Design - planificarea productiei si clarificarea obiectivului

DESIGN - PLANIFICAREA PRODUCTIEI SI CLARIFICAREA OBIECTIVULUI

Proiectarea unui produs industrial are la baza o idee: aceasta idee trebuie sa contina o serie de elemente promitatoare, astfel incat produsul sa fie viabil din punct de vedere tehnic si economic. Daca tema proiectului vine de la un client, aceasta conditie nu mai este necesara.

Planificarea productiei are la baza strategia companiei si reprezinta o cautare sistematica, urmata de selectarea si dezvoltarea unei idei de produs.

In plan restrans, planificarea produsului reprezinta pregatirea in vederea dezvoltarii unui produs. In sens mai larg, aceasta activitate include si urmarirea proiectarii si fabricatiei produsului, precum si a comportarii pe piata.

Elementul de baza, si de pornire totodata, al procesului de planificare a productei este activitatea de marketing. Aceasta reprezinta de fapt o interfata intre producator si client. Toate compartimentele unei companii contribuie la mentinerea in competitie pentru castigarea, mentinerea si consolidarea pietelor de desfacere. Acest lucru se realizeaza prin focalizarea asupra clientului:

intelegerea si cunoasterea clientului;

dialogul permanent cu clientul;

reactia intr-un mod adecvat la cerintele clientului.

Marketingul si planificarea productiei sunt doua activitati care nu pot fi separate, fiind legate atat ca metodica, cat si din punct de vedere organizational.

Sistematic procesul de planificare a produsului se prezinta astfel:

Piata Alte surse Companie

1. Analizarea situatiei

Analiza situatiei

2. Formularea stategiilor de cautare

Directii de cautare

3. Identificarea ideilor de produs

Idei de produs

4. Selectarea ideilor de produs

Idei de produs selectate

5. Definirea produsului

Propunere de produs

6. Clarificarea si elaborarea

Lista de cerinte

DESIGN

Stimuli pentru planificarea produsului vin din exterior (piata sau alte surse) sau din interior (compania insasi). Acesti stimuli determina cele cinci etape prezentate anterior in schema.

Exemple de stimuli veniti din partea pietei:

pozitia pe piata a produselor companiei atat din punct de vedere tehnic cat si economic;

modificari in cererea pietei (noi functii, moda, etc.);

sugestii si sesizari ale clientilor;

superioritate tehnico-economica a produselor concurentei.

Exemple de stimuli veniti din alte surse:

schimbari de ordin economic sau politic (cresterea pretului la petrol, restrictii de transport, crize ale materiilor prime);

noi tehnologii sau rezultate ale unor cercetari;

elemente legate de protejarea mediului si reciclare.

Exemple de stimuli veniti din interiorul companiei:

idei noi sau rezultate ale cercetarilor proprii;

identificarea unor functiuni noi pentru largirea sau satisfacerea pietelor;

introducerea unor metode de productie noi;

reducerea gamei de produse sau a productiei; si

cresterea gradului de diversificare a productiei.

Acesti stimuli interni sau externi genereaza 5 etape de lucru descrise si analizate in continuare.

4.1. Analiza situatiei

Etapa include cateva aspecte ce trebuie clarificate printr-o serie de investigatii, fiecare avand un scop diferit.

Identificarea ciclului de viata a produsului . Durata ciclului depinde de tipul produsului si de ramura de activitate, dar, in general, tendinta este de scurtare a acestui ciclu.

Stabilirea matricei produs-piata. Recunoasterea si clarificarea situatiei produselor existente din companie sau din exterior (firme concurente)

Determinarea propriei competente. Se bazeaza pe sugestii, sesizari, dar si pe teste si rapoarte.

Determinarea nivelului tehnologic. Analiza propriilor produse, dar si ale concurentei; analizarea celor mai recente standarde, regulamente etc.

Estimarea dezvoltarilor viitoare. Tendinte ale tehnologiei, cercetari, comportamentul clientilor, reglementari privind protejarea mediului. Pe baza analizei situatiei se stabilesc strategiile si domeniile de cautare.

4.2. Strategii de cautare

Identificare directii strategice:      - noi produse pe piete existente;

- produse existente pe noi piete;

- produse noi pe piete noi (risc maxim).

Identificare necesitati si tendinte (necesitatile clientilor, evolutia pietelor)

- probleme sociale (mediu, somaj, reducerea saptamanii de lucru, transport).

- probleme de aprovizionare: metode: Metoda 'matricea necesar - posibilitati'

Metoda 'analiza client - problema'

Domenii (obiective) preferate ale companiei

Stabilire domenii de cautare

Parcurgerea etapelor anterioare trebuie sa aiba ca rezultat - in urma procesului de selectie - deteminarea unui numar limitat de directii de cautare spre care trebuie focalizata atentia.

Criterii decizionale pentru planificarea produsului TABELUL 1

Criterii                                                            Pondere

TELURILE COMPANIEI                                 50%

- Acoperire financiara adecvata

- Cifra de afaceri mare

- Piata prospera (nivel mare al vanzarilor)

- Dominarea unei piete (market leader)

- Piata favorabila pe termen scurt

- Avantaje mari pentru utilizatori si calitate excelenta

- Produs diferit fata de concurenti.

PUTEREA COMPANIEI                                30%

- Posibilitati de diversificare a produsului (gama de produs)

- Pozitie solida pe piata

- Investitii minime

- Aprovizionare fara probleme

- Posibilitati de rationalizare

PIATA SI ALTE RESURSE                             20%

- Risc minim la inlocuirea produsului

- Competitie redusa

- Conditii favorabile de patentare

- Restrictii generale reduse

4.3. Idei de produs

Fiind stabilite domeniile de cautare se procedeaza la investigarea acestora prin metodele cunoscute (metode intuitive/Brainstorming, workshops, metode discursive/scheme, diagrame).

In functie de gradul de innoire, punctul de pornire pentru un nou produs, il poate constitui:

schimbarea functiei;

schimbarea principiului de lucru;

schimbarea aspectului;

modificarea structurii.

4.4. Selectarea ideilor de produs

- Selectarea primara : in functie de telurile companiei (Tab.1).

- Selectarea finala : functie de profit, dominarea pietei, avantaje pentru clienti, etc

Identificarea ideilor promitatoare se poate face extrem de eficient prin evaluare binara (DA/NU).

4.5. Definirea produsului

Ideile promitatoare selectate anterior sunt elaborate concret si mai detaliat. Este foarte utila lista de control utilizata in dezvoltarea produsului.

Ideile sunt evaluate in functie de toate criteriile (Tab.1).

Cele mai bune variante sunt inaintate compartimentului dezvoltare drept 'propuneri de produs', impreuna cu o lista de cerinte. Acest compartiment dezvolta/optimizeaza produsul actual utilizand un algoritm ca cel de mai jos:

PROPUNEREA DE PRODUS trebuie sa:

A. Descrie functiile dorite.

B. Contina o lista preliminara de cerinte.

C. Formuleze toate cerintele pentru 'solutia-neutra' (independenta de principiul de lucru, de exemplu)

D. Indice un pret de cost sau un buget limita apropiat de scopurile si posibilitatile companiei. Se stabilesc totodata intentiile in ce priveste volumul productiei, extinderea gamei de produse, furnizori, etc.

Aceasta include faza planificarii produsului. Dezvoltarea listei de cerinte asigura tranzitia usoara si fara probleme de la planificare la dezvoltarea produsului.

Succesul este asigurat in conditiile in care ambele grupuri conlucreaza utilizand aceleasi metode si criterii de evaluare similare.

Competitia acerba impune ca noile produse sa satisfaca necesitatile pietei, sa fie realizate cu costuri minime, si sa fie economicoase in utilizare. In plus, cerintele sunt in crestere ajungandu-se la restrictii sporite in ce priveste reciclarea si impactul asupra mediului atat la manufacturare, cat si in utilizare. Produse care sa raspunda unor asemenea cerinte complexe trebuie planificate sistematic.

4.6. Clarificarea temei

Orice tema de proiect contine o serie de restrictii care se pot schmba in timp si care trebuie intelese pentru ca solutia finala sa fie optima. In acest scop, lista de cerinte intocmita la finalul fazei anterioare (planificare productie/produs) este de importanta capitala. Aceasta lista este indispensabila in special in cazul proiectelor originale.

Tema este data departamentului de design sau de dezvoltare in una din urmatoarele forme:

comanda de dezvoltare (sub forma de propunere de proiect)

comanda ferma (din exterior)

cerere bazata pe sugestii si critici formulate de compartimente ca cele de vanzari, cercetare, testare-incercari, montaj etc., sau chiar de catre compartimentul proiectare.

In scopul clarificarii temei, care poate sa nu contina toate informatiile necesare, este necesara initierea unei faze de colectare a informatiilor. Pentru clarificare, trebuie gasit raspuns la urmatoarele probleme:

Care sunt obiectivele pe care solutia ar trebui sa le atinga;

Ce proprietati trebuie sa aiba; si

Ce proprietati nu trebuie sa aiba.

4.7. Lista de cerinte

O astfel de lista trebuie sa discearna intre cerinte necesare si dorinte.

Necesitatile sunt acelea fara de care solutia finala nu poate fi acceptata. Ele pot fi stabilite calitativ, sau raportate la niste limite (ex. P>20kW; L 400mm).

Dorintele sunt cerinte care vor fi luate in considerare in functie de posibilitati. Ele pot fi formulate sub forma de optiuni (ex. inchidere centralizata sau ABS, la automobile).

Lista de cerinte poate fi defalcata pe factori calitativi si cantitativi:

CANTITATIVI: Toate datele ce includ numere si marimi, cum ar fi nr. de articole dorite, greutatea maxima, puterea utila, debit etc.

CALITATIVI: Toate datele implicand variatii permise sau conditiii speciale ca: protectie contra apei, coroziunii, socurilor, etc.

Datele (cerintele) sunt colectate cu ajutorul unei liste de control ce reflecta atat obiectivele, cat si retrictiile generale sau specifice.

Primul pas in clarificarea temei, il constituie stabilirea functiilor necesare si a restrictiilor specifice temei (ex. siguranta, ergonomie, productie, controlul calitatii, asamblare, transport, intretinere, manipulare).

EXEMPLU DE LISTA DE CONTROL (CHECKLIST) PENTRU INTOCMIREA LISTEI DE CERINTE

Domeniu Exemple

Geometrie Marime, inaltime, grosime, lungime, diametru, gabarit, numar, aranjare in plan / spatiu, legaturi.

Cinematica Tip de miscare, directia miscarii, viteza, acceleratie.

Forte               Directia fortei, amplitudinea fortei, frecventa, greutate, sarcina, deformatie, rigiditate, elasticitate, stabilitate, rezonanta.

Energie Flux energetic, eficienta (randament), pierderi, frecare ventilatie, stare, presiune, temperatura, incalzire, racire, alimentare, stocare, capacitate, conversie.

Material Proprietati fizice si chimice initiale si finale ale produsului, materiale auxiliare, materiale speciale.

Semnale Intrari si iesiri, forma, displey, echipament de control.

Siguranta Principii de siguranta, sisteme de protectie, operational, siguranta (protectia) operatorului si a mediului.

Ergonomie Relatia om - masina, tip de operatie, acuratetea proiectului, iluminare, estetica.

Productie Limitele de fabricatie, marimea seriei, metode de fabricatie preferate, mijloace de productie, nivel de calitate si tolerante.

Control de calitate Posibilitati pentru masuratori si testari, aplicarea unor reguli speciale si standarde.

Asamblare Reglementari speciale, instalare, fundatii, pozitionare.

Transport Limitari, gabarite, mijloace de transport (dimensiuni, greutate), natura si conditiile de asamblare.

Functionare Zgomot, uzura, piata de desfacere, destinatie (ex.:TA, THA).

Intretinere Interval de revizie, verificari, inlocuire si reparare componente, vopsire, curatare.

Reciclare Reutilizare, reprocesare, stocare, pierderi (reciclare imposibila).

Costuri Costuri de fabricatie maximale, costuri scule (SDV), investitii, uzura in timp.

Planificare pe termen lung Data de incheiere a proiectului, planificare si control proiect, termene de livrare.