Nivatia si formele de relief rezultate
Nivatia este termenul care defineste actiunea complexa
exercitata de catre zapada pe suprafetele pe care ea se acumuleaza pe un
interval de timp mai indelungat. Principalele directii de
manifestare sunt presiunea asupra terenului, eroziunea exercitata in timpul
deplasarii pe pante si protejarea de inghet.
Tasarea este procesul inregistrat pe platouri relativ
netede in sectoarele in care zapada este acumulata pe grosime mare (indeosebi
prin troienire). Prin greutatea masei de zapada aceasta
exercita o presiune (apasare) neuniforma asupra materialelor din depozit.
Va fi accentuata in sectoarele cu grosime mare unde
persista in intervalele de timp cand se inregistreaza topiri datorita
temperaturilor pozitive. De altfel aici petecele de zapada vor fi mult timp
sursa principala de alimentare cu apa a depozitului si
rocii de dedesubt si din vecinatate favorizand procesele provocate de frig. Prin tasarea materialelor rezulta microdepresiuni cu forme alungite
(pe directia vantului care determina troienirea) sau circulare.
- Nisele nivale �
reprezinta principala forma de relief rezultata prin actiunea zapezii pe
suprafetele plane dar pe care exista un depozit de
materiale dezagregate. Se mai numesc la noi � scochine. Rolul zapezii este dublu mai intai ea exercita o presiune asupra
materialelor din depozit provocand micsorarea golurilor dintre elementele ce-l
compun si prin acestea da nastere si mareste microdepresiunea. in al doilea rand prin topirea lenta se asigura permanent o
cantitate de apa necesara gelivatiei care se va produce atat in depozit cat si
in roca. Nisele au dimensiuni de ordinul metrilor (diametru frecvent pana in 10
m si adancimi de pana la 3 m); in unele prin topirea zapezii se dezvolta
temporar ochiuri de apa.
Pe cea mai mare parte a suprafetelor orizontale zapada acumulata formeaza un strat de protectie a vegetatiei si rocii fata de
gerurilor intense. Doar in intervalele in care se topeste din el se va asigura apa care patrunde in depozite; acestea prin
inghet-dezghet diurn repetat va produce o maruntire a materialelor favorizand
dezvoltarea unei scoarte de alterare gelivala.
- Avalansele si formele de relief create (culoarul si
conul de materiale).
Avalansele constituie un proces complex pe versanti cu
actiune morfogenetica rapida care conduce la modificari locale in peisaj. De cele mai multe ori sunt insotite de pierderi de materiale
insemnate si chiar de vieti omenesti. Sunt specifice regiunilor montane
unde se inregistreaza caderi bogate si repetate de
zapada pe pante despadurite care depasesc 300 (frecvent 35-450).
Gravitatia determina deplasarea unui volum important de
zapada cand se realizeaza anumite conditii de natura climatica (o crestere rapida
a masei de zapada prin ninsori abundente, topirea brusca) sau mecanica
(presiuni exercitate asupra stratului de zapada prin caderea unor stanci si
schiat, cutremure si diverse manifestari care provoaca vibratia masei de aer
aflata in contact cu zapada). Prin actiunea acestora
se rupe echilibrul, apar crapaturi iar masa de zapada se deplaseaza catre baza
versantului cu viteze de zeci si chiar sute de kilometri/ora. Daca la
inceput cand viteza este redusa are loc o alunecare a
stratului de zapada proaspat pe patul de zapada inghetata mai vechi, treptat
odata cu cresterea vitezei miscarea se amplifica, se produce un amestec tot mai
intens in care sunt antrenate si volume de zapada veche, bolovani, arbori etc.
Cu aceasta forta ele inlatura constructii, fasii de padure cu arbori mai mari, distrug portiuni de drumuri care se desfasoara pe
versanti, retele electrice, instalatii pentru practicarea sporturilor de iarna
iar persoanele (turisti, schiori etc.) surprinse sunt omorate. Sunt frecvente aceste situatii in vecinatatea statiunilor
climaterice alpine sau in lungul drumurilor de munte.
Se disting mai multe tipuri de avalanse:
- avalanse de zapada inghetata care se produc pe versantii circurilor si vailor
glaciare; este un amestec de zapada, gheata, grohotisuri ce exercita, datorita
vitezei, o actiune puternica de eroziune asupra rocilor din versanti;
- avalanse umede sunt determinate fie de o incalzire brusca care provoaca o
topire rapida a stratului superior de zapada fie de caderea unor ploi sau
lapovita; in ambele situatii creste greutatea stratului de zapada (prin
imbibarea cu apa) ceea ce duce la ruperea echilibrului si la deplasari cu
viteze ce pot depasi 80 km/ora;
- avalanse uscate (pudroase) care afecteaza stratele de zapada proaspata
rezultate in urma unor ninsori abundente; desi este un amestec de zapada cu aer
datorita vitezelor foarte mari (peste 200 km/ora) si volumului insemnat ele
sunt extrem de periculoase prin consecinte. Pentru prevenirea si diminuarea
efectelor manifestarii lor cand se intrunesc conditiile favorabile producerii
se iau masuri de avertizare iar in locurile circulate sunt provocate pentru a
se inlatura riscul de pierderi de vieti omenesti;
- avalanse de pietre se produc in lungul torentilor si ravenelor din regiunile
alpine unde se acumuleaza zapada, exista pante mari iar grohotisurile sunt
instabile; se dezvolta ca limbi de zapada puternic amestecate cu blocuri si
bolovani care in timpul deplasarii evacueaza materialele acumulate anterior dar
exercita si o eroziune asupra patului vaii; la baza versantului se formeaza
conuri extinse.
Dupa topirea zapezii pe suprafetele pe care s-au produs avalansele se
identifica doua componente �
culoarul (ulucul) sectionat in versant, care se impune prin forma lineara si
profilul transversal rotunjit ce taie inclusiv roca in
loc; materialele transportate si acumulate la baza versantului, adesea sub
forma unui con heterogen ca alcatuire.
2.3. Alti agenti care actioneaza cu crionivatia si rezultatele asocierii lor.
Crionivatia este actiunea specifica regiunilor reci.
Dar aici pe anumite intervale de timp (indeosebi in sezonul calduros) intervin
si alti agenti a caror actiune se insumeaza mai ales cu aceea a inghet-dezghetului. intre acestia
importanti prin rezultate sunt:
- apele curgatoare, a caror prezenta efemera (2-4 luni) determina eroziune (mai
ales laterala intrucat patul albiei este inghetat), revarsari, inundatii si
acumulari de materiale. Actiunea lor (numita gelifluviatie) este insemnata nu
numai in lungul raurilor dar si pe versantii pe care s-au produs avalanse,
ulucurile acestora reprezentand trasee de concentrare a apei rezultate din
topirea zapezii sau din ploi (procesul este activ pe rocile moi si cand
dezghetul este de durata)
- vantul este un agent intermitent dar a carui actiune (eolizatia) se manifesta
in orice sezon. Efectele acesteia pentru relief sunt
conditionate de viteza de propagare a curentilor de aer, de incarcatura lor cu
zapada, cristale de gheata, praf sau nisip, de gradul de acoperire a
terenurilor cu vegetatie. Pe de-o parte vantul poate exercita actiuni de
eroziune (coroziune) prin izbire si slefuire cand este
incarcat cu materiale (mai ales nisip sau cristale de gheata) si transport
(deflatie) iar pe de alta parte cand viteza scade depune nisipul, praful,
zapada etc. Rezultatele activitatii sale sunt complexe.
Prin eroziune, in timp slefuieste pietrele, blocurile si
muchiile stancilor sau sculpteaza alveole si nise in punctele cu rezistenta mai
mica a rocilor. Depunerea materialelor conduce le forme diferite � troiene de zapada, dune de
nisip amestecat cu zapada, acumulari de praf in strate subtiri iar in timp
indelungat dezvoltare de loessuri. Prin spulberarea zapezii si a elementelor cu
dimensiuni reduse indirect el creeaza conditii ca rocile, stancile, blocurile
de piatra sa fie mai usor expuse actiunii gerului.
Verificari:
- Ce intelegeti prin notiunile � gelivatie, nivatie, gelifracte, eolizatie, avalanse,
soluri poligonale
- Precizati modul in care prin procese de inghet-dezghet se realizeaza evolutia
versantilor si care sunt formele de relief rezultate.
- Care sunt conditiile si mecanismul dezvoltarii formelor de relief gelivale pe
suprafetele plane
- Urmariti in timpul unei excursii in etajul alpin dintr-un masiv montan
formele de relief create prin inghet-dezghet si nivatie si realizati aprecieri
cantitative (altitudinea la care se afla, dimensiuni, importanta pentru peisaj).
