PROTECTIA JURIDICA A PROGRAMELOR PE CALCULATOR

PROTECTIA JURIDICA A PROGRAMELOR PE CALCULATOR

Programul unui microprocesor, realizat dupa o lunga cercetare, dupa importante investitii, este aparat de o contrafacere obtinuta cu ajutorul unei simple fotografii cu microscopul electronic.

Importanta investitiilor in acest sector necesita o protectie juridica adecvata. Din pacate, protectia traditionala acordata inventiilor nu ofera cadru satisfacator pentru programe care nu au un caracter tangibil si clar individualizat.

In Constitutia STATELOR UNITE art.1 , se acorda Congresului puterea: " to promote the Progress of Science and usefull Arts, by securing for limited Times to Authors and Inventors the exclusive Right to their respective Writings and Discoveries."

Limba engleza a secolului al 18 lea acorda o importanta deosebita elegantei exprimarii, uneori chiar In detrimentul preciziei; intr-o traducere libera, dar care respecta intelesul initial al termenilor, principalii termeni ai articolului anterior s-ar traduce astfel:

science= cunoastere

useful arts=tehnologie

descoveries=inventie

Intelesul articolului este: " Promovarea progresului cunoasterii si a tehnologiei prin asigurarea a autorilor de drepturi exclusive pentru scrierile lor, promovarea progresului tehnologic si prin asigurarea inventatorilor de drepturi exclusive pentru o perioada de timp pentru operele si descoperirile lor."

Conform Copyright Act din 1976, se pot proteja:

opere literare;

opere muzicale, impreuna cu cuvintele care le acompaniaza;

lucrari dramatice;

pantomime si lucrari coregrafice;

lucrari plastice, grafice si sculpturi;

filme si alte lucrari audio-video;

inregistrari sonore

Protectia nu se refera , in nici un caz, la idee, procedura, proces, sistem, metoda, concept, principiu.Forma in care acestea sunt descrise, explicate, ilustrate, asamblate va fi protejata.

Produsele soft reprezinta o marfa.. Particularitatile acestei marfi (in primul rand, faptul ca nu reprezinta altceva decat informatie),insa, fac inoperante majoritatea reglementarilor din dreptul de folosinta ,adica licenta.

metoda de protectie consta in anumite servicii oferite de firmele producatoare , de posibilitatea obtinerii la preturi mici a variantelor succesive ale produsului (up-grade), notificari despre produsele noi si evenimente , anunturi speciale ,accesul la service si oferte de produse.

Impotriva "pirateriei" de programe se poate lupta pe doua cai:

_pe cale juridica si pe cale logico-tehnica.

Protectia printr-un cod sau prin hard-lock , nu s-a dovedit prea eficienta. In primul rand, deoarece exista o multime de hacker-I capabili sa sparga orice protectie, apoi, pentru ca o protectie de acest gen leaga programul de niste elemente fixe fie hard, fie soft, ceea ce este incorect. Oalta probleme care apare este cea a plagiatului:

Ce este secret si ce nu este secret intr-un program?

Cine este autorul unui program si cine detine drepturile de autor?

Cine are dreptul de a face modificari intr-un program?

Ce trebuie sa apere legea? Codul unui program? Ideea de realizare? Metoda de emplementare?

Si afisajele vizuale?

Daca ne referim la notiunea de expresie a unui program, trebuie sa consideram protejabile urmatoarele:

codul sursa;

codul obiect;

mnemonice

microcod;

"look and feel";

formatele de intrare;

afisajele vizuale;

manualele

a doua problema importanta este aceea a interoperabilitatii, a capacitatii de a schimba date cu alte programe. In acest context, pot fi importante structurile de date utilizate , formatele fisierelor de date. Pentru a le afla utilizatorul foloseste o metoda numita "decompilare" .

BREVETABILITATEA PROGRAMELOR PE CALCULATOR

Brevetabilitatea prezinta avantaje considerabile de securitate si organizare, majoritatea tarilor beneficiind de o legislatie rodata in mai mult de un secol de aplicatii. Atribuirea unui brevet este asociata cu un monopol temporar de exploatare care protejeaza eficace inventatorul contra imitatorilor si ii permite rentabilizarea cheltuielilor de cercetare.

Dreptul francez (legea din 13 iulie 1978), de exemplu, impune respectarea anumitor conditii de catre programe pentru a putea beneficia de protectie cat mai eficient- prin brevet.

Dreptul brevetelor se bazeaza pe un principiu fundamental, acela al excluderii ideilor . Acest principiu poate fi inteles in doua maniere, complementare, de altfel: nu este posibila protejarea, prin mijloacele unui brevet de inventie, a unor simple idei deoarece:

ideile constituie fondul comun din care trebuie sa poata fi realizate noile inventii (brevetarea ideilor ar limita sau chiar opri progresul) ;

inventia care trebuie protejata trebuie sa fie concretizata printr-un element material, aparat sau procedeu pentru identificarea si inregistrarea sa.

In Franta, initial (legea din 2 ianuarie 1968), a fost refuzata brevetabilitate programelor in virtutea principiului de excludere de la protectia ideilor.

Programele de calculator sunt de o natura hibrida, care scapa clasificarilor juridice traditionale. Sub presiunea practicii si a legii din 13 iulie 1978, armonizandu-se cu solutiile cele mai liberale ale dreptului american ,nu a mai fost exclusa explicit din campul brevetabilitatii decat brevetarea unui program aflat pe un suport material.

Distingem trei categorii de programe ,bine diferentiate in practica:

_programe de aplicatii;

_programe de exploatare;

_programe fundamentale (firmware).

A.     Programe de aplicatii

In ceea ce priveste programele de aplicatii realizate in limbaj simbolic (PASCAL ,BASIC),considerarea unei legaturi de nedespartit intre acestea si calculator nu este valabila ,acestea neputand fi identificate cu materialul care le pune in opera.

B.Programe de exploatare

In ceea ce priveste sistemele de operare, departajarea intre idee si materie este si mai dificil de efectuat. In cazul in care sistemul de operare este specific unui anumit calculator brevetabilitatea este posibila.

C.     Programe fundamentale

Informatica fundamentala (firmware) face sa intervina microprogramele, micro-instructiunile procesorului care conduc succesiunea de functii elementare ale masinii.

Dintr-un punct de vedetre teoretic, instructiunile microprocesorului aplica regulile logicii booleene, fiind, deci, apropiate de idei; dar, deoarece calculatorul nu ar exista fara acestea, caracterul de materialitate al acestora , mai ales daca instructiunile sunt inregistrate in memoria READ ONLY(Rom), nu este discutata in practica. De altfel, caracterul de brevetare al firmware in sine nu prezinta interes.

Legea romana exclude brevetabilitatea programelor de calculator in sine.

In concluzie, posibilitatea brevetarii unui program cu materialul care-l pune in opera este exclusa pentru programele de aplicatii, subordonata dovedirii specificitatii pentru un produs in cazul programelor de exploatare si admisa, in principiu fara restrictii, in cazul firmware.

Revolutia tehnologica de integrare va face din ce in ce mai dificila tetectarea frontierei dintre hard si soft in privinta protectiei programelor prin brevetabilitate speculatiile juridice avand in continuare din ce se alimenta.

ALTE MODALITATI DE PROTECTIE

Deoarece brevetabilitatea este refuzata programelor in sine datorita caracterului imaterial, se poate autor (copyright).

In privinta drepturilor de autor nu intalnim aceleasi excluziuni formale ca in cazul brevetabilitatii. Nu este vorba despre o aceeasi problema, deoarece obiectul si realizarea celor dopua sisteme de protectie nu sunt identice: in timp ce brevetul protejeaza natura insasi a unui procedeu, proprietatea literara si artistica vizeaza protejarea unei forme atestand originalitatea unui autor, chiar daca el exploateaza idei care apartin domeniului public. In fapt, originalitatea formei este o conditie mai putin restrictiva decat noutatea.

Problema revine la a afla daca exista originalitate in programare; raspunsurile au o predominanta afirmativa.

Argumentul care consista in a pretinde ca doua programe lansate pe o aceeasi problema nu ajung niciodata la o aceeasi serie de instructiuni- va diferi viteza de executie, dimensiunea codului sursa si axecutabil, dimensiunea memoriei solicitate- este considerat suficient pentru a stabili originalitatea programarii ;pe de alta parte ,se poate sustine si contrariul ,ca programarea nu este decat asamlare de retete elementare ,testa, bucle, asignari, care nu permit ajungerea la concluzia originalitatii creatoare a programatorului (aceasta ultima conceptie este mai mult decat rigida ,ea putand fi aplicata cel mult la informatica administrativa sau cea cu finalitate functionala).

La ora actuala, dezvoltarea este exploziva in domeniul micro-informaticii (procesoare de texte, SGBD, creatii artistice, invatamant, jocuri,). Jurisprudenta nu ezita sa recunoasca originalitatea anumitor programe pentru ale proteja prin legea drepturilor de autor (prezentam cateva exemple ale jurisprudentei franceze, TGI,Paris, 21 septembrie 1983, APPLE c/ Segimex,Rev.jur. Comm , p 65 note Le Tourneau et CA).

Daca, in teorie, software original poate fi protejat, aceasta protectie este ea eficace in practica?

a.       Protectia nu se refera la ideea continuta in program ci la forma acestuia :rezulta ca o modificare, chiar fara a fi substantiala , care este foarte posibila in programare, permite scaparea de acuzatia de contrafacere.

b.      Monopolul autorului nu se refera decat la reproducere; utilizarea ramane libera.

c.       Posibilitatea de atribuire a calitatii de autor unei persoane juridice (societate de dezvoltare de programe) nu este absolut incontestabila decat in cazul operelor colective, ori aceasta nu corespunde decat partial realitatii programarii.

Din cele prezentate rezulta ca proprietatea literara si artistica,atat prin tehnica sa cat si prin terminologia sa , nu este adaptata la protectia programelor.

ALTE RECURSURI POSIBILE

A.Dreptul marcilor

Protectia programelor de calculator poate fi facuta(conform anumitor opinii) cu ajutorul normelor referitoare la marcile de fabricatie, de comert si servicii;acest tip protectie, insa, este foarte limitativ, deoarece nu se refera decat la semnele exterioare care asigura individualitatea unui produs: marca.

DIAGRAMELE EXCEL

INTRODUCERE IN LUCRUL CU CHART WIZARD

Modulul Chart Wizard din Excel va ajuta sa parcurgeti toate etapele in procesul de creare a unei diagrame.Daca executati clic pe acest buton de pe bara cu instrumente Standard,Excel lanseaza

In executie Chart Wizard si va intreaba ce tip de diagrama doriti sa folositi.

Daca nu stiti sigur ce tip de diagrama sa folositi ,puteti sa creati o diagrama personala. Puteti reveni oricand in acest program vrajitor si, asa cum vom vedea, este usor sa modificati tipul digramei chiar si dupa ce ati terminat-o. Modul de vizualizare prealabila din aceasta prima etapa este extrem de util. Este si mai interesant daca inainte de a executa clic pe butonul Chart wizard, selectati domeniul de celule pe care doriti sa-l reprezentati in diagrama. Dupa ce ati selectat un domeniu, Chart wizard il foloseste ca exemplu pentru vizualizarea prealabila.

Etapa1: Alegeti tipul corect de diagrama.

Excel va permite sa alegeti un model dintr-o colectie de 73 de diagrame diferite, organizate in 14 categorii. Veti observa insa ca si datele pe care vreti sa le reprezentati grafic va sugereaza ce tip de diagrama ar trebui sa alegeti.

DIAGRAME DE TIP COLOANA (COLUMN)

Cel mai des sunt folosite pentru a face comparatii intre valorile din una sau mai multe serii de numere. De exemplu, puteti sa ilustrati grafic beneficiile tuturor agentilor de vanzari in anul trecut. Diagramele formate din coloane stivuite impart chiar fiecare coloana pe compartimente, astfel incat puteti sa vedeti cum si-au cheltuit angajatii beneficiile.

DIAGRAME DE TIP BARE ORIZONTALE (BAR)

Sunt similare diagramelor formate din coloane, insa sunt rotite cu 90de grade, avand valorile pe axa orizontala si domeniile pe axa verticala. Permit o comparatie de timp foarte fina si evidentiaza astfel castigatorii si ultimii clasati, exact ca o fotografie a liniei de sosire intr-o cursa hipica.

DIAGRAME CIRCULARE (PIE)

Ilustreaza dimensiunea relativa a partilor in cadrul unui intreg- de exemplu, repartitia etnica a populatiei unui stat. Diagramele circulare nu au axe X sau Y si nu pot reprezenta decat o singura serie de numere.

DIAGRAME DE TIP LINIE (LINE)

Afiseaza evolutia sau relatia dintre valori intr-o perioada de timp. Daca reprezentati cele mai mari temperaturi zilnice pe axa valorilor si folositi axa domeniilo ca scala de timp, cresterile si scaderile pe linie evidentiaza zilele mai calduroase si, respectiv, mai reci.

DIAGRAME ZONALE (AREA)

Afiseaza linii pentru valorile componente ale unei serii, adunand toate valorile pentru a evidentia schimbarile cantitative.

DIAGRAME PUNCTATE

DIAGRAME DE TIP CON, CILINDRU SAU PIRAMIDA

Sunt versiuni modificate ale diagramelor formate din coloane si bare.

Daca ati selectat un domeniu de celule inaintea de lanarea in executie a modulului Chart Wizard, veti putea trece peste etapa a doua din procesul de creare a diagramei. Daca nu ati selectat un domeniu sau daca vreti sa modificati domeniul selectat anterior, executati urmatoarele operatiuni:

1.Nu trebuie sa introduceti un nume complicat de domeniu ;pozitionati-va pe prima celula din domeniu pe care vreti sa-l selectati , executati clic si trageti pentru a selecta domeniul .

Asigurativa ca domeniul selectat include toate datele care trebuie reprezentate in diagrama , ca si etichetele prin care definiti domeniile .

3.Daca domeniul pe care vreti sa-l reprezentati sub forma de diagrama se termina cu o linie sau o coloana de totaluri, nu includeti totalurile in selectie .

STABILITI LOCUL DIAGRAMEI

Ultima etapa din procesul de creare a unei diagrame presupune raspunsul la intrebarea daca vreti ca diagrama sa apara in foaia de calcul , chiar langa date , sau preferati sa o introduceti intr-o foaie noua de calcul ?

De fiecare data cind selectati o diagrama , pe ecran apare automat bara cu insrumente CHART .Singura functie mai importanta a barei cu instrumente este de a usura selectarea diferitelor elemente ale diagramei .

DIAGRAME CIRCULARE PERFECTE

Diagramele circulare reprezinta un mijloc extraordinar de a ilustra cum sunt combinate elemente individuale pentru a forma un intreg .Au efect mai ales cand intentia dumneavoastra este de a demonstra amploarea unui domeniu, in raport cu celelalte.

ORDONATI INFORMATIILE IN LISTE

Colectarea datelor este importanta, insa datele nu pot fi folosite decat daca le gestionati corespunzator. Excel va pune la dispozitie cea mai mare parte din instrumentele necesare pentru lucru cu liste- chiar si pentru cele mai mari si mai complexe . Cand memorati intr-o lista Excel informatii de genul numelor de persoane si al adreselor puteti sa sortati lista pentru a alatura date de acelasi tip. Puteti chiar sa creati formulare pentru introducerea datelor, pentru a usura adaugarea unor elemente noi in lista si pentru a gasi elementele care sunt deja introduse.

CUM SE LUCREAZA CU LISTELE EXCEL?

lista este termenul folosit de Excel pentru o foaie de calcul care organizeaza informatiile intr-un anumit mod, specific, pe linii si coloane.O lista este o colectie de elemente, denumita inregistrari. Fiecare inregistrare se compune din unitati de informatie denumite campuri. In listele Excel , fiecare inregistrare este memorata pe o singura linie si fiecare camp este definit ca o singura coloana. Listele Excel sunt pastrate in foi de calcul normale insa pentru ca Excel sa le recunoasca, trebuie sa aranjati datele respectand urmatoarele reguli:

este indicat sa pastrati fiecare lista in propria sa foaie de calcul, fara nici un alt fel de informatie suplimentara. Daca trebuie sa includeti alte date in aceeasi foaie de calcul ,plasati-le inainte sau dupa lista, cu cel putin un rand diferenta intre ele.

Nu sunteti pbligat sa includeti in lista nume pentru campuri. Numele de campuri trebuie sa apara in capul de tabel de la inceputul listei.

Nu lasati o linie libera intre capul de tabel si linia de inregistrare.

CAUTAREA UNOR INFORMATII INTR-O LISTA

Excel va permite sa folositi un formular pentru gasirea rapida a informatiei cautate. Este vorba tot de formularele de date, cu ajutorul carora sariri de la o inregistrare la alta, pe baza criteriilor de cautare introduse de dumneavoastra.

CREAREA LEGATURILOR IN ALTE LOCURI

Programul Excel va permite sa inserati in documentele dumneavoastra doua tipuri de legaturi, care au rezultate diferite. Sunt legaturi obisnuite si hiperlegaturi. Legaturile obisnuite (links) reprezinta o metoda de partajare a datelor intre o celula sau un domeniu intr-o foaie de calcul si o locatie din acelasi registru de calcul- chiar de pe internet. Hiperlegaturile (Hypelinks) va permit sa transformati foaia dumneavoastra de calcul in ceva asemanator cu o pagina web. Daca inglobati o hiperlegatura in foaia de calcul aceasta actioneaza ca un buton. Legatura poate fi cu un domeniu din foaia de calcul curenta sau poate deschide o alta foaie de calcul, un document Office sau o pagina Web, fie din reteaua locala a firmei unde lucrati, fie din internet.

LEGAREA CELULELOR DIN FOI DE CALCUL DIFERITE

Pentru a stabili o legatura, trebuie sa parcurgeti urmatoarele etape: 1. Deschideti registrele de calcul implicate

in foaia de calcul sursa (cea care contine informatia ce va fi utilizata in foaia de calcul principala), selectati o celula pe care doriti sa o legati.

Treceti in foaia de calcul principala numita si tinta sau destinatie si selectati celula in care vreti sa inserati informatia respectiva.

CREAREA LEGATURILOR CU ALTE FISIERE

Fiecare hiperlegatura are doua componente: o locatie a legaturii, care comunica programul Excel unde gaseste fisierul pe care doriti sa-l deschideti, si un nume amical, care va permite sa inlocuiti numele de fisier cu eticheta usor de inteles.