STUCTURA DISCONTINUA A SUBSTANTEI - SCURT ISTORIC

STUCTURA DISCONTINUA A SUBSTANTEI - SCURT ISTORIC

Problema structurii corpurilor l-a preocupat pe om din cele mai vechi timpuri.

In antichitate, acei filozofi care erau adepti ai curentului materialist grec, precum Leucip (aproximativ 500-440 i. H) si Democrit (aproximativ 460-370 i. H) au formulat conceptia atomista a substantei. Aceasta conceptie avea la baza ideea ca substanta are o structura granulara, discreta, particulele constituente fiind indivizibile si eterne. Aceste idei, referitoare la structura discreta, granulara, a substantelor, nu s-a bazat pe date experimentale concrete.

Abia in secolele al XVIII-lea si al XIX-lea experientele referitoare la obtinerea diferitilor compusi chimici au pus in evidenta legi care nu mai puteau fi intelese admitand o structura continua a substantelor. Astfel, legea proportiilor definite arata ca, la formarea unui compus chimic, totdeauna elementele se combina intre ele intr-un raport de mase riguros determinat, iar legea proportiilor definite arata ca daca doua elemente chimice se pot combina intre ele in mai multe moduri (pot forma mai multi compusi chimici), atunci cantitatile dintr-un element care se combina cu una si aceeasi cantitate din celalalt element chimic se afla intr-un raport de numere intregi si mici.

Chimistul englez John Dalton (1766 - 1844), care a descoperit in anul 1803 legea proportiilor multiple, a explicat aceasta lege in 1808 considerand ca elementele chimice sunt formate din atomi - indivizibili prin metode specifice chimiei - iar produsii chimici se obtin prin combinarea atomilor diferitelor elemente chimice. In acest mod se obtin ceea ce el numea "atomii compusi" (moleculele - cu terminologia actuala).

Experiente precum difuzia si miscarea browniana au pus in evidenta faptul ca moleculele se afla intr-o miscare spontana, haotica si eterna.

Acestea, precum si multe alte experimente au impus doua idei fundamentale:

o      toate substantele sunt formate din molecule (atomii fiind considerati molecule monoatomice);

o      moleculele componente ale oricarui corp, indiferent de starea lui de agregare, se gasesc intr-o miscare spontana, haotica si eterna, numita miscare de agitatie termica