Dascalul creativ − prioritate a invatamantului romanesc

DASCALUL CREATIV − PRIORITATE A INVATAMANTULUI ROMANESC

Baza actualului sistem institutional al educatiei o constituie educatia permanenta , singura capabila sa asigure personalitatii umane posibilitati de adaptare si readaptare continua la solicitarile unei lumi in permanenta mutatie , ca si cerintele de mobilitate profesionala a contemporaneitatii.

O activitate care sporeste sub raport cantitativ sau calitativ bunurile materiale si spirituale ale unei colectivitati este activitatea creatoare. Creativitatea este o valoare social - umana si educationala de prim rang , o dimensiune complexa a personalitatii.

Comportamentul creativ se formeaza in cadrul exercitarii profesiunii. Fiecare educator poseda in sine , cu un grad specific lui , un potential creativ ce poate fi manifestat in practica educationala daca este incurajat, favorizat , bine orientat si dezvoltat .

Comportamentele creative se pot dezvolta evitand desfasurarea jocurilor si activitatilor dupa aceleasi tipicuri , ritualuri pedagogice , folosind in schimb spontaneitatea , fantezia constructiva , cutezanta.

O alta cale , de dezvoltare a comportamentelor creative , o constituie asimilarea noului prin antrenarea imaginatiei si inteligentei , prin informatii la zi in specialitate , prin cercetare .

Pot fi creative nu numai persoanele inzestrate , talentate , ci orice om interesat sa - si descopere comportamentul creativ de care dispune si sa - l exerseze in munca didactica , realizand o activitate creatoare educativa cu copii , pentru copii.

Invatamantul prescolar are menirea de a asigura fundamentele esentiale ale fiintei umane in devenirea ei ca individualitate sociala si respectiv ca personalitate . Personalitatea este apreciata ca varsta ce cuprinde cea mai importanta experienta educationala din viata unei persoane , perioada in care , in imaginatia copilului se reflecta realitatea fiindca ea nu creaza nimic care sa nu fi fost dat intr-o forma sau alta in experienta.

Educatoarea poate contribui hotarator la dezvoltarea potentialului creativ al copilului , daca va diversifica si diferentia adecvat continutul si metodologia activitatilor didactice in raport cu receptivitatea optima a prescolarului fata de aceste activitati .

Un educator , care este constient de importanta lui , nu va ignora niciodata proiectarea riguroasa a instruirii copiilor , planificarea procesului de cunoastere si va opta sa mearga pe o cale de organizare creatoare ce va pune in evidenta conditii optime de asimilare a continuturilor invatarii , de a concentra eforturile copiilor in rezolvarea sarcinilor lui prin activitati organizate dar si cele spontene 'de a rezolva sarcinile anevoioase' si a forma copilul in sens pozitiv .

Exemplele pe care le vom prezenta constituie un raspuns la dorinta noastra de a impartasii experiente inedite si de a exprima puncte de vedere personale in legatura cu unele aspecte ale invatarii creative .

Astfel in activitatea cu tema "Pasari" s-a lucrat pe grupe:

grupa I a folosit materialele : fulgi, hartie glasata, boabe de piper, conturul corpului unor pasari. Copiii au lipit fulgi, boabe de piper pentru ochi.

grupa a II-a a folosit ca material: con de pin sau brad, sarma, capul berzei desenat pe o bucata de carton. Se leaga conul cu o sarma pe mijloc, capetele sarmei devin picioare, iar printr-o usoara taietura in con se introduce bucata de carton ce reprezintata capul.

grupa a III-a foloseste ca material: ghinda, hartie glasata, lipici, scobitori.

Scena din povestea "Puiul" de I. Bratescu Voinesti.

Prepelita a fost facuta din pene albe si gri, puii i-au confectionat din melana galbena, miristea cu spice naturale aplicate pe carton, cerul plumburiu din buret mai inchis, toate acestea au alcatuit decorul pe fundalul caruia s-a desfasurat actiunea.

"Pomi infloriti"

grupa I a folosit ca material - crengute, aracet, polistiren. Se ung crengutele cu aracet si se lipesc granule de polistiren.

grupa a II-a foloseste crengute, flori de porumb.

"Oameni din ghinda"

Pentru confectionarea acestora avem nevoie de ghinde mari si mici, betisoare si chibrituri, coaja de mesteacan, miez de ghinda si hartie grofata colorata.

ascutit la ambele capete. Inainte de a infige in corp betisorul care formeaza Luam o ghinda mare si una mica, impreuna cu capacelele lor. Ghinda mare formeaza corpul omuletului, iar capacelul reprezinta pantalonasii. Ghinda mica e capul , iar capacelul ei bereta. Capulul il fixam de corp printr-un bat de chibrit gatul, punem pe ghinda un guleras triunghiular, taiat din coaja de mesteacan. Mainile si picioarele se fac din betisoare mai subtiri pentru maini si mai groase pentru picioare , pentru a imita pantalonii lungi la baieti pe care le vopsim cu negru sau maro. Mainile si picioarele le fixam de corp cu ajutorul unor ace cu gamalie . Pentru confectionarea pantofilor luam o ghinda si o decojim (talpa pantofului ) ii facem o crestatura care sa formeze tocul ghetei. Cu ajutorul unor ace cu gamalie fixam pantofii la capetele picioarelor formate din betisoare . Cand capacel si in locul ei lipim de ghinda o fasie care sa formeze fustita.

'Anotimpurile : primavara , vara , toamna , iarna '

Materialul folosit - poliestiren , acuarele, flori nemuritoare , petale de flori presate, iarba verde uscata , crengute , malai , vata , carbuni , hartie gofrata, ardei. S-a lucrat pe grupe - fiecare grupa a realizat un anotimp . In cadrul grupei copii au avut sarcini diferite : dat fond cu acurele tabloului , au pregatit frunzele , iarba uscata , florile pentru a le lipi , au intins aracetul pe tablou , au pregatit crengutele pentru a realiza pomii, au dat forma soarelui din malai , au lucrat pasarile calatoare din vata apoi le-au colorat, au mototolit hartie grofata pentru a realiza fructele de pomi , au lucrat omul de zapada din vata , caciula din hartie grofata , nasturii din carbuni, nasul din ardei. Lucrul in echipa a determinat obtinerea unor peisaje originale si variate ca modalitate de realizare . Acestea , spre satisfactia copiilor si-au gasit locul , impodobind un perete al clasei.

Concursul - 'Natura si viata ' . Tema - Costume ciudate

Pentru realizarea acestor costume am folosit materiale refolosibile: pungi de plastic, staniol, plasa (pungi de portocale), funda de la buchetul de flori, invelitori de caiete, capse, sarma, staniol.

Costum national "Romancuta"

Pentru realizarea costumului s-au folosit ca materiale pungi de plastic(pentru ie si fusta), pentru ornament fasii de plastic, flori confectionate din coperti de caiete, staniol, iar pentru incaltaminte, opinci, am folosit coperti de caiete. Cusatura s-a realizat din capse.

Costumul "Scufita Rosie"

Pentru realizarea rochitei Scufitei Rosii s-au folosit pungio de plastic de culoare rosie, pentru sortulet si caciulita s-a folosit plasa (ambalajul de la portocale), pentru cosulet s-a folosit cutie de inghetata, invelit cu aceeasi plasa. Toate au fost prinse cu ajutorul capselor.

Costum "Nepotica" - personajul din Ridichea Uriasa

Pentru realizarea acestui costum s-au folosit pungi de plastic viu colorate, staniol, toate prinse in capse.

O activitate creativa care aduce bucurie si trezeste interesul, cu multiple implicatii la nivelul educational o reprezinta indoiturile de hartie numita Origamii - o arta la indemana copiilor. Astfel s-a realizat un panou cu astfel de indoituri reprezentand animalele domestice si nu numai: cocos, porc, rata, gaina, pui, broasca, cricodil, pinguin, lebada, elefant, coifuri, barci, avion.

Panoul "Casa mea" a fost realizat din bete de chibrit, crengute de pom, iarba uscata, flori nemuritoare, hartie grafata. Toate au fost realizate cu ajutorul boldurilor si a lipiciului.

Concluzii

Putem spune ca pentru stimularea creativitatii in activitatea desfasurata in gradinita sa se puna accent pe:

Stimularea exprimarii libere

Incurajarea jocurilor de constructie si inventie

Tratarea unor sarcini pe care sa le indeplineasca cu un grad de efort de care este capabil copilul

Dezvoltarea imaginatiei prin exercitii specifice

Canalizarea curiozitatii si modalitatilor de a o satisface.

Am asgurat o invatare creativa prin toate timpurile de activitate, intrucat

invatarea creativa este o cerinta logica fiind in acelasi timp o rezultanta a statutului revolutionar in evolutia societatii contemporane mondiale.

In aceasta perspectiva, am recurs la schimbarii in conceptie de

organizare a experientelor de invatare cu copilul, schimbari in crearea mediului ambiental, educational, diversificarea formelor de activitati extracurriculare si optionale cu copiii, crearea formelor de promovare a educatiei permanente a copiilor dincolo de cadrul restrans al gradinitei.

Bibliografie

Liliana Ezechil, M. Paisi Lazarescu- "Laborator Prescolar- ghid metodologic"

Editura V&INTEGRAL, Bucuresti 2001

MEN - "Programa activitatilor instructiv - educative in gradinita de copii"

Bucutesti 2005

Cristina Pavelea, Daniel Tudor Pavelea, Gh. Alexandru - "Psihopedagogie    

aplicata in activitatile de practica pedagogica", Craiova 2005

Viorica Preda- "Educatie pentru stiinta", Bucuresti