Subclasa Dibranchiata (Coleoidea)

Subclasa Dibranchiata (Coleoidea)

Sunt forme evoluate la care cochilia externa dispare iar structurile interne care deriva din aceasta cunosc o reducere progresiva. Sistemul respirator este reprezentat de doua branhii cu cele doua inimi branhiale aferente, inima prezinta doua atrii iar sistemul excretor doar doi rinichi.

Ordinul Belemnoida. Sunt cefalopode fosile, cretacice, foarte asemanatoare ca morfologie interna cu calmarii actuali de care se deosebeau prin prezenta unei cochilii interne de forma conic-alungita, compartimentata si prevazuta anterior cu o lama calcaroasa spatulata.

Ordinul Decapoda. Cuprinde 545 specii cu zece brate bucale prevazute cu ventuze, diferentiate in 8 brate bucale si doua brate prehensile, mult mai lungi, la care ventuzele sunt dispuse doar pe extremitatile palmate. Cochilia este interna, redusa la o structura calcaroasa (sepionul) sau cartilaginoasa. Lateral si posterior se gasesc palete inotatoare - pliuri tegumentare musculoase.

Subordinul Sepioidea (grup ridicat de unii specialisti la rang de ordin). Sepiile sunt forme de talie mica sau medie, cu rest de cochilie calcaroasa.

Familia Spirulidae cuprinde specii de talie mica, cu cochilie spiralta, compartimentata, interna. Singura specie a acestui grup primitiv - Spirula spirula - este citata din zonele tropicale ale Atlanticului si Pacificului.

Familia Sepiidae cuprinde specii cu corpul oval, aplatizat, cu inotatoare pe partile laterale, intinse pe toata lungimea corpului. Sepiidele sunt reprezentate cu specii in toate marile si oceanele lumii, mai putin in marile indulcite. In apele europene este comuna Sepia officinalis.

Familia Sepiolidae (grup ridicat in unele clasificatii la rang de ordin). Sunt specii de talie mica, cu corpul rotunjit si inotatoarele scurte si rotunjite, situate posterior. Sepiola rondeleti este o specie de 6-8 cm, destul de comuna in Mediterana.

Familia Idiosepiidae. Include cele mai mici specii de cefalopode, care nu depasesc 1 cm lungime ca adult, la care cochilia interna dispare cu totul. Sunt intalnite in zona australiana si indo-pacifica; ca reprezentant mentionam pe Idiosepis pygmaeus.

Subordinul Teuthoidea include circa 400 de specii de calmari; grupul este de asemenea considerat ordin in unele clasificatii. Calmarii sunt forme pelagice, foarte bune inotatoare, de talie mica, medie sau foarte mare. Corpul este cilindric-alungit, cu cochilia transformata intr-o structura interna cornoasa. Multe specii traiesc in aglomeratii mari.

Suprafamilia Loliginoidea. Specii de talie medie, de grup, intalnite in toate marile si oceanele. Loligo vulgaris, calmarul comun, este una dintre cele mai raspandite specii ale acestui grup.

Suprafamilia Architeuthoidea. Familia Ommastrephidae include de asemenea specii de talie mica si medie (Illex illecebrosus - Atlanticul de vest) care formeaza carduri imense, exploatabile industrial.

Familia Cirroteuthidae, cu forme planctonice cu corp scurt, cap mare si brate inegale. Bratele prehensile sunt extrem de lungi. Pe bratele bucale, alaturi de ventuze exista ciri.

Familia Octopoteuthidae include forme curioase, de mare adancime - de exemplu Taningia danae - cu bratele prehensile scurte; capturarea hranei se face cu ajutorul a doi fotofori de dimensiunile unei lamai care produc o lumina galbena, situati terminal, pe bratele prehensile. Aceasta specie interesanta a fost semnalata din Atlantic si Pacific, adesea regurgitata de casalotii capturati.

Familia Cranchiidae include forme curioase, de talie mica, locuitoare ale adancurilor oceanice de peste 2 - 3 000 m. Corpul este scurt sau alungit, cu tentacule reduse si cu ochii pedunculati. Citam din aceasta familie pe Toxeuma belone din Oceanul Indian si pe Batotheuma lyromma din Oceanul Atlantic.

Familia Architeuthidae - grupul tip al suprafamiliei include specii de talie medie, mare si foarte mare. Exemplarele capturate sau esuate pe tarm ating pana la 20 m lungime cu bratele intinse, iar dupa resturile regurgitate de casaloti se apreciaza ca ar putea exista exemplare de Architeuthis de pana la 50 m lungime. Architeuthis dux, A. princeps sunt doar doua exemple de specii din acest interesant grup de cefalopode.

Ordinul Vampyromorphida (Vampyromorpha) este un grup descris relativ recent pe baza unor exemplare colectate pe fundurile adanci de peste 3 - 4000 m. Vampyroteuthis infernalis are corpul scurt, capul mare, cele opt brate bucale unite printr-o membrana larga iar cele doua brate prehensile, situate inafara coroanei de brate bucale, dorso-lateral, retractile in doua buzunare tegumentare. Pe tentacule exista un singur sir de ventuze incadrate de ciri. Ochii acestor vietuitoare abisale sunt foarte mari, raportul ochi/corp atingand 1/6.

Ordinul Octopoda include circa 200 de specii, cu corpul saciform, resturile cochilie absente, cu opt tentacule, cu sau fara ciri.

Subordinul Cirrata. Sunt forme de talie mica, cu tentacule prevazute cu ventuze si ciri. Inotatoarele sunt prezente. Familii: Stauroteuthidae, Cirroteuthidae, Opisthoteuthidae.

Subordinul Incirrata. Sunt specii fara ciri pe tentacule, cu unul sau doua siruri de ventuze. In acest grup intra 170 de specii incadrate in trei suprafamilii.

Suprafamilia Argonautidae. Sunt forme cu dimorfism sexual accentuat, masculii avand un brat hectocotilizat, detasabil, in vreme ce femelele poarta o cochilie ovigera pergamentoasa, necompartimentata, secretata de bratele dorsale care sunt latite ca niste discuri. Ca reprezentant citam pe Argonauta argo (fam. Argonautidae).

Suprafamilia Octopodidae include caracatitele tipice, cu corp saciform cu sau fara excrescente, cu opt tentacule egale si palmatura de regula redusa. Talia lor poate atinge 8 - 10 m si 272 kg, cat are Octopus dofleini, cea mai mare specie a grupului, raspandita pe coastele pacifice ale Americii de Nord. In Mediterana sunt comune Octopus vulgaris (cu ventuzele dispuse pe doua randuri) si Eledone moschata (cu ventuzele dispuse pe un singur sir). Haplochlaena lunulata este o specie indo-pacifica de talie mica (nu depaseste 15 cm) de culoare galbena cu pete circulare de culoare albastru-electric. Este o specie cu venin extrem de puternic, periculos si pentru om. Traieste in zona infralitorala, hranindu-se cu pesti sau alte moluste.