Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica | |
Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
programa scolara PENTRU CLASa A iii-A
matematica
Aprobat prin ordin al ministrului
Nr. 5198 / 01.01.2004
Bucuresti, 2004
NOTA DE PREZENTARE
Procesul de revizuire a curriculum-ului scolar de Matematica pentru invatamantul obligatoriu, inceput in anul 2003 cu programele scolare de pentru clasele I si a II-a, se inscrie in cadrul general de adaptare la modificarile aduse de Legea invatamantului, respectiv coborarea varstei de scolarizare a elevilor de clasa I la sase ani, prelungirea duratei scolaritatii obligatorii la zece clase, asigurarea premiselor pentru dobandirea, de catre toti elevii, absolventii invatamantului obligatoriu, a educatiei de baza.
In acest context, noua programa scolara de Matematica pentru clasa a III-a aduce urmatoarele schimbari:
descongestionarea curriculum-ului de Matematica la nivelul anului de studiu si, prin aceasta, la nivelul invatamantului primar in ansamblul sau;
accentuarea caracterului explorativ-investigativ al invatarii matematicii, prin dezvoltarea capacitatilor vizate de sistemul obiectivelor de referinta;
accentuarea contextelor problematice care favorizeaza dezvoltarea capacitatilor implicate in studiul matematicii si care solicita invatatorului organizarea unor activitati de invatare variate, adaptate nevoilor individuale ale fiecarui elev, stimuland colaborarea, interesul si motivatia pentru aplicarea matematicii in contexte variate.
Obiective cadru
Cunoasterea si utilizarea conceptelor specifice matematicii Dezvoltarea capacitatilor de explorare/investigare si rezolvare de probleme Formarea si dezvoltarea capacitatii de a comunica utilizand limbajul matematic Dezvoltarea interesului si a motivatiei pentru studiul si aplicarea matematicii in contexte variate |
OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE
Cunoasterea si utilizarea conceptelor specifice matematicii
Obiective de referinta |
Exemple de activitati de invatare |
|
La sfarsitul clasei a III-a elevul va fi capabil: |
Pe parcursul clasei a III-a se recomanda urmatoarele activitati: |
|
sa inteleaga si sa utilizeze sistemul pozitional de formare a numerelor naturale mai mici decat 1 000 000 |
reprezentarea prin obiecte sau desene a oricarui numar mai mic ca 1 000 000; reprezentarea grupurilor de obiecte sau desene prin numere potrivite; reprezentarea numerelor punand in evidenta sistemul pozitional de scriere a cifrelor; trecerea de la o forma de reprezentare la alta; numararea cu start si pas dat, crescator si descrescator, cu si fara sprijin in obiecte sau desene. Gruparea si regruparea obiectelor sau a desenelor in functie de pasul numararii; scrierea unui numar ca o suma de produse in care unul dintre factori este 10 sau 100; jocuri de numarare cu obiecte in care grupurile de cate 10, 100, s.a.m.d. se inlocuiesc cu un alt obiect; jocuri de numarare pentru a pune in evidenta ideea de schimburi echivalente; compararea numerelor prin evidentierea cifrei sau cifrelor semnificative ca pozitie; |
|
sa scrie, sa citeasca, sa compare, sa ordoneze, sa faca estimari folosind numere naturale mai mici decat 1 000 000 |
reprezentarea prin obiecte sau desene adecvate a numerelor studiate; compararea, ordonarea, rotunjirea numerelor utilizand modele semnificative (figuri geometrice de pozitionare, numaratoare pozitionala etc.); |
|
sa efectueze operatii de adunare si de scadere cu numere mai mici decat 10 000: fara trecere peste ordin cu trecere peste ordin |
rezolvarea de probleme de adunare si de scadere in care numerele sunt date prin simboluri: puncte, cerculete, figuri geometrice de pozitionare etc. folosirea proprietatilor adunarii pentru efectuarea unor calcule rapide; observarea legaturilor intre adunarea si scaderea numerelor naturale; efectuarea probei; exercitii de calcul cu numere naturale, urmarind respectarea ordinii efectuarii operatiilor si folosirea corecta a parantezelor; exercitii de calcul folosind proprietatile operatiilor; exercitii semnificative, care sa scoata in evidenta avantajele folosirii proprietatilor operatiilor cu numere; exercitii care sa evidentieze faptul ca scaderea nu este comutativa si nici asociativa; folosirea proprietatilor operatiilor pentru efectuarea unor calcule rapide; observarea legaturilor intre operatiile cu numere naturale; efectuarea probei; efectuarea de succesiuni de calcule mentale cu numere de cel mult doua cifre pe principiul "preluarii stafetei", implicand majoritatea elevilor clasei; |
|
sa efectueze operatii de inmultire si impartire cu numere naturale mai mici decat 100 |
verificarea cu ajutorul reprezentarilor simbolice a operatiilor de inmultire, impartire; exercitii de calcul cu numere naturale, urmarind respectarea ordinii efectuarii operatiilor si folosirea corecta a parantezelor; exercitii de calcul folosind proprietatile operatiilor; exercitii semnificative, care sa scoata in evidenta avantajele folosirii proprietatilor operatiilor cu numere; exercitii care sa evidentieze faptul ca impartirea nu este nici comutativa si nici asociativa; folosirea proprietatilor operatiilor pentru efectuarea unor calcule rapide; observarea legaturilor intre operatiile cu numere naturale; efectuarea probei; efectuarea de succesiuni de calcule mentale cu numere de cel mult doua cifre pe principiul "preluarii stafetei", implicand majoritatea elevilor clasei. |
Dezvoltarea capacitatilor de explorare/investigare si rezolvare de probleme
Obiective de referinta |
Exemple de activitati de invatare |
|
La sfarsitul clasei a III-a elevul va fi capabil: |
Pe parcursul clasei a III-a se recomanda urmatoarele activitati: |
|
sa recunoasca si sa descrie forme plane si spatiale, sa clasifice obiecte si desene dupa criterii variate |
decuparea unor figuri desenate; identificarea formelor plane si a formelor spatiale pe modele fizice, desene sugestive si in mediul inconjurator; desenarea formelor plane cu sablon sau/si cu mana libera; descrierea unor figuri plane si a unor corpuri cu observarea varfurilor, laturilor, fetelor; sortarea obiectelor dupa forma lor; identificarea interiorului si exteriorului unei figuri; desenarea unor modele geometrice simple utilizand simetria; |
|
sa descopere, sa recunoasca si sa utilizeze corespondente simple si succesiuni de obiecte sau numere asociate dupa reguli date |
completarea unor siruri de simboluri sau de numere ordonate dupa o anumita regula; crearea de siruri pe baza unor reguli date; exercitii de adunare si inmultire cu acelasi numar; "ghicirea regulii" pentru o corespondenta de tip aditiv sau multiplicativ; gasirea elementelor celei de a doua multimi, fiind date elementele primei multimi si regula de corespondenta; gasirea elementelor primei multimi fiind date regula de corespondenta si elementele celei de a doua multimi; |
|
sa exploreze modalitati de efectuare a inmultirii sau impartirii in 0‑1000 folosind diferite tipuri de grupari si reprezentari |
utilizarea de desene / scheme / reprezentari pentru a clarifica modul de calcul; jocuri de numarare; grupari de obiecte / desene pentru evidentierea operatiilor; |
|
sa estimeze ordinul de marime al rezultatului unui exercitiu cu cel mult doua operatii prin rotunjirea numerelor pentru a limita erorile de calcul |
utilizarea axei numerelor pentru a preciza daca un numar este "mai indepartat" sau "mai apropiat" de un altul; constientizarea erorilor posibile prin propunerea unor exercitii si probleme cu erori tipice, usor de observat si cu un anumit grad de relevanta (de exemplu: suma a doua numere naturale nu poate fi mai mica decat unul dintre numere); |
|
sa exploreze modalitati variate de a compune si descompune numere naturale mai mici decat 1000 |
explorarea sistematica a posibilitatilor de descompunere a numerelor naturale pe baza operatiilor de adunare, scadere, inmultire, impartire (cu si fara sprijin in reprezentari); identificarea sau crearea de scheme pentru descompuneri echivalente ale unui numar; utilizarea acestor scheme pentru calcule mintale; identificarea si aplicarea unor reguli si scheme pentru efectuarea adunarilor, scaderilor, inmultirilor si impartirilor; |
|
sa rezolve si sa compuna probleme de tipul: ?±a=b sau ?±a<b, a si b numere mai mici ca 1 000, sau de tipul ? c=d; ?:c=d unde c ¹ 0, d este multiplu al lui c, in intervalul de numere naturale de la 0 la 100 |
recunoasterea situatiilor concrete sau a expresiilor care presupun efectuarea unor operatii de adunare, scadere, inmultire, impartire ("cu atat mai mult", "cu atat mai putin", "de atatea ori mai mult", "de atatea ori mai putin"; "sunt n obiecte, cate p pe fiecare rand", "se distribuie in mod egal n obiecte la p persoane" etc.); crearea de probleme utilizand tehnici variate: cu sprijin concret in obiecte pornind de la numere date; fara sprijin; crearea de probleme pornind de la exercitii si invers; transformarea problemelor in exercitii; crearea de probleme pornind de la expresii simbolice (a+b=x, a-b=x, etc.); analiza partilor componente ale unei probleme; analiza cuvintelor care sugereaza operatii aritmetice, inclusiv a celor derutante; schimbarea componentelor unei probleme fara ca tipul de problema sa se schimbe; transformarea problemelor de adunare in probleme de scadere si invers, a celor de scadere in probleme de adunare; schimbarea numerelor dintr-o problema data, cu pastrarea tematicii; transformarea problemelor pastrand numerele neschimbate; stimularea cresterii treptate a vitezei de operare cu numere prin propunerea de competitii intre elevi si prin probe date intr-un interval de timp precizat initial; |
|
sa foloseasca simboluri pentru a pune in evidenta numere necunoscute in rezolvarea de probleme |
rezolvarea de exercitii variate care solicita aflarea unui numar necunoscut notat in diverse moduri (litere, simboluri) rezolvarea ecuatiilor utilizand modelul balantei, incercari, proba operatiei; |
|
sa utilizeze instrumente si unitatile de masura standard si nonstandard pentru lungime, capacitate, masa, timp si unitatile monetare in situatii variate |
compararea masurilor unor marimi; ordonarea unor obiecte date, in functie de lungimea, grosimea, intinderea sau forma lor; utilizarea instrumentelor si a unitatilor de masura potrivite (standard si nonstandard) pentru efectuarea unor masuratori; plasarea in timp a unor evenimente; ordonarea unor imagini in functie de succesiunea derularii lor in timp; citirea ceasului, reprezentarea pe un ceas model a diverse ore; inregistrarea activitatilor desfasurate intr-un interval de timp; scrierea datei (zi, luna); recunoasterea valorii monedelor si a bancnotelor; efectuarea de schimburi echivalente cu monede si bancnote; compararea sumelor de bani; |
|
sa colecteze date, sa le sorteze si sa le clasifice pe baza unor criterii date, sa le organizeze in tabele |
colectarea si prelucrarea datelor culese reprezentarea datelor prin diagrame simple; interpretarea datelor prin compararea numerelor implicate, gasirea de asemanari si deosebiri, extragerea unor in-formatii particulare semnificative; descrierea de situatii ce reprezinta evenimente sigure (de exemplu: "Dintr-o punga cu bile pe care sunt scrise numerele 4, 10, 28, 30 pot intotdeauna sa iau o bila cu numar par" etc.), imposibile Cel mai inalt om de pe pamant are opt metri" etc.), probabile ("Maine ploua") etc.; generarea de exemple care sa ilustreze evenimente sigure, posibile sau imposibile. |
Formarea si dezvoltarea capacitatii de a comunica utilizand limbajul matematic
Obiective de referinta |
Exemple de activitati de invatare |
|
La sfarsitul clasei a III-a elevul va fi capabil: |
Pe parcursul clasei a III-a se recomanda urmatoarele activitati: |
|
sa exprime clar si concis semnificatia calculelor facute in rezolvarea unei probleme |
exercitii de transpunere a unor enunturi simple din limbaj matematic simbolic in limbaj cotidian; exercitii de transpunere a unor enunturi simple din limbaj cotidian in limbaj matematic; justificarea alegerii demersului de rezolvare a unei probleme; utilizarea unor scheme simple pentru a figura pe scurt datele si pasii de rezolvare a unei probleme. |
Dezvoltarea interesului si a motivatiei pentru studiul si aplicarea matematicii in contexte variate
Obiective de referinta |
Exemple de activitati de invatare |
|
La sfarsitul clasei a III-a elevul va fi capabil: |
Pe parcursul clasei a III-a se recomanda urmatoarele activitati: |
|
sa manifeste initiativa in a transpune diferite situatii in context matematic, propunand modalitati diverse de abordare a unei probleme |
exercitii - competitie de gasire a cat mai multe solutii la anumite probleme; transpunerea unui context problematic in problema sau exercitiu; imaginarea unui context problematic pornind de la un exercitiu dat; |
|
sa depaseasca blocaje in rezolvarea de probleme, sa caute prin incercare-eroare noi cai de rezolvare |
compararea modalitatilor diferite pentru rezolvarea unei situatii problema; argumentarea modalitatilor diferite pentru rezolvarea unei situatii problema; |
|
sa manifeste un comportament adecvat in relatiile cu colegii dintr-un grup de lucru in cadrul activitatilor practice de rezolvare de probleme |
jocuri - competitie intre grupuri. discutarea, in perechi sau in grup, a solutiilor gasite pentru rezolvarea unor exercitii sau probleme, |
Numerele naturale de la 0 la 1 000: formare, scriere, citire, comparare, ordonare, rotunjire
Numerele naturale de la 0 la 1 000 000: formare, scriere, citire, comparare, ordonare, rotunjire
Adunarea si scaderea numerelor naturale in intervalul de la 0 la 10 000
Ø Terminologia specifica: termen, suma, descazut, scazator, "cu atat mai mult", "cu atat mai putin"
Ø Aflarea unui numar necunoscut in cadrul unei relatii de tipul ? + a = b, unde a si b sunt numere naturale mai mici decat 10 000 (prin incercari, prin utilizarea de obiecte sau desene, prin proba operatiei sau folosind modelul balantei)
Ø Evidentierea unor proprietati ale adunarii (comutativitate, asociativitate, element neutru) cu ajutorul obiectelor si al reprezentarilor, fara a folosi terminologia
Inmultirea si impartirea numerelor naturale mai mici ca
Ø Inmultirea numerelor naturale folosind adunarea repetata de termeni egali
Ø Inmultirea numerelor scrise cu o singura cifra
Ø Terminologia specifica: factor, produs, "de atatea ori mai mult", dublu , triplu
Ø Tabla inmultirii
Ø Evidentierea unor proprietati ale inmultirii (comutativitate, asociativitate, element neutru, distributivitatea fata de adunare sau scadere) cu ajutorul obiectelor si al reprezentarilor, fara a folosi terminologia
Ø Ordinea efectuarii operatiilor
Ø Impartirea numerelor naturale folosind scaderea repetata si relatia cu inmultirea
Ø Terminologia specifica: deimpartit, impartitor, "de atatea ori mai putin", jumatate, treime, sfert
Ø Tabla impartirii dedusa din tabla inmultirii
Ø Diviziuni ale unui intreg: jumatate, sfert, a treia parte, a zecea parte - reprezentari prin desene
Ø Aflarea unui numar necunoscut in cadrul unei relatii de tipul c = d; ? : c = d, unde c ¹ 0, d este multiplu al lui c, cuprins in intervalul numerelor naturale 0-100 (prin incercari, prin utilizarea de obiecte sau desene, prin proba operatiei sau folosind modelul balantei)
Ø Ordinea efectuarii operatiilor si folosirea parantezelor rotunde.
Inmultirea si impartirea in intervalul de numere naturale de la 0 la
Ø Inmultirea cu o suma sau diferenta
Ø Inmultirea cu 10 sau 100
Ø Inmultirea unui numar natural de doua cifre *si de trei cifre cu un numar de o cifra, folosind adunarea repetata, grupari de termeni, reprezentari
Ø Impartirea unei sume sau diferente la un numar de o cifra
Ø Impartirea la 10 sau 100
Ø Impartirea unui numar natural mai mic decat 100 *sau decat 1 000 la un numar de o cifra, folosind scaderea repetata, grupari de termeni, reprezentari
Ø *Evidentierea restului impartirii unui numar mai mic decat 50 folosind desene si scheme sugestive
Rezolvarea de probleme
Ø Probleme care se rezolva prin cel mult doua operatii (de acelasi ordin, de ordine diferite);
Ø Probleme de organizare a datelor in tabele
Ø * Probleme care se rezolva prin mai mult de doua operatii
Elemente intuitive de geometrie
Ø Forme plane: patrat, triunghi, cerc, dreptunghi, poligon, punct, segment, linie dreapta, linie franta, linie curba
Ø Interiorul si exteriorul unei figuri geometrice
Ø Observarea si descrierea intuitiva a obiectelor cu forme spatiale de: cub, sfera, cilindru, con, cuboid (paralelipiped dreptunghic)
Masurari folosind etaloane neconventionale
Unitati de masura
Ø Unitati de masurat lungimea: metrul, multiplii, submultiplii ( fara transformari)
Ø Unitati de masurat capacitatea: litrul, multiplii, submultiplii (fara transformari)
Ø Unitati de masurat masa: kilogramul, multiplii, submultiplii (fara transformari)
Ø Unitati de masura pentru timp: ora, minutul, ziua, saptamana, luna, anul
Ø Monede si bancnote, inclusiv cele europene
Ø Utilizarea instrumentelor de masura adecvate: metrul, rigla gradata, cantarul, balanta
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
Didactica | ||||||||||
|
||||||||||
| ||||||||||
| ||||||||||
|
||||||||||