Subclasa Euthyneura

Subclasa Euthyneura

Cea de-a doua subclasa de gasteropode cuprinde specii marine, dulcicole si terestre cu cordoanele nervoase neincrucisate datorita unui proces de detorsiune al masei viscerale. In acest grup taxonomic sunt incluse peste 50 000 de specii, grupate in clasificatiile mai vechi in subclasele Opisthobranchiata si Pulmonata.

O p i s t h o b r a n c h i a t a

Sunt gasteropode in mare lor majoritate marine, bentale sau pelagice, cu sau fara cochilie in cazul speciilor fara cochilie corpul capata o simetrie bilaterala secundara. Prezinta tentacule si rinofori; piciorul poate fi adesea latit, transformandu-se in falduri inotatoare cu aspect variat. Branhia primara este de cele mai multe ori disparuta si inlocuita de branhii tegumentare cu aspect variabil, dispuse de obicei dorsal; exista si specii la care respiratia se realizeaza la nivelul tegumentului. Sistemul nervos cu cordoanele nervoase incrucisate numai la formele primitive. Ochii sunt redusi iar statocistul este prezent. In majoritatea cazurilor, opistobranhiatele sunt hermafrodite.

Sistematica grupului este si in prezent controversata si pretabila la interpretari. Numarul ordinelor difera in functie de autori, de la 6 - 7 la 12.

Ordinul Cephalaspidea

Include circa 7 000 de specii de talie mica sau medie, sedimentofile sau fitofile, cu cochilie prezenta. Aceasta este completata anterior la multe specii de un scut cefalic cu care animalele sapa gropi in sedimente. In Marea Neagra se intalnesc specii apartinand genurilor Retusa (R. truncatula), Cylichnina (C. variabilis), Haminea (H. navicula), relativ frecvente pe fundurile sedimentare, de la 4 la peste 100 m adancime, acolo unde conditiile o permit. Cochilia lor este alba, fragila, cilindrica sau ovoidala, de maximum 5-6 mm, cu apertura inalta, ingusta superior si larga inferior.

Ordinul Anaspidea

Cuprinde specii exotice, de talie medie si mare, cu cochilia redusa. Aplisiomorfele (fam. Aplysiidae) sunt specii masive, bentale; Aplysia californica este cea mai mare specie a grupului si totodata una din cele mai mari moluste, atingand pana la 1 m lungime. Gymnosomatele (fam. Clionidae) sunt forme pelagice (ex. Clione limacina), bune inotatoare, cu piciorul redus dar cu lobi parapodiali folositi la inot si corpul alungit, fusiform.

Ordinul Saccoglossa (Ascoglossa, Monostychoglossa)

Include circa 700 de specii, cu sau fara cochilie. Rinoforii sunt prezenti iar formele fara cochilie prezinta numeroase papile dorsale; parapodele prezente sau absente. Ordinul se imparte in 6 subordine.

- Subordinul Juliacea, cu specii caracterizate printr-o cochilie bivalva - Berthelinia (Thamanovalva) limax este o specie de talie mica (1 - 2 cm lungime), fitofila, intalnita in apele Japoniei.

- Subordinul Polybranchiacea, cu specii cu corpul alungit, cu branhii secundare tegumentare orale, foarte numeroase. Styliger bellulus (fam. Styligeridae) este intalnit si in Marea Neagra. Este o specie de talie mica, fitofila, intalnita in zona infralitorala.

- Subordinul Elysiacea, cu specii cu corpul variat colorat, vermiform-aplatizat, fara branhii tegumentare, papile sau parapode. Limapontia capitata se recunoaste relativ usor dupa capul prevazut cu doi lobi laterali mari si posteriorul ascutit. Atinge 7 mm lungime si poate fi intalnita in infralitoralul pietros al Marii Negre, pe alge.

Ordinul Acochilidacea

Speciile acestui grup sunt marine, salmastricole sau dulcicole, de talie mica, cu rinofori si numeroase papile dorsale. Sub tegument, dorsal, se gasesc resturi ale cochiliei. Parahedyle tyrtowi este o specie de 1,9 mm, cu corpul alungit, transparent. Capul prezinta doi rinofori cilindrici si doua tentacule mari. Este intalnit pe alge sau pe funduri maloase.

Ordinul Notaspidea

Cuprinde circa 400 de specii, cu corpul protejat de un pliu al mantelei, de forma conic-rotunjita, care poate inveli animalul in intregime. Capul cu doua sau patru tentacule. Specii ale acestui grup nu au fost semnalate in Marea Neagra.

Ordinul Nudibranchiata

Nudibranhiatele sunt un grup eterogen, cu peste 5 000 de specii de talie mica, medie si mare, cu branhii secundare tegumentare a caror marime, forma si pozitie variaza mult in cadrul celor 50 de familii impartite in 4 subordine: Doridacea, Dendronotacea, Arminiacea, Aeolidacea.

- Subordinul Doridacea - include specii de talie mica sau mare, cu branhii dispuse posterior, in forma de rozeta, lateral, pe suprafata dorsala, sau sub un pliu al mantelei, posterior. Doridella obscura (fam. Corambidae) este o specie de 7-9 mm, rapitoare, specializata exclusiv pe briozoare din genurile Membranipora, Electra, Conopeum. De origine vest-atlantica, a patruns recent (sfarsitul anilor '80) si in bazinul Marii Negre.

- Subordinul Aeolidacea - cu forme cu sau fara tentacule, cu rinofori simpli, neretractili si papile dorsale prezente. In Marea Neagra patrund speciile Embletonia pulchra (8 mm) si Tergipes tergipes (7 mm), destul de comune pe fundurile sedimentare (30 - 40 m adancime) sau in asociatiile de midii.

Ordinul Soleolifera (Gymnomorpha, Opisthopneusta)

Include specii marine sau terestre, in zonele supralitorale. Sunt forme fara cochilie, cu cavitatea paleala orientata posterior sau lateral, fara branhii sau parapode. Dorsal prezinta papile iar capul cu 1 - 2 perechi de tentacule. In Marea Neagra lipsesc.

P u l m o n a t a

Gasteropodele pulmonate sunt forme terestre, dulcicole sau marine, cu cavitatea paleala transformata in plaman. Inima prezinta un singur atriu iar aparatul excretor o singura nefridie. In functie de pozitia ochilor se impart in doua ordine.