Noapte de mai, de Alfred de Musset

Noapte de mai, de Alfred de Musset

Alfred de Musset (1810-1857) a scris un ciclu de poezii intitulat 'Nopti'. Ciclul acesta l-a inspirat pe poetul roman Alexandru Macedonski. Poezia 'Noapte de mai' este printre cele mai cunoscute si poate cea mai reprezentativa poezie a lui Alfred de Musset. Caracterul romantic al intregului ciclu e sugerat inca din titlu, care evidentiaza motivul noptii, element emblematic pentru poezia romantica si pentru arta romantica in general.

Elemente romantice

-          puternic element al naturii

-          sensibilitatea extrema

-          conditia poetului

-          tema omului superior

-          tema visului

-          poezia ca refugiu

-          opozitii, contraste, antiteze

-          refugiul in istorie

I. O tema romantica bine ilustrata in poezie este tema naturii. Sunt semnificative primele replici ale celor 2 protagonisti, in care se observa ca imaginea naturii este rezultatul unei perceptii subiective. In timp ce Muza vede 'o noapte fascinanta' (o feerie nocturna), poetul vede 'o vale intunecata' si 'o umbra-nfasurata'. In a doua replica el vorbeste despre lumina moarta si despre frig. In concluzie, imaginea naturii este o proiectie in exterior a sentimentelor.

II. Cele 2 perceptii asupra naturii evidentiaza optiunea poetului romantic pentru opozitii si contraste. Se opun replici ca 'frigul ma patrunde' = 'arsita caldurii'. Se asociaza suferinta cu inaltarea spirituala, o unire a contrariilor 'cu cat mai aprig suferi, cu atat te inalti mai drept'. O formulare oximoronica este 'si-n pieptul meu placerea trezeste-un dulce chin'.

III. Viziunea romantica asupra conditiei artistului este tema principala a poeziei, apare imaginea poetului damnat, care traieste in 'mizerie! singuratate!'. El este neadaptat la realitatea in care traieste, cauta refugii sau universuri compensatorii. Poezia si creatia poetica reprezinta un astfel de univers.

In a 3-a replica a Muzei, ea apare intr-o ipostaza materna, ocrotitoare, ca o fiinta care ofera consolare 'cu ochii-n lacrimi, in brate mi-ai cazut'. In a 4-a replica a Muzei, ea il invita pe poet sa evadeze din realitate 'hai sa plecam departe, iubitul meu hoinar'. 'Departe' poate insemna indepartat in spatiu, dar si in timp. Sunt enumerate locuri precum 'Scotia cea verde, Italia fierbinte' (cele 2 tari reprezinta N si S), se vorbeste despre Helada si locurile ei legendare. Muza il invita si la o evadare in trecut: vorbeste mai intai despre Grecia si Roma antica, apoi despre cavaleri, ziduri de cetate, creneluri, grele armuri, romantele trubadurilor, elemente care evoca atmosfera Evului Mediu, o epoca a istoriei foarte frecventata de poetii romantici. Aceste elemente subliniaza o alta tema importanta, tema istoriei.

Apare si imaginea lui Napoleon, prezentat in maniera romantica drept o figura exceptionala. Ultima replica a Muzei aduce o noua idee despre conditia poetului si despre creatia poetica. Avem o ampla alegorie, se prezinta povestea pelicanului care isi hraneste puii cu 'carnea lui de tata', imagine prin care creatia poetica e definita ca un gest de sacrificiu 'asa sunt toti poetii (.) ospatul lor, adesea, e-ospat de pelicani'.

IV. Tema visului, pentru romantici visul reprezinta un alt univers compensatoriu, alaturi de poezie, istorie, natura. Muza se autodefineste 'eu mor de visuri multe' si poetul o asociaza cu visul 'o, sora-a visurilor mele'. Aceasta asociere a Muzei cu visarea sugereaza o apropiere sau chiar o identificare a inspiratiei poetice cu visul.

V. Tema omului superior, ilustrata prin imaginea poetului. Ipostaza romantica a artistului de geniu care traieste drama inadaptarii. Imaginea lui se realizeaza pe baza unei antiteze intre conditia lui materiala (saracie, mizerie, frig) si conditia lui spirituala de geniu creator.

VI. Caracterul romantic al poemului e ilustrat si la nivelul limbajului poetic, care evidentiaza un puternic retorism: exclamatii, interogatii retorice, antiteze, alegoria.

VII. Tendinta catre exagerare pana la depasirea limitelor realitatii, ceea ce duce la aparitia unor aspecte care tin de domeniul fabulosului. Analogia cu pelicanul care se sacrifica pentru puii sai este importanta, la fel ca imaginea calului care zboara spre cer.

VIII. Poemul are caracter de arta poetica, pentru ca exprima conceptia poetului despre poezie si conditia creatorului ei. Poezia presupune sacrificiu de sine.