline zoologice.

Zoologia sistematica numita si sistematica sau taxonomie (gr. taxis = aranjament, nomos= lege) clasifica speciile in grupe numite categorii sistematice. Clasificarea se face pe baza unor caractere prin care speciile se aseamana sau se diferentiaza facand astfel parte din grupe sistematice mai apropiate sau mai indepartate. Categoriile principale de clasificare pornind de la cea mai mica sunt : specia, genul, familia, ordinul, clasa, increngatura, regnul.

Prima clasificare stiintifica a fost facuta de Aristotel din Stagyra (384-322 i.e.n) incadrand 520 de specii. El imparte animalele in enamia (animale cu sange -omul, mamiferele, patrupedele cu solzi si pene, pestii) si anaima (animale fara sange -cefalopode, crustacee, insecte, moluste, zoofite).

Cel mai important aport stiintific in revolutionarea sistematicii l-a adus Karl Linné (1707-1778). Acesta a introdus reguli taxonomice si categorii sistematice valabile si azi. Linné a impartit cele 4162 de specii cunoscute la acea vreme in 6 clase (Mammalia, Aves, Amphibia, Pisces, Insecta si Vermes). Cea mai importanta regula introdusa ce Linné este aceea de a denumi speciile prin nomenclatura binara. Fiecare specie are doua nume, primul indicand genul (prima litera se scrie majuscula) iar al doilea nume este cel de specie (se scrie intotdeauna cu litera mica). Tot Linné a introdus gruparea genurilor in ordine si a ordinelor in clase.

Specia este categoria de baza a sistematicii care reprezinta o comunitate reproductiva, ecologica si genetica. Nu exista o definitie clara si unanim acceptata datorita faptului ca speciile sunt unitati care evolueaza existand in cadrul lor numeroase variatii, neputand fi puse limite intre specii. Astfel au aparut si categorii subspecifice: subspecie, varietate, rasa, natio, forma, aberatio, etc.

Genul este o categorie superioara speciei care cuprinde mai multe specii cu caractere comune si cu origine filogenetica comuna. Familia cuprinde caractere mai largi, mai generale comune mai multor genuri. Ordinul cuprinde mai multe familii cu caractere comune. Clasa cuprinde ordinele cu caractere fundamentale comune. Increngatura este o categorie sistematica mai larga care cuprinde mai multe clase caracterizate prin acelasi plan de structura a corpului. Increngaturile animale formeaza regnul animal.

Se mai intalnesc categorii sistematice numite si neutre care se pot plasa la nivele diferite ale sistemului de clasificare: diviziunea, sectia, tribul, grupa, forma etc. Mai pot fi intalnite supercategorii: superclasa, superordinul, superfamilia.

Filogenia (gr. filon = trunchi, genesis = formare) studiaza legaturile, evolutia si dezvoltarea grupelor de animale. Speciile actuale sau disparute provin unele din altele, ele evolueaza permanent existand astfel grade de rudenie mai apropiate sau mai indepartate.

Morfologia (gr. morphi = forma, logos = studiu) este o disciplina a biologiei care studiaza forma vietuitoarelor. Aspectul morfologic presupune forma exterioara insa este folosita notiunea adesea si ca morfologie interna.

Anatomia (gr. anatomi =a taia, a diseca) este disciplina care se ocupa cu studiul organizatiei interne.

Alte discipline inrudite cu zoologia si care completeaza adesea studiul zoologic sunt: histologia (gr. histos =tesut, logos=studiu) este o disciplina care s-a dezvoltat pe masura descoperirii mijloacelor de optice de marire ocupandu-se cu studiul structurilor microscopice ale organelor si tesuturilor, citologia (citos=celula), embriologia (gr. embryon - embrion, logos - studiu) se ocupa cu studiul stadiilor de dezvoltare ale embrionului pana la nastere sau iesirea din ou, ontogenia (gr. onta=fiinta, genesis=formare) se ocupa cu studiul tuturor stadiilor de dezvoltare uneori fiind singurul criteriu care poate stabili pozitia sistematica a unor specii cu adaptari la conditii speciale de existenta, paleontologia (gr. palaios - vechi, on - fiinta, logos - studiu) se ocupa cu descoperirea resturilor fosile, fiziologia (fr. physis - natura, logos - studiu) care se ocupa cu functiile organelor pe baza carora sunt explicate mai usor forma si structura, ecologia (gr. oikos - casa, logos - stiinta) studiaza conditiile de existenta ale vietuitoarelor, etologia (gr. ethos - morav, logos - studiu) studiaza comportamentul animalelor, zoogeografia studiaza raspandirea pe glob a speciilor animale si dinamica populatiilor.

Din zoologie s-au desprins discipline mai mici care studiaza doar anumite grupe de animale sau anumite aspecte ale acestora: parazitologia studiaza fenomenele de parazitism, structura si dezvoltarea parazitilor, influenta parazitilor asupra gazdei, respectiv combaterea acestora, hidrobiologia (gr. hydros= apa, bios=viata) studiaza legile de dezvoltare a fiintelor vii in apa, helmintologia se ocupa cu studiul viermilor paraziti, acarologia studiaza acarienii, entomologia este studiul insectelor etc.

CLASIFICAREA LUMII VII

Organismele vii au fost impartite in doua grupe (regnuri) distincte, plante si animale. Mai recent lumea vie a fost impartita in cinci chiar opt regnuri.

Impartirea in cinci regnuri cuprinde:

1. Regnul Monera (bacterii) procariote,

2. Regnul Protista (protozoare si alge) eucariote unicelulare microscopice,

3. Regnul Fungi (ciuperci, mucegaiuri, drojdii) organisme heterotrofe unicelulare sau pluricelulare eucariote care au corpul numit miceliu alcatuit din hife,

4. Regnul Plantae (muschi, plante superioare) organisme eucariote in general pluricelulare, cu pereti celulari celulozici,

5. Regnul Animalia (celenterate, viermi moluste, artropode, pesti, amfibieni, reptile, pasari si mamifere) eucariote pluricelulare, celulele formeaza organe si tesuturi iar coordonarea activitatii se face hormonal si nervos.   

Clasificarea Regnului Protozoa (dupa Georgescu, 1997)

Clasificarea Regnului Animalia dupa Georgescu 1997

Un alt sistem de clasificare imparte lumea vie pe baza a trei criterii (diferentele din secventele nucleotidelor de RNA ribozomal, structura lipidica a membranei celulare si sensibilitatea la antibiotice)    in trei domenii:

Sistemul de clasificare in trei domenii (Carl Woese 2003)

Archaea (archaebacteria)

Bacteria (eubacteria)

Eukarya (eucariote) impartit in 4 regnuri:

Regnul Protozoa (protozoare)

Regnul Fungi (ciuperci, mucegaiuri, drojdii)

Regnul Plantae (alge, muschi, ferigi, conifere, plante cu flori)

Regnul Animalia (viermi, moluste, insecte, paianjeni, pesti, amfibieni, reptile, pasari, mamifere etc.)