PODISURILE SI MEDIILE DE PODIS

Cuprind doua subtipuri caracteristice:

a. Mediul de deal - caracterizat de un relief deluros dens fragmentat cu pante variate, cu intense procese de eroziune, determinate de alcatuirea din roci friabile si mai ales de activitatile antropice

- au fost acoperite de vaste paduri de gorun, cer si garnita in trecut, in prezent fiind inlocuite cu terenuri agricole

-prezinta influente climatice diversificate

b. Mediul de depresiuni si culoare de vale

prezinta un relief in care predomina luncile largi, terasele extinse si glacisuri marginale

este intens antropizat , fapt reliefat de numeroasele terenuri agricole si pajisti

prezinta un climat tipic de adapost (cu temperaturi mai ridicate)

A). DEPRESIUNEA COLINARA A TRANSILVANIEI

Limite:

NV-"jugul intercarpatic"

E si N- Carpatii Orientali

S- Carpatii Meridionali

V- Muntii Apuseni

Caracteristici generale:

este situata in partea central-nordica a Romaniei

este un fost bazin tectonic (format prin scufundare lenta la peste 4 500 m la sfarsitul Cretacicului), ce prezinta un fundament carpatic acoperit cu o patura grasa de sedimente, ridicata si exondata la inceputul Cuaternarului ca urmare a ridicarilor din Carpati

prezinta altitudini medii de 425 m

cele mai mari altitudini se intalnesc in E in dealul Becheci 1 080 m, dealul Firtus 1 060 m, Dealurile Siclodului 1 028 m,

altitudinile scad dinspre N si S catre centru unde pe valea Muresului nu depasesc 250 m, dar si de la E catre V

intreaga unitate de relief este inclinata de la E si NE catre V si SV

ca forme de relief caracteristice apar: interfluviile largi, vaile largi cu terase si lunci, depresiuni numeroase (mai ales in zonele marginale la contactul cu muntii), cueste, domuri (in care se gasesc zacaminte de gaze naturale-cele mai pure din lume 99,99% metan), cute diapire ( cu zacamite de sare aflate in exploatare), versanti afectati de alunecari de teren, etc.

din punct de vedere geologic, al reliefului si altitudinii pot fi impartiti in doua zone

Zona marginala- situata pe laturile de E, S si V ale depresiunii, este formata in E din doua aliniamente de depresiuni si dealuri de tip subcarpatic , iar in V si S din culoare largi si depresiuni de contact

Zona Centrala- numita si Podisul Transilvaniei, o regiune tipica de podis formata din mai multe subdiviziuni

Cuprinde:

Zona marginala:

- Vestica - Dep. Almas -Agrij, Dep. Huedin, Dep. Gilau, Dep. Iara, Culoarul Turda-Alba Iulia (drenata de Mures si intrerupta de Dealul Mahaceni)

- Sudica - Dep. Fagaras drenata de Olt (din care cauza se mai numeste si "Tara Oltului"), Dep. Sibiului drenat de Cibin (din care cauza se mai numeste si "Tara Cibinului"), Dep. Secas

-toate aceste depresiuni au vai cu terase largi si trenuri agricole extinse

- Estica     - mai este cunoscuta si sub numele de Subcarpatii Transilvaniei

- este formata din doua siruri de depresiuni (submontane si intracolinare) si de dealuri de tip subcarpatic paralele cu muntii

- are altitudini medii apreciabile 700-800 m

- aici apar cutele diapire cu iviri de sare

Cuprinde urmatoarele sectoare:

a. Subcarpatii Homoroadelor care includ :

-depresiunile: Homoradelor, Hoghiz, Rupea, inchise de dealuri

- dealuri de tip subcarpatic: Homat, Magura Rez

b. Subcarpatii Tarnavelor:

- depresiuni: Odorhei, Sovata (Praid), Cristuru Secuiesc, Maghirani-Atid

- dealuri: Firtus, Siclodului, Becheci

c. Subcarpatii Muresului

- depresiuni: Valenii de Mures, Voivodeni

- dealuri: Sieului, Sanioarei

d. Subcarpatii Bistritei si Muscelele Nasaudului

- depresiuni: Bistrita , Dumitra

- dealuri: Cetatii

e. Subcarpatii Lapusului

- depresiuni: Lapusului

- dealuri: Culmea Brezei

Zona centrala-Podisul Transilvaniei

Cuprinde trei sectoare caracteristice:

a. Podisul Someselor - situat la N de valea celor doua Somese

- are altitudini medii de 600 m

- in N si S regiunii apar calcarele , fiind mai inalta

- in centru relieful este mai jos, aici apar frecvent alunecarile de teren

- prezinta influente climatice oceanice si scandinavico- baltice

b. Campia Transilvaniei - situata intre vaile celor doua Somese si Mures

- prezinta altitudini medii reduse 450-550 m

- este alcatuita din argile si marne, ceea ce explica numeroasele alunecari de teren

- frecvent apare relieful de domuri, unde se gasesc zacamintele de gaze naturale

- vaile raurilor sunt largi si mlastinoase

- poarta aceasta denumire nu datorita aspectului reliefului (in cea mai mare parte colinar), ci datorita utilizarii agricole intense, culturile agricole ocupand suprafete extinse

c. Podisul Tarnavelor - situat la S de valea Muresului

- altitudinile cresc de la SV la E

- si aici apar domurile gazeifere

- caracteristice sunt culoarele de vale largi: Mures, Tarnave

- in functie de altitudine se divide in trei subunitati caracteristice:

-Podisul Tarnavei Mici in N cu altitudini medii

-Podisul Hartibaciu in E cel mai inalt si bine impadurit

- Podisul Secaselor in SV cel mai jos

B). PODISUL MOLDOVEI

Limite:

N-granita cu Ucraina

E-valea Prutului

S-Campia Romana ( pe aliniamentul ce uneste localitatile Panciu-Adjud-Tecuci-Targu Bujor)

V-Grupa Nordica a Carpatilor Orientali si Culoarul Siretului

Caracteristici generale:

este cea mai intinsa si tipica unitate de podis din tara noastra

este format pe un fundament diferit

- la N de Iasi (Coasta Iasilor)-fundamentul este format de vechea Platforma Est-Europeana (fiind cea mai veche portiune de uscat a tarii datand din Precambrian)

- la S de Iasi (Coasta Iasilor)-fundamentul este format dintr-o zona de scufundare lenta

este alcatuit din roci sedimentare vechi in N (argile, calcare si gresii) si recente in S (pietrisuri, nisipuri, argile)

altitudinile medii sunt de 300-400 m , acestea cresc catre NV si scad spre NE, V si S

altitudine maxima 688 m, este atinsa in Dealul Ciungi din Podisul Sucevei

relieful se prezinta sub forma de : platouri structurale, vai structurale largi cu terase, cueste, torenti, alunecari de teren

numeroase terenuri agricole sunt degradate datorita proceselor gemorfologice

se imparte in functie de fundament, altitudine, alcatuire geologica in trei unitati carcteristice:

Podisul Sucevei - in NV

Campia Moldovei- in NE

Podisul Barladului- in S

Cuprinde:

Podisul Sucevei

Limite: - N- granita cu Ucraina

- E- Campia Moldovei (Campia Jijiei)

- S- valea Moldovei

- V - Grupa Nordica a Carpatilor Orientali

Caracteristici: - prezinta un relief tipic de podis situat la V de valea Siretului

- altitudinile medii sunt de 450-500 m

- altitudinea maxima 688 m in Dealul Ciungi din Podisul Dragomirnei

- relieful este alcatuit dintr-o succesiune de regiuni joase si de culmi deluroase, inclinate pe directie SE sau S

- ca forme de relief, predomina cuestele

Cuprinde:

-regiuni inalte:    Pod. Dragomirnei, pod. Falticeni, Culmea Siretului (situata pe stanga Siretului, formata din 2 dealuri-Dealul Bour si Dealul Mare-Harlau, separate de doua inseuari -Saua Bucecii si Saua Ruginoasa)

- regiuni joase: Culoarul Siretului continuat de Culoarul Moldovei, acesta continuat catre N cu Depresiunea Radauti

Campia Moldovei (Jijiei)

Limite: -N-granita cu Ucraina

-E- valea Prutului

- S- Coasta Iasilor (o cuesta prelunga)

- E - Podisul Sucevei ( subunitatea acestuia Culmea Siretului)

Caracteristici: - se aseamana cu Campia Transilvaniei avand un relief colinar

- prezinta altitudini medii reduse 200 m

- altitudinea maxima este de 265 m in Dealul Cozancea

- doua patrunderi dinspre Culmea Siretului -Dealul Ibanestilor si Dealul Cozancea imparte aceasta unitate in doua subunitati :

- Campia Baseului in N

- Campia Bahluiului in S

-predomina mediul de stepa si silvostepa

Podisul Barladului

Limite: -N- Coasta Iasilor

-E- valea Prutului

-S- Campia Romana

-V- Culoarul Siretului

Caracteristici: - prezinta altitudini variabile 500m in N si 200 m in S

- predomina mediul de stepa si silvostepa, transformat in mare parte de om in terenuri agricole ceea ce a determinat intense degradari ale terenurilor

- valea Barladului il imparte in 4 sectoare distincte

Cuprinde:

- Podisul Central Moldovenesc- situat in N, caracterizat de interfluvii largi inclinate spre S

-Colinele Tutovei- situate in V, avand culmile inguste, paralele, intens fragmentate si inclinate catre S

- Dealurile Falciului si Depresiune Elanului-situate in E

- Podisul Covurluiului -situat in SE este caracterizate de o relativa netezime

C). PODISUL GETIC (Piemontul Getic)

Limite:

N-Subcarpatii Getici

E-valea Dambovitei

S-Campia Romana

V-Podisul Mehedinti si valea Dunarii (Culoarul depresionar Drobeta-Cosustea)

Caracteristici generale:

fundamentul este de tip carpatic, peste care s-au depus depozite sedimentare: nisipuri, pietrisuri, argile

la contactul cu Subcarpatii Getici apare o cuvertura de pietrisuri caracteristice, numite "pietrisuri de Candesti" , care ingreuneaza delimitarea exacta a celor doua unitati de relief

altitudinile scad de la N (700-500 m) spre S (300-200 m) , si de la E spre V( fiind mai inalt la este de valea Oltului

relieful este aplecat catre S, fiind format din interfluvii prelungi si vai cu versantii abrupti, afectati de torentialitate si alunecari de teren

interfluviile sunt formate prin inmanuncherea unor culmi deluroase prelungi

vaile se aduna in manunchi pe Jiu la Filiasi, iar pe Arges la Pitesti

padurile de foiase initiale se mai pastreaza pe mici suprafete pe versantii vailor si pe intrefluvii fiind inlocuite in mare parte cu culturi agricole

Cuprinde:

Podisul Strehaiei-situat intre Dunare si Jiu, ce este impartit in :

- Podisul Motrului-intre Jiu si Husnita

- Podisul Balacitei- intre Husnita si Dunare

Dealurile Jiului- intre Jiu si Gilort

Podisul Oltetului- intre Gilort si Olt

Podisul Cotmeana - intre Olt si Arges

Dealurile (Muscelele)Argesului - intre Arges si Argesel

Podisul Candesti - intre Argesel si Dambovita

D). PODISUL MEHEDINTI

Limite:

N-Carpatii Meridionali

E-valea Motrului

S-podisul Getic ( de care se delimiteaza prin depresiunea Severin si Dealurile Cosustei)

V-valea Dunarii

Caracteristici generale:

este o unitate de podis unica in Romania deoarece se aseamana cu Carpatii dupa geneza, evolutie si alcatuire geologica

este alcatuit din calcare, gresii, marne

prezinta altitudini medii de 500-600 m

eroziunea este intensa , unitatea fiind intens fragmentata de vai adanci

relieful se prezinta sub forma unor platouri extinse si culmi inalte calcaroase care au favorizat dezvoltarea reliefului carstic (poduri naturale, chei pesteri, sohodoluri, etc.)

prezinta influente climatice submediteraneene, care au favorizat dezvoltarea unor specii vegetale adaptate acestor conditii (liliac, castan comestibil)

padurile au fost inlocuite in mare parte cu livezi si pasuni

E). PODISUL DOBROGEI

Limite:

N-valea Dunarii si Delta Dunarii

E-litoralul Marii Negre

S-granita cu Bulgaria

V-lunca Dunarii

Caracteristici generale:

include cea mai veche regiune cu structurile geologice la suprafata (in partea centrala-Pod. Casimcei)

datorita evolutiei subaeriene indelungate, aspectul reliefului este in mare parte, caracteristic unui podis, cu altitudini medii de 200-300 m (exceptie NV unde apare un relief ruiniform de deal cu altitudini de peste 400 m )

altiudinea maxima este de 467 m in Vf. Greci (Tutuiatu) din M-tii Macin

prezinta o alcatuire geologica diferita:

N- sisturi cristaline, granite si calcare - M-tii Macin, Pod. Niculitel, Dl. Tulcei, pod. Babadag

Centru -sisturi verzi (roci extrem de dure)-Pod. Casimcei

S -calcare in fundament si gresii sau/si strate de loess la suprafata

influentele climatice sunt temperat continentale accentuate pe cea mai mare suprafata, exceptie facand extremitatea E (influente pontice) si N(datorita altitudinii mai mari)

mediul predominant este cel de stepa , iar pe alocuri apare cel de silvostepa si paduri de foioase, inlocuite in mare parte cu culturi agricole

Cuprinde:

Structural si geologic se imparte( fiind delimitate de 2 falii Peceneaga- Camena si Ovidiu- Harsova ) in 3 subregiuni:

a). DOBROGEA DE NORD- o regiune predominant hercinica care cuprinde urmatoarele unitati de relief:

M-tii Macin-formati in orogeneza hercinica -vf. Greci 467 m

Pod. Niculitel- format din curgeri de lava

Pod. Babadag- format din calcare

Dealurile Tulcei si Depresiune. Nalbant-unde predomina inselbergurile si pedimentele

b). DOBROGEA CENTRALA-prezinta altitudini de 350 m , fiind alcatuita predominant din sisturi verzi care au fost cutate in orogeneza baikaliana din Precambrian (Proterozoic). Cuprinde: Pod. Casimcei si Pod. Istriei

c). DOBROGEA DE SUD- cuprinde altitudinile cele mai coborate 150-200 m, fiind o zona caracteristica de platforma, prezentand un fundament format din calcare peste care s-au depus strate de gresii si loess. Cuprinde:

Pod. Carasu -N

Pod. Oltinei- SV

Pod. Negru- Voda Cobadin - S

Pod Mangaliei -SE

F). DEALURILE DE VEST

Limite:

N-valea Somesului

E-Carpatii Occidentali

S-valea Dunarii

V- Campia de Vest

Caracteristici generale:

o regiune discontinua de tranzitie intre Carpatii Occidentali si Campia de Vest

altitudinile medii sunt de 300 m

fundamentul este carpatic acoperit cu roci sedimentare recente: argile, nisipuri, pietrisuri

din loc in loc apar maguri acatuite din roci cristaline sau vulcanice (Mg. Simleu-597 m, Culmea Codrului-588 m, Dl. Prisnel-651 m

au aspectul unui piemont neted fragmentat de numeroase vai si patrunderile campiei sub forma de depresiuni de tip "golf"

sunt strabatuti de vai largi cu terase extinse

se aseamana dupa geneza si evolutie mai mult cu Pod Getic

intre v. Barcaului si v. Somesului se desfasoara o unitate distincta-Podisul (Dealurile) Silvaniei (Jugul intracarpatic)ce include:Dealurile Crasnei, Culmea Codrului, Mag. Simleu,Dealurile Salajului, Dealul Mare, Dealul Prisnel, Dealul Preluca

prezinta influente oceanice cu umiditate ridicata, iar in S influente submediteraneene

predomina mediul padurilor de foioase (mai ales gorun) inlocuite in mare parte cu culturi de vita-de-vie si livezi

Cuprinde;

Doua subregiuni:

a). Dealurile Crisanei si Silvaniei cu doua sectoare

o       Pod. Silvaniei-intre Somes si Barcau

o       Dealuirile Crisanei -intre Barcau si Mures-ce cuprind:

Dl. Oradei-Barcau-Crisul Repede

Dl.Ghepisului-Cr. Repede-Cr. Negru

Dl. (Piemontul) Codru Moma- Cr. Negru -Cr. Alb

Intre Cr. Alb si Mures dealurile lipsesc

b). Dealurile Banatului-intre Mures si Dunare-cuprind

Dl Lipovei-Mures -Bega

Dl. Poiana Rusca (Lugojului)-Bega -Timis

Dl. Buziasului (Poganisului)-la N de M-tii Banatului

Dl. Tirolului (Dognecei)-la V de M-tii Banatului