Explica rolul elementelor de compozitie intr-un text poetic studiat, apartinand perioadei pasoptiste (la alegere doua elemente dintre urmatoarele: titlu, secvente poetice, relatii de opozitie si de simetrie, elemente de recurenta)

Explica rolul elementelor de compozitie intr-un text poetic studiat, apartinand perioadei pasoptiste (la alegere doua elemente dintre urmatoarele: titlu, secvente poetice, relatii de opozitie si de simetrie, elemente de recurenta).

Opera literara aleasa: Sburatorul, de Ion Heliade Radulescu

Titlul baladei "Sburatorul" de I. H. Radulescu face referire la mitul erotic, mitul zburatorului, care este, dupa parerea lui George Calinescu, unul dintre miturile fundamentale ale poporului roman, alaturi de

mitul etnogenezei: Traian si Dochia

• mitul jertfei pentru creatie sau mitul estetic: Mesterul Manole
• mitul transhumantei si al marii treceri: Miorita

Mentionata pentru prima data de Dimitrie Cantemir in "Descrierea Moldovei", credinta in Zburator a inspirat numerosi poeti (Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi). In folclorul nostru, Zburatorul este o semidivinitate erotica, un demon simbolizand chinurile iubirii. El este conceput ca putandu-se metamorfoza in sarpe, zmeu sau sul de foc pentru a patrunde nestiut in casa, transformandu-se intr-un tanar frumos si pasionat care isi chinuieste victima. Poate aparea si in vis, uneori acoperit cu solzi argintii si cu aripi albe pe umeri.

Titlul reflecta preocuparea romanticilor pentru folclor, I. H. Radulescu facand parte din generatia '48, momentul romantismului romanesc.

Balada se structureaza pe trei secvente poetice:

Prima secventa prezinta puritatea sentimentului erotic perceput ca senzatie. Suferinta Floricai se explica in mediul folcloric prin mitul Zburatorului si poate fi vindecata de preot, vrajitor sau babe. Exclamatiile frecvente, preponderenta propozitiilor principale coordonate, din prima secventa lirica, redau imposibilitatea fetei de a preciza senzatiile sub influenta suferintei. Prima parte cuprinde in stil direct monologul fetei, iar sentimentul este prezentat gradat. Aceasta secventa egaleaza ca numar de strofe suma celorlalte doua, dramatismul ei fiind contrabalansat de calmul naturii evocate in pastel si de sclipirile de umor popular din dialogul final

A doua secventa poetica intrerupe jelania fetei si introduce un moment liric. Poezia trece de la balada la pastel. Tabloul inserarii e realizat prin procedeul gradarii, imaginile auditive alternand cu cele vizuale. In finalul celei de-a doua secvente lirice e surprins un moment de pace si de liniste deplina. Fragmentul debuteaza sub semnul unei acumulari de zgomote domestice, iar pe masura ce acestea descresc, imaginile auditive fac loc celor vizuale, in care luminilor nocturne ale cerului le raspund focurile aprinse de sateni, iar cosmosul devine purtator de semne magice.

A treia secventa reia motivul Zburatorului in stil direct. Cele doua surate realizeaza portretul Zburatorului in care apar initial elementele fantastice: "Balaur de lumina cu coada-nflacarata/Si pietre nestimate lucea pe el ca foc, pentru ca apoi mitul sa se umanizeze fiind inlocuit cu idealul masculin de frumusete: "Spun soro c-ar fi june cu dragoste curata", "ca brad un flacaiandru, si tras ca prin inel", "Balai cu parul d-aur" pentru ca in final dramatismul sa fie destramat prin ironie si umor: ".dar slabele lui vine/N-au nici un pic de sange, s-un nas ca vai de el".