Paul Henri Stahl

Scurta prezentare biografica

Paul Henri Stahl s-a nascut in 1925 intr-o familie de intelectuali romani, cu origini occidentale, toti avand importante preocupari in domeniul stiintelor sociale. Urmeaza cursurile facultatii de filosofie, ca specializare principala sociologia, fiind elev al lui Dimitrie Gusti si Henri H. Stahl. Paul Henri Stahl face parte din ultima generatie de sociologi apartinand scolii sociologice de la Bucuresti, cea mai cunoscuta in tara si peste hotare, inainte de interzicerea sociologiei in 1948. Trei dintre ideile de baza ale scolii se reflecta cu o mare continuitate in lucrarile sale: legatura permanenta cu realitatea de teren, colaborarea cu ansamblul tuturor stiintelor sociale si locul aparte pe care il au legaturile sociologiei cu istoria. La aceste idei directoare ale scolii sociologice de la Bucuresti, Paul H. Stahl a adaugat preocuparea sa constanta de a integra societatea romaneasca pe plan european, prin abordari comparative in care analizeaza institutii, norme, sisteme de drept cutumiar, forme de proprietate si structura sociala, tipuri de habitat, obiceiuri, urmarindu-le specificitatile atat in spatiul romanesc cat si in cel european.

Atras de aspectele noi ale cercetarii sociologice, el prezinta in aprilie 1948, in cadrul Institutului Social Roman o comunicare intitulata « Monografia sociologica si metoda statistica reprezentativa », prin care incerca sa aduca o noua perspectiva, de abordare prin tehnici statististice, in ceea ce D. Gusti numea cunoasterea de ansamblu a tarii. Comunicarea a fost extrem de bine primita, mai ales de profesorul D. Gusti, care i-a oferit posibilitatea de a merge in Franta cu o bursa acordata de specialistul francez in metode statistice, Jacques Stoetzel. Nu a avut insa permisiunea sa iasa din tara si in scurt timp sociologia a fost interzisa, iar Institutul Social Roman desfiintat.

Intre 1949 si 1953, profesorul universitar Paul H. Stahl va fi cercetator stiintific si apoi sef al sectiei sociale si director adjunct al Centrului de Cercetari Psiho-Medico-Pedagogice, al Ministerului Invatamantului, calitate in care a efectuat cercetari asupra mediului social al elevilor din scolile primare. Rezultatele acestor cercetari nu au putut fi publicate in perioada comunista ; ele vor fi publicate de abia in 2001 ( Familia si scoala, Ed. Paideia, Bucuresti).Din pacate insa, acest centru de cercetari a fost desfiintat in urma unor atacuri politice sustinute in ziarul "Scanteia". Intre 1949-1953, in paralel cu activitatea de cercetare privind mediul scolar, profesorul Paul H. Stahl va face anchete sociologice de sociologie medicala in comuna Militari, analizand conditiile sociale in care traiau persoanele afectate de tuberculoza.

In 1953, ca urmare a desfiintarii Centrului de Cercetari Psiho-Medico-Pedagogice, profesorul Paul H. Stahl va reusi sa se angajeze la Institutul de Istoria Artei de pe langa Academia Romana, intre 1953 si 1963 functionand ca cercetator stiintific, iar din 1963 pana in 1969 va fi sef de sector, la acelasi institut si sef al sectiei de etnologie, folclor si istoria artei la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Romane. In momentele grele ale anului 1953, trebuie amintit sprijinul acordat de academicianul George Oprescu, in angajarea lui Paul H. Stahl la noul Institut de Istoria Artelor, unde era director. De asemenea Mihai Berza este cel care il va aduce in 1963 ca sef de sectie la nou infiintatul Institut de Studii Sud-Est Europene.

Interzicerea publicarii a noua volume, a diverse articole, precum si interzicerea participarii la colocvii si congrese internationale il determina sa plece in 1969 in Franta. Dupa un an deosebit de greu, datorita dificultatilor de ordin material, este primit de Fernand Braudel, caruia ii expune un program de lucru care tine in egala masura de istorie si de sociologie: relatiile dintre cultura taraneasca, pe de-o parte si cea boiereasca si domneasca, pe de alta parte, de-a lungul ultimelor trei secole, in Europa de sud-est. In 1970 a fost numit director de studii (directeur d'études), cea mai inalta titulatura universitara, la prestigioasa institutie de invatamant din Paris, Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales, acolo unde, cu aproape doua decenii inainte, un alt roman, Mircea Eliade, isi incepea cariera universitara occidentala. La Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales, profesorul Paul H. Stahl va avea printre colegi si colaboratori pe profesorii Claude Lévi-Strauss, Nicole Belmont, Isac Chiva, Françoise Zonabend. In calitatea de director de studii, profesorul Paul H. Stahl a fost titularul cursurilor "Etnologia Europei de sud-est" (titlu sugerat de F. Braudel) si "Antropologia juridica a societatilor traditionale europene". In paralel, intre 1970 si 1993, a activat si ca profesor titular la Universitatea René Descartes de la Sorbona, unde in aceasta perioada a sustinut cursul "Introducere in sociologia si etnologia europeana". La Universitatea René Descartes a fost si responsabilul sectiei de sociologie si etnologie europeana. Din 1970 a fost si membru al prestigiosului Laboratoire d'Anthropologie Sociale, institutie infiintata de Claude-Levi Strauss si bunul sau prieten, originar si el din Romania, Isac Chiva.

In 1993 a fost ales membru de onoare al Academiei Romane, discursul la primirea in Academie fiind intitulat "Muntenia-tara muntilor", in care se face o analiza comparativa a formatiunilor statale feudale europene timpurii, constituite in jurul masivelor muntoase, cu referire speciala la nasterea statului muntenesc, concentrat in jurul Carpatilor Meridionali, atat pe versantul transilvanean cat si pe cel muntenesc.

Dupa intoarcerea in tara, in perioada 1999-2007 a fost directorul Institutului de Studii Sud-Est-Europene, unde a sustinut formarea unei noi generatii de cercetatori si a asigurat continuitatea si intarirea prestigiului publicatiei Revue des Etudes Sud-Est Européennes, prin colaborarea cu numerosi cercetatori straini care au publicat in paginile acestei reviste.

In anul 2000 a tinut cursul de etnologie la Facultatea de Stiinte Socio-Umane a Universitatii din Oradea, sectia sociologie si a ajutat la formarea stiintifica a unor cadre didactice de la aceasta institutie de invatamint, care in anul 2006 ii acorda titlul de "doctor honoris causa".

Originala si novatoare, opera lui Paul H. Stahl permite stiintelor sociale romanesti sa stea alaturi de cele mai noi directii ale occidentului european. Pe de alta parte el a fost un continuator al traditiei sociologiei interbelice romanesti, care a prezentat evidente caracteristici de avangarda in stiintele sociale europene, mai ales prin dimensiunea interdisciplinaritatii si prin apropierea sociologiei de istorie; daca in Franta numele lui Jacques le Goff se impune incepand mai ales din anii 60, cel al lui Julio Caro Baroja in Spania mai ales din anii 50, scoala lui D. Gusti poate ilustra aceste preocupari de sociologie (antropologie) istorica, inca de la sfarsitul anilor 20. Atunci apar primele studii asupra Tarii Vrancei, ale lui H. H. Stahl, ce aveau sa conduca la marea lucrare colectiva, aparuta in 1939 si coordonata de acelasi H. H. Stahl - Nerej, un village d'une region archaique, lucrare cu specific interdisciplinar, din pacate inca netradusa in romaneste si care reprezenta contributia Romaniei la Congresul Mondial de Sociologie ce urma sa se desfasoare in acelasi an la Bucuresti, dar inceputul razboiului a facut imposibila organizarea lui.

Titlurile cursurilor sustinute de profesorul Paul Henri Stahl

la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales din Paris

1969-1970-Introducere in etnologia Europei de sud-est

1970-1972-Satele traditionale: structurile sociale

1972-1973-Satele traditionale: a)cresterea animalelor

b) habitatul

1973-1974-Satele traditionale: viata magica si religioasa

1974-1975-Vendetta

- Sarbatori taranesti si ceremonii nobiliare (I)

1975-1976-Sarbatori taranesti si ceremonii nobiliare (II)

1976-1977-Elemente pagane si eretice in folclorul balcanic

1977-1980-Introducere in etnologia romanitatii orientale

1980-1982-Structuri sociale arhaice si sisteme de proprietate (paralele balcanice si mediteraneene)

1982-1983-Sangele; antropologie sociala balcanica si europeana

1983-1984-Ortodoxie si societate in Europa Orientala

1984-1985-Arhitectura taraneasca europeana; case si biserici

1985-1988-Introducere in etnologia Europei de sud-est

-Razbunarea (Balcani, Caucaz, Italia, Corsica, Scotia)

1988-1989- "O calatorie atat de lunga"; studii asupra obiceiurilor legate de moarte in Europa

-Istoria proprietatii primitive in Europa (I)

1989-1990-Casatoria in societatile europene

-Istoria proprietatii primitive in Europa (II)

1990-1991-Introducere in studiul romanitatii orientale: romanii si aromanii

-Istoria proprietatii primitive in Europa (III)

1991-1992-Antropologia spatiului

-Culegeri de drept cutumiar european

1992-1993-Corpul uman si structurile sociale: exemple europene

-Structurile pre-etatiste europene

1993-1994-Ortodocsi, catolici si musulmani in Europa Orientala

1994-1995-Europa; structurile timpului

1995-1996-Europa; materialul si imaterialul

1996-1997-Cetatea antica si supravietuirile ei europene

Titlurile cursurilor sustinute de profesorul Paul Henri Stahl

la Universitatea René Descartes (Sorbona)

1970-1981-Introducere in etnologia Europei de sud-est

1981-1993-Introducere in sociologia si etnologia Europei

Cursuri la universitati italiene

1986-La Universitatea de Drept din Macerata - Proprietatea primitiva in Europa

1993-La Universitatea "La Sapienza" din Roma - Structuri sociale arhaice; Valea din Tartano

Cursuri la Universitatea Bucuresti

1991-1993- La Facultatea de Istorie-Sociologia taranului roman in Evul Mediu

1991-1993- La Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala - Introducere in studiul comunitatilor rurale europene

Profesorul Paul H. Stahl a sustinut, de asemenea, conferinte la universitatile din Verona, Padova, Palermo, Milano, Trento, San Sebastian, Hamburg, Bratislava, Cracovia, Varsovia, Oradea.

Cercetari de teren

Alaturi de cercetarile de teren intreprinse in Romania, incepind din anii 50, profesorul Paul H. Stahl a desfasurat si o intensa munca de teren in alte tari din Europa, dar si din afara ei. Iata principalele campanii de teren:

Albania (de doua ori)

Germania (de doua ori)

Austria (de trei ori)

Bulgaria (de doua ori)

Danemarca (de doua ori)

Finlanda (o data)

Grecia (de 11 ori)

Ungaria (de trei ori)

Italia (de opt ori)

Iugoslavia (de doua ori)

Norvegia (o data)

Polonia (de doua ori)

Suedia (o data)

Elvetia (de doua ori)

Cehoslovacia (de doua ori)

Turcia (de doua ori)

Ex-Uniunea Sovietica (o data)

Brazilia (o data)

Nepal (o data)

Cateva aspecte privind conceptia sociologica a profesorului Paul Henri Stahl

Plecand de la cercetarile in domeniul opiniei publice, trecand prin cele privind influenta factorilor sociali asupra imbolnavirile contagioase si ajungind la cercetarile legate de analiza proprietatii, a grupurilor domestrice sau a imaginarului colectiv in comunitatile traditionale europene, Paul H. Stahl desfasoara, pe parcursul a aproape jumatate de secol, o prodigioasa activitate stiintifica. Din nefericire, cariera domniei sale nu mai beneficiaza de sustinerea sistematica a statului sau a unor institutii de cultura prestigioase, asa cum se intamplase in perioada interbelica, cand Scoala Sociologica de la Bucuresti, din care face parte eminentul sau parinte, Henri H. Stahl, devenise o institutie nationala si europeana fiind sprijinita direct de statul roman, interesat in actiunea de cunoastere, dar si de reformare a mediilor sociale romanesti.

Din 1948, cand isi sustine lucrarea de licenta sub conducerea lui D. Gusti si Henri H. Stahl si pina in 1969, cand va parasi Romania comunista, pastrand insa pentru totdeauna in suflet imaginea adevaratei Romanii, cea a oamenilor simpli, traind intr-un regim represiv, cariera stiintifica a lui Paul H. Stahl se va desfasura intre onestitatea si modestia intelectualului provenit dintr-o familie de mare traditie in cultura romaneasca, care cauta si reuseste sa isi mentina verticalitatea morala, in raport cu puterea comunista si cea a omului de stiinta, nevoit sa isi desfasoare activitatea intr-un mediu social dominat de incorsetarea ideologica si adversitatea psihologica fata de tot ceea ce reprezenta valoare si continuitate culturala.

Cu toate acestea, chiar daca, pentru o perioada care se intinde pe durata a peste 10 ani, profesorul Paul H. Stahl va cerceta domenii aparent neutre, din punct de vedere ideologic, cum ar fi cele privind arhitectura traditionala din diferite zone ale Romaniei, contributiile domniei sale in acest domeniu (alaturi de bunul sau prieten, Paul Petrescu), pe care le voi surprinde ceva mai incolo, sunt deosebit de importante. Totusi, intr-o succinta reliefare a noutatii metodei de lucru trebuie sa remarc ca profesorul Paul H. Stahl propune o metodologie de cercetare evolutiva a habitatului, deci de surprindere a corelatiei intre habitat si structura sociala, prin aceasta detasindu-se de metodele tipologice osificate, de sorginte germana. Mai mult, cred ca profesorul Paul H. Stahl reconstruieste in aceasta perioada conceptul de traditionalitate. Intr-o cultura romaneasca, dominata inca de paradigmele filozofico-culturologice ale perioadei interbelice, prin care traditionalitatea era echivalentul ruralitatii de tip taranesc, Paul H. Stahl propune o viziune sociologica a traditionalitatii, care reprezinta instituirea unor modele repetitive la scara sociala, chiar daca aceste modele cunosc la debutul lor, elemente de inovatie, aceasta inovatie reprodusa socialmente devine traditie, fie ca este vorba de habitatul taranesc, boieresc sau chiar cel urban, intre care nu exista rupturi ci influente reciproce. De altfel, prin exemplele pe care le aduce in discutie, profesorul Paul H. Stahl demonstreaza convingator existenta unor astfel de influente reciproce ale modelelor de arhitectura traditionala, in sensul ca acelasi mental colectiv dirijeaza eforturile constructive atat in lumea taraneasca cit si in cea oraseneasca.

Despre dificultatile activitatii stiintifice si a muncii de teren, din perioada "obsedantului" deceniu al anilor '50, povesteste Paul H. Stahl, in fugarele sale amintiri. Aceste amintiri reconstituie crampeie din realitatea romaneasca a acelor ani, dar scot la suprafata si pasiunea, sacrificiul si dirzenia unor cercetatori de exceptie ai Romaniei, pe care o istorie nefasta i-a facut ca munca de teren sa fie o permanenta aventura, impinsa, de multe ori, in situatii limita. Este de remarcat faptul ca profesorul Paul H. Stahl era un extraordinar povestitor, cu o fascinanta experienta de teren, cunoscand, de asemenea, o serie de mari intelectuali ai culturii romane, dar si ai celei europene. Din pacate insa, domnia sa nu a avut ragazul necesar asternerii pe hartie a amintirilor sale, incepind cu Nicolae Iorga si Dimitrie Gusti, oaspeti obisnuiti ai casei parintilor sai, trecand pe la Traian Herseni, Dinu Lipatti, Constantin Brailoiu, Gheorghe Focsa, Mircea Florian, Alexandru Pippidi, Tudor Vianu, Victor Ion Popa, Virginia Seicaru, Xenia Costa-Foru, Mircea Vulcanescu, Ion I. Ionica, Ernest Bernea, Hari Brauner, Paul Petrescu, Nicolae Dunare, Valeriu Butura, Claude Lévi-Strauss, Nicole Belmont, Isac Chiva, Françoise Zonabend, Massimo Guidetti, ca sa nu amintesc decat o mica parte dintre marii intelectuali pe care i-a cunoscut (iar cu unii a colaborat) Paul H. Stahl.

Iata cateva fragmente din aceste amintiri, publicate in numarul 15 al colectiei "Sociétés européennes", pe care profesorul Paul H. Stahl o ingrijea la Paris, incepand cu anul 1986:

"Dupa 1948 am gasit de lucru intr-un Centru de cercetari psiho-medicalo-pedagogice, infiintat de catre Virginia Seicaru (sora a lui Pamfil Seicaru), una dintre acele personalitati generoase, cu initiative vizionare. Avea sa fie arestata curand dupa aceea pentru simplul fapt ca purta numele unui fugar celebru. Am lucrat in acel loc patru ani de zile pana cand centrul a fost desfiintat in conditi tragice; se organizau in vremea aceea procese de "sabotaj stiintific"pedepsite cu ani de zile de inchisoare. Numele meu a aparut intr-un articol din Scanteia alaturi de alte doua nume, ca fiind acela al unui vestit reactionar; unul din ei era declarat legionar si nu fusese nicicand, il stiam prea bine; un al doilea era declarat nazist si desigur nici el nu era asa ceva. Eu eram pus intre ei si intre doua virgule, intrucat data fiind varsta mea nu puteam sa fi fost in vreun fel oarecare un vestit reractionar. Am fost acuzat ca afirm in anchetele mele sociale ca exista prostitutie, vagabondaj, cersetorie, ori asa ceva nu poate exista intr-un regim ideal, si daca eu o afirmam inseamna ca eram un dusman. «Inchizitorul» intregii anchete era un psiholog, Feder; mi s-a spus ca vroia sa stearga trecutul lui social-democrat. Timp de doi ani, in aceeasi perioada am lucrat si intr-un spital antituberculos tot pentru cercetari sociale: lucrurile s-au terminat iar periculos, intrucat afirmam ca schimbarea brusca a conditiilor de lucru favorizeaza aparitia tuberculozei, ori atunci se organizau peste tot «intreceri socialiste», in care oamenii cresteau ritmul de lucru, de pe o zi pe alta, in chip nechibzuit.

Ramas fara lucru, am gasit dupa un an de zile un post la Institutul de Istoria Artei a lui George Oprescu; avea o sectie de «arta populara» si acolo l-am reintalnit pe Paul Petrescu. Il cunosusem in ultimii de ani de studii universitare si il remarcasem pentru inteligenta si amabilitatea lui nedesmintita. Profesorii il pretuiau, in primul rand tatal meu alaturi de care facuse un teren (la Runcu). Ca toti sociologii, nici el nu mai putea nici face, nici spune ca face sociologie. Angajat la Muzeul Satului, se orientase spre studiul caselor taranesi, domeniu in care se apropia cel mai tare de pregatirea lui de sociolog; colabora si cu Institutul de istoria artei. Preocuparile noastre comune, formatia similara, dorinta de a observa realitatea concreta, ne-au indemnat pe amandoi sa facem cat mai mult teren, sa vedem cat mai multe. Soarta noastra nu era singulara, a fost cea a tuturor sociologilor impiedicati sa-si faca meseria, arestati, scosi din slujbe.

O prietenie de o viata intreaga ne leaga; cate terenuri am facut impreuna? Cate taine ne-au fost comune? Vedeam lucrurile la fel, interpretam situatia politica la fel. Basarabean, a trait ani de zile cu teama sa-l ridice rusi si sa-l duca departe, cine stie unde, intrucat basarabenii n-au fost dusi in Basarabia ci risipiti in tot imperiul rusesc ca sa sa se stearga neamul lor. Cand se vorbeste de Uniunea Sovietica se vorbeste de teribilele persecutii politice; se uita insa ca actiunile cu caracter rasist au fost legiune, s-a aplicat peste tot sistematic o actiune de anihilarea grupurilor etnice ne-rusesti, inclusiv a celor slave (polonezi de pilda). Paul Petrescu trebuia sa ascunda si ca tatal lui fusese senator liberal de Cetatea Alba; eu aveam sa ascund un frate fugit in strainatate, un unchi care organiza emisiunile radiofonice franceze pentru Romania, emisiuni anti-comuniste, un parinte care facuse recensamantul Transnistriei .

. In afara articolelor, am publicat impreuna (uneori si alaturi de alti autori) o serie de lucrari, le citez in fuga: Arhitectura din Muzeul Satului" este semnata si cu Anton Damboianu, care avea sa faca desene si la alte texte ale noastre ("Ceramica din Hurez"). Impreuna cu Florea Stanculescu si Adrian Gheorghiu am semnat 5 volume de arhitectura populara (Hunedoara, Dobrogea, Ploiesti, Bucuresti, Pitesti); colectia trebuia sa continue pentru a acoperi intreg teritoriul romanesc, semnasem chiar contractul pentru urmatoarele patru volume (Brasov, Putna, Craiova, Timisoara). Am fi avut astfel una dintre cele mai complete si mai frumoase prezentari de arhitectura populara europeana, dar Comitetul Central (al partidului, cu P mare) a obiectat: "prea multe cocioabe si cruci in lucrarile voastre" si colectia a fost oprita. (Se vorbeste mult si pe buna dreptate de arestarile, prigonirile anilor trecuti; dar prostia? Cutremuratoare, monumentala, concentrata). Cartea "Locuinta taranului roman" apare in 1958, dar nici un exemplar nu ajunge in librarii; a fost topita pentru ca vorbea despre bordeie, prezenta prea frumos icoanele pe sticla, cita un singur autor sovietic si amintea influenta occidentala in Transilvania; referatele sovietizante distrugatoare (semnate de doua persoane, imi amintesc doar de numele lui Ilie Stanciu, la vremea aceea sub-director la Editura Academiei, plecat apoi in alta tara), au dus la topirea cartii. Cu Barbu Slatineanu am semnat doua volume de ceramica populara. Slatineanu a fost arestat, as spune "omorat", intrucit trebuia sa faca zilnic o injectie cu insulina fiind bolnav de diabet; arestat, nu i s-au facut injectiile si a murit repede, nu se stie unde este ingropat. Ambele volume au fost scoase atunci din librarii si topite. Tot impreuna cu Petrescu am semnat capitolul despre locuinte din monografia Vaii Jiului; daca initial textul era al nostru, forma in care a aparut nu mai are decat prea putin din textul initial . "

Iata si cateva insemnari despre cercetarile de pe Valea Bistritei, incepute in 1952:

" . Petrescu era deja pe teren, eu am venit dupa cateva zile. Am urcat cat mai aproape de munte, coborand apoi incet-incet cu bicicleta spre satul Ceahlau, unde locuia gazda pe care o cunosteam. Am dormit o noapte pe o masa intr-o primarie, a doua in casa unui «chiabur»; in anii aceia si pana dupa 1960, cei trimisi sa faca cercetari prin sate dormeau in casele chiaburilor. In miezul noptii au venit cativa «handralai», l-au scos pe chiabur in curte si au inceput sa-l loveasca cu pumnii si cu picioarele in mijlocul urletelor familiei iesite si ea afara. Apoi l-au «ridicat» si l-au dus cine stie unde, la bine nu. Treaz, stateam in intuneric batandu-mi inima; de la bataile legionarilor nu mai vazusem asa violenta. Ma intrebam daca nu-mi vine si mie randul ca sa mi se explice superioritatea gandirii comuniste. Dimineata, femeile mi-au spus ca sotul si parintele lor fusese ridicat pentru ca nu vroia sa intre in colectiva. Evenimente de aceeasi natura m-au ingrozit in repetate randuri, in alte locuri, mai des prin nordul Moldovei .

. Am plecat devale; apropiindu-ma de casa gazdei ma intrebam ce va zice infricosatorul Haiduc, dulaul paznic al curtii. L-am auzit latrand de departe dar, inainte de a ma vedea, a inceput sa schelaie de bucurie, ma recunoscuse dupa doi ani de zile. Petrescu mi-a spus ca si pe el il recunoscuse. Gazda, amabila; am stat cateva zile apoi am pornit-o iar singur, coborand pe bicicleta. Am dormit la manastirea Bistritei; iesind afara si fotografiind o biserica m-au arestat niscaiva agenti vigilenti care foiau peste tot; m-au bagat intr-o odaita mizerabila, murdara, cu un pat soios, mi-au luat sireturile de la pantofi si cureaua de la pantaloni. Ramas singur nu stiam ce va urma si-mi aminteam ca si Calistrat Hogas o patise la fel. M-au pus intr-o masina, inclusiv bicicleta, m-au dus la securitatea de la Bacau si m-au instalat in picioare in mijlocul unei odai fara ferestre; in fata mea, trei oameni sedeau la o masa acoperita cu o carpa rosie.

-Cine te-a trimis? Spune ce ai facut pe Valea Bistritei? Pentru cine lucrezi? De ce nu spui adevarul?

Stateam tot in picioare si nu puteam merge la toaleta. Le-am spus ca nu sunt singur, ca mai erau in acelasi timp si cercetatori din alte institute; le-am pomenit numele rusesc al unei colege.

-Ce ai contra sovieticilor?

Toti acesti agenti nu erau numai oamenii de baza ai unui regim de dictatura, erau mai ales agentii (constienti?) ai puterii care ne ocupase tara.

Dimineata a venit seful securitatii pe regiune.

-Cine te-a trimis?

-Academia.

-Verificati.

Au telefonat si li s-a confirmat ca asa era.

-Dati-i drumul.

Am iesit; la iesire, luandu-mi bicicleta, unul dintre cei care ma anchetase imi spune: "sa nu mai faci". Pana astazi nu-mi gasesc linistea pentru ca nu stiu ce vroia sa nu mai fac si mi-e teama ca iar am s-o fac. Am fugit drept la Bucuresti, dar adunasem destule materiale pentru redactarea unui studiu . "

" . In Suceava ne-am dus mai intai pentru a studia hutulii; am ramas printre ei vreme destula. Si acolo am avut norocul sa culegem multe lucruri vechi care sa ne ajute sa intelegem prezentul si trecutul. Pe o sea, dintre doua dealuri, era o fantana si pe fantana, batuta in cuie, o placa de lemn pe care scria «sfarsitul lumii in 1952»; «52» era taiat si inlocuit cu «62», eram deja in 1954. Nu puteam pleca fara sa vedem autorul profetiei; un batran hutul, vorbind in afara de hutula, romana, italiana, germana. Facuse armata cu austriecii si participase la razboiul contra Italiei, in primul razboi mondial. Construia viori si era vindecator; deschidea biblia la intamplare si citea pasajul la care se deschise. Oameni harnici, cu o arhitectura puternica in lemn, hutulii erau relativ recent instalati printre romani de catre austrieci, in regiunile din Bucovina acoperite de padurile devalmase ale vechilor organizatii de tarani liberi. Veneau, taiau padurea si cu lemnul construiau casele; obtineau asa locuri de gradini si pasuni intinse, marginite de garduri ce urcau pe dealuri in zig-zag. Pe plaiul unui munte din apropiere, se organiza de Sfantul Ilie o nedeie, necunoscuta, cea mai din nord in Romania . "

Iata si cateva consemnari despre cercetarile din Ardeal:

" . Articolul despre ceramica smaltuita din Transilvania este scris la indemnul lui George Oprescu; vizitase Muzeul Etnografic din Cluj si acolo, unul dintre muzeografi ii spusese ca ceramica smaltuita era toata ne-romaneasca intrucat romanii nu aveau voie sa foloseasca smaltul. «Asa sa fie? Ia mergeti voi si vedeti cum sta treaba." Am plecat impreuna (n. n. cu Paul Petrescu), era luna mai; am inceput-o cu nordul Transilvaniei. Vremea frumoasa ne usura drumul dintre sate; diminetile vedeam nebunia nepotolita a ciocarliilor la vreme de primavara; se urca drept in sus spre soare, cantand fara intrerupere, apoi cad glont jos si raman nemiscate. Ne spune legenda pentru ce; ciocarlia fuse o fata indragostita de soare si transformata in pasare de mama soarelui. Ajunsi intr-o duminica dupa amiaza la Targul Lapusului, ne opreste un militian baut bine, care ne cere buletinele. Ori, un militian chiar si beat e tot un militian; prostul in uniforma si cu pistol in buzunar este imaginea vie a autoritatii. Ni le ia, le citeste din greu si ne spune ca este ceva suspect in ele.

-Ce anume?

-De ce va cheama pe amandoi Paul?

A doua intrebare fara raspuns pusa de catre «organe» de incredere, intrebare care pana astazi nu ma lasa sa dorm. Ne confisca buletinele; dimineata, al securitatea locala, venise un responsabil din Baia Mare; treaz si politicos, ne lasa sa plecam. Aveau de pazit un munte care nu mai exista; sovietici il rasesera pentru ca avea uraniu. Ne-am continuat drumul gasind peste tot ceramica romanesca smaltuita; la Hateg am gasit chiar si lada unei bresle romanesti de olari, ori lui Oprescu i se spusese si ca romanii nu aveau bresle. Am publicat materiale adunate, inclusiv fotografia capacului breslei.

Mai peste tot, pe langa obsesia spionajului, populatia era informata ca dusmanii capitalisti lansaeaza parasutisti; cum intram intr-o casa, ajungeam intr-un sat, prima intrebare era «sunteti parasutisti?» raspundeam ca nu, ca si cum daca am fi fost am fi spus-o.

" . I. D. Stefanescu, toata viata profesor in Franta, chemat in tara in anii razboiului ca sa ajute universitatea romanesca, venise si nu mai putuse pleca. Am avut norocul sa am in apropierea mea totdeauna oameni de cea mai buna calitate; I. D. Stefanescu era unul din aceia; si Petrescu si eu il pretuiam si il iubeam. Ii suntem recunoscatori pentru cate am aflat de la el; ne intalneam in casa lui Barbu Slatineanu o data pe saptamana pana ce a fost arestat. Venea si Corina Niculescu si Elena Secosan, uneori si alti vechi elevi ai profesorului. Dupa arestarea lui Slatineanu, pentru vini imaginare, impreuna cu un alt grup de intelectuali, (ca Serban Cioculescu, Vladimir Streinu) ne-am intalnit de cateva ori la mine acasa. Intr-o vreme cand lectiile adevarate devenisera rare, spusele lui Stefanescu erau ca apa vie; dupa cele invatate la sociologie, au fost cele mai temeinice pe care le-am primit" .

. "In Maramures (unde am fost impreuna de mai multe ori, apoi si fiecare in parte) am calatorit intr-un rand de la Salva la Viseu, clandestin, pe platforma unui vagon de marfa. Asteptand sa plece trenul ne-am asezat pe malul raului apropiat, ascultand muzica lansata de megafonul garii; o inregistrare nemteasca a simfoniei a 4-a a lui Brahms. De cate ori o aud imi amintesc drumul spre Viseu. Un vagon de marfa vecin cu al nostru avea o cabina; la pornirea trenului vedem usa trenului deschizandu-se; cineva ne face semn cu mana sa venim acolo ca sa nu fim vazuti pe platforma deschisa. Era Srul Edeistein, fiul unui fost rabin din Visau; ne-a adapostit in casa lui peste noapte, era prietenos si curios sa stie ce facem. Calatorind in alta zi tot cu trenul, intre doua sate maramuresene, vedem urcandu-se doi militeni: «buletinele!» Unul din ei vede aparatele de fotografiat. Stiam ca pentru organele de incredere aparatul de fotografiat este un instrument de spionaj. Ne ordona, «coborati cu mine». Am coborat inghetati de teama, iar la Viseu, surpriza: in loc de postul de politie ne duce la el acasa si ne arata un iepure salbatic prins cu o zi inainte. «Sa-mi fotografiati copilul cu iepurele». Ca gluma, era una dintre cele mai neasteptate si stupide; ne-a dat de mancare, este adevarat, dar preferam sa ne fie foame decat sa trecem prin spaima unei arestari.

Acasa ne asteptau sotiile care ne stiau aventurile repetate cu politia; le telefonam de cate ori se putea pentru a le linisti. Cu toate greutatile, bucuria de a gasi lucruri necunoscute, de a face teren nu ne-a parasit nicicand. Uneori, cand ma prindea oboseala, ma multumeam cu cele gasite, dar Petrescu vroia totdeauna sa mearga pana la capatul satului, cine stie ce lucruri senzationale aveam sa mai aflam. Multe din cele adunate in anii aceia, informatii si fotografii, asteapta sa fie cunoscute, le vom da candva la lumina. Cincizeci de ani au trecut de atunci, o vesnicie, dar parca a fost ieri . "

In continuare, din impresionanta activitate stiintifica a profesorului Paul H. Stahl, ne vom stradui sa prezentam o parte din studiile si ideile sale directoare. Fiind vorba despre o prima incercare de acest fel facuta in Romania, aceasta prezentare nu are pretentii de exhaustivitate, constituindu-se numai intr-un inceput al unei posibile monografii dedicata acestui mare cercetator roman care a reusit ca plecand de la traditiile Scolii Sociologice de la Bucuresti sa intreprinda analize comparative asupra fenomenului socio-etnologic taranesc european si romanesc.

Dintr-o perspectiva temporala, in activitatea profesorului Paul H. Stahl se pot desprinde trei etape:

Intre 1948-1955, tanarul absolvent va incerca sa deschida noi drumuri in sociologia romaneasca, atat prin temele abordate, cat, mai ales, prin noile metode de esantionare si analiza statistica; din pacate insa, aceste inceputuri vor fi brutal curmate prin obtuzitatea si ignoranta autoritatilor comuniste;

Intre 1955-1969, ca urmare a imposibilitatii desfasurarii unei activitati de cercetare sociologica, decat sub o forma mascata, prin etnografie, studiile acestei perioade vor fi axate, preponderent, pe domenii ale civilizatiei materiale traditionale romanesti, atat a celei taranesti cat si a celei boieresti sau urbane. Vor predomina, astfel, cercetarile privind arhitectura, ornamentica si unele ocupatii traditionala ( spre exemplu, olaritul), dar, odata cu relativa liberalizare ideologica de dupa 1965, profesorul Paul H. Stahl va putea sa publice si studii privind dendrolatria la turcii si tatarii din Dobrogea (Revue des études sud-est européennes, nr. 1-3, 1965) sau despre vechi biserici de lemn din intreg spatiul romanesc (aparut tot in 1965, in revista citata anterior). Acest studiu este extrem de important, atat prin faptul ca acopera un vast areal geografic cat si prin aceea ca Paul H. Stahl va intrebuinta o metoda statistica, incercand sa surprinda tendinte semnificative si regularitati in tehnicile de constructie ale bisericilor de lemn romanesti.

Dupa 1969, odata cu parasirea Romaniei si inceputurile carierei sale universitare la Paris, dar si in alte orase europene, studiile profesorului Paul H. Stahl, eliberate de incorsetarile ideologice, vor aborda probleme etno-sociologice extrem de variate si pe o vasta arie europeana, incepand din Pirinei si trecand prin spatiul balcanic si romanesc, pana in Caucaz. Un loc aparte il vor constitui analizele privind organizarea sociala, in vechea Europa Orientala. Ele vor fi materializate in doua importante carti: Ethnologie de l'Europe du Sud-Est, Paris-La Haye, Mouton, 1975 si Household, village and village confederation in Southeastern Europe, Columbia University Press, New York, 1986. Totodata, din colaborarea cu profesorul Massimo Guidetti, din Italia, vor rezulta trei alte ample carti; doua despre spatiul italian: Il sangue e la terra. Comunità di villagio e comunità familiari nell' Italia dell' 800, Jaca Book, Milano, 1977 si Un'Italia sconosciuta. Comunità di villagio e comunità familiari nell'Italia dell'800, Jaca Book, Milano, 1978 si una in care sunt publicate in italiana texte fundamentale din cercetatori europeni din secolul al XIX-lea, cu lucrari in domeniul etnologiei si sociologiei, actualmente putin cunoscuti: George Ludwig von Maurer, Fréderic le Play, Jacob Grimm, Baltasar Bogisic, Bogdan Petriceicu Hasdeu. Cartea se intituleaza "Le radici dell'Europa. Il dibattio ottocentesco su comunità di villagio e familiari" si a aparut in 1979, tot la Jaca Book din Milano. Cercetarile de sociologie istorica a mentalitatilor, unul dintre domenile predilecte ale profesorului Paul H. Stahl, se vor concretiza si intr-o alta carte extrem de importanta, privind spatiul Europei Orientale, in primul rand, cel balcanic, "Histoire de la décapitation", aparuta la Paris in editura Presse Universitaire de France, in 1986. Lucrarea se constituie intr-o analiza a practicilor medievale de razbunare si ierarhizare sociala, in functie de calitatile de razboinic, atat in lumea musulmana cat si in societatile crestine din aceasta parte a Europei.

In cele ce urmeaza, voi incerca sa punctez si alte contributii importante ale profesorului Paul H. Stahl, realizate de-a lungul impresionantei sale cariere stiintifice.

Casa taraneasca la romani

Trebuind sa parasesca activitatea in domeniul sociologiei medicale si sociologiei educatiei, a fost primit la Institutul de Istoria Artei, unde functiona o sectie de arta populara, acolo alege spre cercetare domeniul casei taranesti, care ii permite nu numai sa continue contactul cu terenul ci sa aiba si o mare legatura cu "socialul". Desi abordeaza aspecte variate ale artei populare, esentialul cercetarilor se centreaza tot pe casa taraneasca din diferite zone ale tarii. Profesorul Paul H. Stahl inlocuieste vechile tipologii statice legate mai ales de scolile germane, austriece si maghiare, cu un principiu ce urmareste fenomenul in miscare. Astfel, casele dintr-o anumita regiune nu mai sunt analizate prin prisma unuia sau a doua "tipuri" de planuri, ci prin modul de evolutie a planurilor constructive si, in general, a habitatului, stabilind astfel o serie de zonari ce acopera intreg teritoriul romanesc. Acelasi principiu va fi reluat, mai tarziu, in analiza formelor de familie (pe care le numeste "grupuri domestice"), pe care le clasifica nu numai dupa criteriile formal-statice, extrem de utilizate in sociologie, ci dupa un principiu evolutiv (prezinta aceasta noua abordare sociologica a familiei in diverse studii, din care mentionez cateva: "Groupe domestique, maison, maisnie. Le cas roumain", Lisabona, 1974, "The Domestic Group in the Traditional Balkan Societes, 1978, "La «maisnie» (gospodaria) du paysan roumain", Freiburg, 1978, "Y se casaron y tuvieron muchos hijos. La perennidad de la casa familiar", Madrid, 1987, "La regione tribale albanese", Messina, 1989, "Dimora e composizione del gruppo domestico", 1996 si, mai ales, importanta sa carte, aparuta la Messina in 1993, cu titlul "Terra, società, miti nei Balcani"). Dar si aceasta noua abordare metodologica, pe care a insistat in diverse randuri la cursurile la care am asistat, va forma probabil obiectul unei viitoare aparitii editoriale in Romania.

Sociologia europeana

Trecerea in invatamantul francez, cele doua catedre pe care le-a avut, ca si accesul la studii provenind din mai toate tarile europene, l-au impins spre o noua abordare a temelor predilecte, care pe masura ce treceau anii capatau mai mult un aspect comparativ. Bogatia bibliotecilor franceze i-a facilitat fara indoiala lucrul desfasurat in acest mod. Este greu de clasificat ansamblul cercetarilor pe care le desfasoara la Paris timp de 30 de ani, domenile abordate. Chiar si simpla lectura a titlurilor cursurilor indica preocupari ce pot fi incadrate nu numai in domeniul sociologiei, ci si al etnologiei, antropologiei sociale, folclorului, istoriei religiei populare, sociologiei istorice. Retin doua teme care au revenit insistent in publicatii si in cursuri.

Prima este cea a comunitatilor: de sat, de vale, de trib. Ele sunt urmarite de la formele cele mai simple (satul) si pana la formele pre-statale europene; comunicarea facuta la primirea in Academie este axata tocmai pe una dintre aceste forme pre-statale, cea situata la originea Munteniei (discursul de receptie a aparut in varianta franceza in Etudes et Documents Balkaniques et Méditerranéens, nr. 18, 1995, sub titlul "Muntenia, le pays de la montagne". Despre problemele antropologice ale comunitatilor de munte si rolul muntelui in istoria romaneasca, domnul Paul H. Stahl a adus deschideri teoretice extrem de interesante si cu prilejul unei mese rotunde, desfasurate la Zalau, in luna august, 1986. Discutiile din acest cadru au fost publicate in revista Silvania, nr. 1, Zalau, 1997, sub titlul "Trebuie sa pornesti de la fapte si nu de la teorii") .

In analiza sociologica a comunitatilor, Paul H. Stahl va insista asupra unor elemente ca: grupul domestic, batranii, proprietatea arhaica, inrudirea, formele de arhitectura si gospodarie si tipurile de grupuri domestice, paraleleismul dintre viata sociala si cea spirituala. Scopul final urmarit este o prezentare generala a formelor de viata devalmasa la nivelul vechii Europe, continuand marea traditie a parintelui sau, Henri H. Stahl. Aceasta linie directoare este urmarita in volumul aparut in 1986 la New York, "Household, village and village confederation in Southeastern Europe".

Al doilea domeniu care este central in preocuparile domniei sale este analiza conceptului de "sange". Puternic si in viata actuala, mai ales in domeniul inrudirii, el acoperea in trecut domenii vaste ale vietii sociale. In cursurile sustinute la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales, profesorul Paul H. Stahl a prezentat notiunea de sange pe plan european, legand-o de rudenie, de proprietate, de alimentatie, de razbunare, de etapele vietii omenesti. Dintre aspectele legate de notiunea de sange, unul a format obiectul unui curs special, cel despre razbunare. Legatura dintre o notiune biologica si viata sociala, a fost obiectul unui alt curs in care "sangele" ocupa un loc central. Alaturi de problema consangvinitatii au fost analizate: varsta (locul batranilor, adultilor adolescentilor, copiilor), ordinea nasterii (problemele sociologice legate de primul si ultimul nascut), locul femeilor si al barbatilor. Aceste preocupari s-au materializat in lucrari ca: "Il sangue e la terra", Milano, 1978, "Sociétés traditionnelles balkaniques. Contributions à l'étude des structures sociales, Etudes et Documents Balkaniques . 1979, La Méditerrannée. Propriété et structure sociale, Edisud, 1997, cu varianta sa italiana, aparuta in acelasi an la Milano, la editura Jaca Book, cu titlul "Un enciclopedia del Mediterraneo. Antropologia sociale. La proprietà".

Intelegerea stiintifica a socialului presupune desigur o buna formatie profesionala, in care munca de teren trebuie asociata cu o enorma cantitate de lectura. Pentru a putea prezenta la cursuri lucruri noi, partea de cautare a informatilor a constituit una dintre preocuparile constante ale profesorului Paul H. Stahl. Aceasta preocupare de a gasi lucruri noi sau lucruri uitate, i-a permis sa prezinte la cursurile despre razbunare, ca si cele legate de proprietatea devalmasa, un numar important de texte de viata vechii Europe, mergand de la realitatile Scotiei la cele ale Caucazului si trecand printre cele mediteraneeene. Mi se pare evident ca odata cu trecerea timpului pentru Paul H. Stahl aspectele istorice devin tot mai importante; intr-un fel evolutia lui continua linia parintelui sau, lucrarile sale de sociologie devenind tot mai mult lucrari de sociologie istorica

****

In cele ce urmeaza, voi incerca sa detaliez unele aspecte ale conceptiei lui Paul H. Stahl, legate de problema inrudirii, a autoritatii traditionale si cea a formelor arhaice de proprietate in Europa.

Intr-o remarcabila incercare de a distinge intre ideologia si simbolistica sociala, pe de o parte si realitatea sociologica concreta, pe de alta parte, Paul H. Stahl analizeaza pe exemplul societatilor traditionale din Europa Orientala mecanismele sociale care se constituie in jurul ideii de "inrudire de sange".

Pentru societatile traditionale, consangvinitatea este un factor central in intreaga organizare sociala: "domeniile vietii sociale, unde notiunea de sange intervine, sunt numeroase. Se pot cita: inrudirea, religia, sacrificiul, alimentatia, vendetta, proprietatea".

In studiul "La consanguinité fictive. Quelques exemples balkaniques", aparut in Quaderni fiorentini per la storia del pensiero giuridico moderno, 14, Milano, 1985 ( aparut si in varianta engleza in Etudes et Documents Balkaniques . , 13, 1987 si in varianta romaneasca, in Silvania, nr. 2, Zalau, 1997), se analizeaza relatia intre ideea de consangvinitate si organizarea proprietatii. Analiza acestei relatii permite surprinderea " modului tipic in care un element biologic real devine fictiune biologica si sfarseste prin act juridic".

Din aceasta perspectiva, Paul H. Stahl reactualizeaza o mai veche disputa din istoriografia si sociologia romaneasca, cea privitoare la existenta reala sau numai ideologic- imaginara a stramosului eponim. Folosind o metodologie antropologica moderna, o mare experienta de teren pe intreg spatiul balcanic si o bibliografie de larga cuprindere, Paul H. Stahl dezvolta ideea potrivit careia consangvinitatea la nivel macrosocial are o intemeiere pur simbolica si nu o intemeiere biologica reala. Ideologia consangvinitatii, prin caracterul ei simbolic, este fictiune sociala, insa ea este un remarcabil element de asigurarii a solidaritatii, un important factor de organizare, de grupare sociala.

In ceea ce priveste aspectele specifice are raportului proprietate-legatura de sange, sunt examinate caracteristicile tehnicilor succesorale in diferitele comunitati traditionale balcanice: in satul romanesc, in sistemele sud-slave cu familia largita de tip zadruga, la albanezi si in spatiul grecesc. In acest acest context este surprinsa si analizata corelatia dintre statutul femeii si transmiterea proprietatii, casatoriile virilocale, ca forme-tip de casatorii si ceea ce s-ar putea numi "ideologia sangelui" in functie de sex, aspect social important in organizarea liniilor de neam, in special la muntenegrei si albanezi.

Pe de alta parte, sunt analizate si tehnicile sociale de transmitere a proprietatii in situatii de exceptie: cuplul fara copil, fiica fara frati, sot impotent, precum si infratirile de sange si consecintele lor in relatiile de inrudire, de acces intr-o comunitate si transmitarea proprietatii. Foarte importante sunt, in opinia noastra, analizele dedicate ideologiei de parentare in triburile albaneze si cele privind caracterul non-genealogic primar al satelor romanesti.

Folosind o vasta bibliografie din sec. al XIX-lea si inceputul sec al. XX-lea, foarte putin cunoscuta in Romania (M. Durham, J.J.G. von Hahm, H. Hecquard, L. M. Garnett), Paul H. Stahl prezinta clivajul dintre realitatea istorica si imaginarul colectiv, bazat pe ideea descendentei tuturor membrilor unui trib din stramosi comuni, si, deci, inrudirea dintre ei. O asemenea perspectiva se intalneste si in legendele privind stramosul eponim in satele romanesti, dar si in unele teorii istorice (Nicolae Iorga).

Continuand si adancind importanta teorie sociologica creata de Henri. H. Stahl privind satul romanesc, autorul demonstreaza inconsistenta teoriilor stramosului eponim, aceasta conceptie aparand relativ tarziu, in momentul trecerii de la devalmasia absoluta (satul non-genealogic) la satul iesit din indiviziune, in care "umblarea pe batrani" ofera un criteriu semnificativ pentru partajarea proprietatii satesti devalmase.

In seria analizelor antropologice ale societatilor traditionale din Europa Orientala se inscrie si studiul dedicat functiilor sociale ale "batranilor" in societatile balcanice, intitulat "La fonction du «vieillard»", aparut in 1989 la Lisabona, iar versiunea romaneasca, intitulata "Institutia «batranilor»" a fost publicata in numarul 1 din revista Silvania, in 1997, la Zalau.

Termenul "batran" a suferit o interesanta evolutie semantica. "Avand la inceput o semnificatie pur biologica, notiunea de «batran» poate, ca urmare a unei lungi evolutii, sa desemneze o functie: a fi «batran» nu inseamna neaparat a avea o anumita varsta ci a ocupa o anumita functie" (Silvania, 1, 1997, p. 6). Paul H. Stahl analizeaza pe baza unei ample informatii din Europa Orientala "cazurile in care notiunea de «batran» a devenit o notiune sociala" (Silvania, 1, 1997, p. 6).

In spatiul grecesc este examinata o institutie traditionala care a mediat, secole de-a randul, raporturile dintre comunitatile sociale autohtone si stapanitorii turci, cea a gerontes-lui; (dimogerontes= batranii de la primarie; dimos=primarie, geros=batran).

"Alesi de catre membrii satului, alegerea este ratificata de catre autoritatile turcesti si dureaza, in mod obisnuit, un an. Ei sunt alesi dintre persoanele avand cultura necesara pentru a putea administra si o averea suficienta pentru a acopri cheltuielile inerente acestei functii Ei reprezinta comuna in relatiile cu exteriorul, asigura gestiunea finantelor; impozitele fixate pe comuna sunt repartizate satenilor de catre «batrani», ceea ce se intalneste, de altfel, si in cazul altor societati europene orientale sau occidentale. Ei tin evidenta populatiei, judeca si pedepsesc". (p. 7, Silvania, nr. 1 , 1997)

Si in cazul populatiei albaneze exista o institutie a batranilor - "plak" (batran). Autorul observa si deplasarea semantica a termenului batran, care nu desemneaza obligatoriu o persoana inaintata an varsta, ci un conducator. Se evidentiaza si diferitele nivele de functionalitate a acestei institutii, incepind de la grupul domestic (condus de catre un sef sau batran-"plak" si o femeie sef-"plaka"=batrana), pana la nivelul fratriilor ("plaka i vellazenis") si a intregii comunitati: "plaqnija"-arbitraj, in fapt, adunarea "batranilor", in care se luau deciziile importante si se arbitrau situatii conflictuale din comunitate.

Aceeasi institutie a batranilor este regasita si la slavii de sud si de est. In cazul lor, Paul H. Stahl examineaza organismele conducatoare ale grupului domestic largit, format din mai multe grupuri casatorite. La bulgari, conducerea grupului largit este exercitata de catre un "domacin"

( gospodar) sau "staresina" (sef de grup domestic), "starejesica" (femeie sef). La rusi, termenul "selsiki starosta" (batranul satului) nu desemneaza un sef de grup domestic, ci un sef de comuna. Studiul profesorului, Paul. H. Stahl se incheie prin analiza acestei interesante institutii sociale la populatiile apartinand romanitatii orientale, la aromani si romani. Ambele grupuri romanice desemneaza persoanele inaintate in varsta prin termeni identici, unul provenind din limba traco-ilirica: "mosul", "moasa" (la albanezi, "motshe", "moshe"), iar altul din limba latina: "bitarn", "bitarna" (aromana), batran, batrana (daco-romana). Aromanii conserva insa si un alt termen de origine latina: "aus" (batran, din latinul "avus"-bunic). Paul H. Stahl examineaza evolutia semantica a acestui cuvant care a ajuns sa desemneze o persoana avand dreptul de participare la adunarea mai multor sate sau triburi aromane si sa ia decizii privind mai multe grupuri sociale. Aceasta adunare se numeste "ausavet" sau "ausatic".

In privinta comunitatilor taranesti romanesti, este analizata functia sociala a batranilor in cadrul satelor devalmase si a confederatilor de ocol, pe baza cercetarilor din Tara Vrancei, dar si a documentelor istorice provenind din alte zone ale spatiului romanesc, din Transilvania sau Muntenia (in spatiul romanesc, termenul cunoaste o evolutie a semnificatiilor extrem de interesanta, ajungand sa desemneze chiar si parti de pamant: "mosii mari", "mosii mici", iar termenul de "mosie" deriva tot de la cuvantul "mos").

Aceasta problematica de etnologie comparata a societatilor Europei Orientale va fi reluata intr-o forma sintetica in lucrarea « Triburi si sate din sud-estul Europei », aparuta la Editura Paideia in anul 2000.

Studiul eminentului profesor de la EHESS si Sorbona, dincolo de perspectiva comparativa privind functia sociala a batranilor din aria Europei de Sud-Est, are calitatea de a clarifica cu mijloacele metodologice ale antropologiei si sociologiei europene o problema de istorie sociala putin abordata in istoriografia romanesca. De asemenea, se remarca valorificarea achizitiilor teoretice si a datelor empirice ale Scolii Sociologice de la Bucuresti, in mod paradoxal putin utilizate in mediile sociologice actuale din Romania.

Aceasta problematica de etnologie comparata a societatilor Europei Orientale va fi reluata intr-o forma sintetica in lucrarea « Triburi si sate din sud-estul Europei », aparuta la Editura Paideia in anul 2000.

Lucrarea lui Placide Rambaud, Un village de montagne, Albiez-le-Vieux en Maurienne, Paris, 1981, ii ofera lui Paul Henri Stahl un punct de plecare in surprinderea evolutiei unui element semnificativ al satului european: pamanturile comunale sau comunitare, adica pamanturile care sunt obiect al folosirii devalmase, acestea fiind, de obicei, pasunile si padurile ("Les communaux: essai de classification", Anamnèses. Cahièrs de maieutique, Des communes rurales à la Communauté Européenne, Paris, 1991). Trebuie subliniat ca analizele intreprinse de sociologii occidentali privind reminescentele economico-sociale care sunt "pamanturile comunitare" ofera elemente importante in descifrarea evolutiei istorice a satului european.

In studiul sau Paul H. Stahl distinge doua etape in evolutia societatii europene, cu consecinte asupra chestiunii "pamanturilor comunitare":

1. Societati tribale, cu organizarea: trib-fratrie-spita de neam-gospodarie. Pamanturile apartin intregului trib, insa apar unele elemente ale iesirii din indiviziune sub forma terenurilor cultivate.

2. Societatile tribale dispar, cu unele exceptii tarzii (Caucaz, Balcani), fiind inlocuite de cele taranesti, bazate pe urmatoarele unitati sociale: valea (tara), satul, gospodaria. "Pamanturile comunitare se gasesc (in situatiile cele mai traditionale) pana la nivelul vaii sau tarii: toate satele unei vai sau tari poseda in comun aceste pamanturi si prin diferenta fata de societatile tribale, aproape niciodata pamanturile cultivate (de exemplu: zona Pirineilor si Romania secolului al XIX-lea, dar cu

prelungiri zonale, pana in secolul nostru). Dar in toate aceste cazuri, evolutia normala conduce la diviziunea pe sate a pamanturilor comunitare". (pag.74).

Paul H. Stahl analizeaza si relatia complexa dintre pamantul comunitar (padurea, pasunea) - pamantul cultivat -factorul demografic si consecintele asupra evolutiei satului european, de la formele sale arhaic-devalmase inspre formele iesite din indiviziunea absoluta.

Este evident ca in acest cadru nu am reusit decat in extrem de mica masura sa prezint complexitatea conceptiei sociologico-antropologice a profesorului Paul H. Stahl. Teme majore in preocuparilor domniei sale nu au fost abordate in aceasta prezentare. Cel putin inca doua directii importante in cercetarile sale nu au fost surprinse in acest cadru. Este vorba despre studiile legate de conceptia magico-religioasa taraneasca privind spatiul si sacralitatea ("L'organisation magique du territoire villageois roumain", L'Homme, XIII, 3, Paris, 1973, "L'onore e il sacro. Strutture sociali e spazi sacri", Palermo, 1989, "Strutture sociali, strutture religiose, strutture magiche", Incontri meridionali, nr. 3, 1989, "L'installation des fidèles dans l'église", Revue des Etudes Sud-Est Européennes, vol. XXXI, nr. 1-2, Bucuresti, 1993) si cercetarile asupra mentalitatii traditionale constituite in jurul nasterii si mortii ( "L'accouchement et le baptême", Buletinul Bibliotecii Romane, vol. XVII, 1992-1993, Freiburg, "L'autre monde. Les signes de reconnaissance", Buletinul Bibliotecii Romane, vol. XIV, Freiburg, 1983, "Tumuls et pyramides de corps. Contributions à l'étude de la mort collective et lointaine en Europe Orientale", Anthropos, 81, Freiburg, 1986, "Le départ des morts. Quelques exemples roumains et balkaniques", Etudes rurales, nr. 105-106, Paris, 1988, "Le sang et la mort", Körper, Berlin, 1991).

Paul Henri Stahl

Lista bibliografica

Aceasta lista cuprinde numai cartile si studiile aparute in reviste de specialitate, deci in ea nu sunt incluse titlurile articolelor aparute in presa sau titlurile conferintelor sustinute de catre profesorul Paul H. Stahl. Este posibil ca unele articole sa ne fi scapat din lista de mai jos, o revenire asupra ei va remedia eventualele omisiuni, inerente, oricum, la atat de putina vreme de la plecarea dintre noi a profesorului Paul H. Stahl.

Periodice

(aparute sub ingrijirea sa)

Colectiile initiate si tiparite de autor:

Etudes et documents balkaniques et méditerranéens (EDBM), Paris, 1979-2007, 31 volume.

Sociétés européennes, Paris, 1985-2006, 34 volume.

Etudes roumaines et aroumaines (in cadrul Sociétés européennes), Paris, 1990-2006, 10 volume

Alte reviste :

Revue des études sud-est européennes, Bucuresti, tome XXXVII-XLV, 1999-2007, 8 volume.

Sud-Estul si Contextul European. Buletin al Institutului de Studii Sud-Est Europene, Bucuresti, vol.IX-B - XII, 1998-2007 Bucuresti, 4 volume.

Volume

1955-(impreuna cu Paul Petrescu si Anton Damboianu), Arhitectura din Muzeul Satului, Bucuresti, Editura Tehnica, 98 p.

1956-(impreuna cu Paul Petrescu), Ceramica din Hurez, Bucuresti, E. S. P. L. A., 41 p., 33 planse.

1956-(impreuna cu Fl. Stanculescu, Adrian Gheorghiu si Paul Petrescu), Arhitectura populara romaneasca. Regiunea Hunedoara, Bucuresti Editura, Tehnica, 123 p.

1957-(impreuna cu Fl. Stanculescu, Adrian Gheorghiu si Paul Petrescu). Arhitectura populara romaneasca. Regiunea Ploiesti, Editura Tehnica, 155 p.

1957-(impreuna cu Paul Petrescu) Arta populara in R. P. R. Port, cusaturi, tesaturi, Bucuresti, E. S. P. L. A., pag. 119-150. Capitolele consacrate turcilor, tatarilor, lipovenilor, bulgarilor si aromanilor.

1957-(impreuna cu Fl. Stanculescu. A. Gheorghiu si Paul Petrescu), Arhitectura populara romaneasca. Dobrogea, Bucuresti, Editura Tehnica, 107 pag.

1958-(impreuna cu Fl. Stanculescu, A. Gheorghiu si Paul Petrescu), Arhitectura populara romaneasca. Regiunea Pitesti, Bucuresti, Editura Tehnica, 275 pag.

1958-(impreuna cu Paul Petrescu), Locuinta taranului roman, Bucuresti, E. S. P. L. A., 271 pag. (lucrare trimisa la topit de catre autoritatile comuniste)

1958-Planurile caselor taranesti romanesti, Sibiu, in colectia Muzeului Brukenthal, 91 pag.

1958-(impreuna cu Barbu Slatineanu si Paul Petrescu), Manual de ceramica populara romaneasca, Bucuresti, Editura de Stat Didactica si Pedagogica, 195 pag. (lucrare trimisa la topit)

1958-(impreuna cu Barbu Slatineanu si Paul Petrescu) Arta populara in R. P. R. Ceramica, Bucuresti, E. S. P. L. A., 277 pag. (lucrare trimisa la topit)

1959-(impreuna cu Fl. Stanculescu, Adrian Gheorghiu si Paul Petrescu). Arhitectura populara romaneasca. Regiunea Bucuresti, Editura Tehnica, 140 pag.

1963-(impreuna cu Paul Petrescu) Arta populara din Valea Jiului, Bucuresti, Editura Academiei R.P.R., 589 pag. Paul H. Stahl a redactat capitolul intitulat 'Constructiile', pag. 137-178 (textul initial a fost in mare masura modificat de editori, adaugandu-se elemente politice si inversandu-se ordinea celor prezentate).

1966-(impreuna cu Paul Petrescu) Scoarte romanesti, Bucuresti, E. S. P. L. A., 33 pag., 80 planse. Aceeasi lucrare a fost publicata tot in 1966 si intr-o versiune franceza, una engleza si una rusa, purtand titlurile:

'Tapis roumains'

'Romanian rugs'

'Rumunskie covrai'

1967-(impreuna cu Fl. B. Florescu si Paul Petrescu) Arta populara din zonele Arges si Muscel, Bucuresti, Editura Academiei R.S.R.

1968-(impreuna cu Henri H. Stahl), Civilizatia vechilor sate romanesti, Bucuresti, Editura stiintifica, 100 pag.

1968-Folclorul si arta populara romaneasca, Bucuresti, Editura Meridiane, 52 p., 41 planse alb-negru si 16 planse color. Aceeasi lucrare este publicata in 1968 in versiunea engleza intitulata 'Folk art and romanian folklore'

1969-Mesterii tarani romani si creatiile lor de arta, Bucuresti, Editura Enciclopedica Romana, 101 pag.

1969-(impreuna cu Fl. B. Florescu si Paul Petrescu), Arta populara de pe Valea Bistritei, Editura Academiei, 250 pag.

1975- Ethnologie de l'Europe du Sud-Est (Culegere de texte), Paris-La Haye, Mouton, 312 pag.

1977-(impreuna cu Massimo Guidetti), Il sangue e la terra. Comunità di villagio e comunità familiari nell'Europa dell'800, Milano, Jaca Book, 626 pag.

1978-(impreuna cu Massimo Guidetti) Un'Italia sconosciuta. Comunità di villagio e comunità familiari nell'Italia dell'800, Milano, Jaca Book, 408 pag.

1979-(impreuna cu Massimo Guidetti) Le radici dell'Europa. Il dibattio ottocentesco su comunità di villagio e familiari, Milano, Jaca Book, 398 p.

1979-Sociétés traditionnelles balkaniques. Contributions à l'étude des structures sociales, Paris, 258 pag., in colectia Etudes et Documents Balkaniques et Méditerranéens, vol.1

1981-(sub ingrijirea lui Paul H. Stahl), Le mariage. Recherches contemporaines sur des populations balkaniques, Freiburg i. Br., extras din Buletinul Bibliotecii Romane, vol.VIII (XII), serie noua, 1980/1981, 152 pag.

1983-(sub ingrijirea lui Paul H. Stahl) Récueil, I, Paris, 185 pag., in colectia Etudes et Documents Balkaniques et Méditerranéens, vol. 6.

1984-(sub ingrijirea lui Paul H. Stahl) Récueil, II, Paris, 188 pag., in colectia Etudes et Documents Balkaniques et Méditerranéens. vol. 7.

1986-(sub ingrijirea lui Paul H. Stahl) Recueil, III, Paris, 164 pag., in colectia Etudes et Documents Balkaniques et Méditerranéens, vol. 10.

1986 - (sous la rédaction de) L'ECOLE SOCIOLOGIQUE DE BUCAREST, 1925-1948, Paris, 37 pp., in colectia Sociétés européennes, vol. 1.

1986-Histoire de la décapitation, Paris, P. U. F., 249 pag.

1986-Household, village and village confederation in Southeastern Europe, East European Monographss no.CC, New York, Columbia University Press, 253 pag.

1987-(impreuna cu Paul Petrescu) Maison et attenances des paysans roumains de Margina Sibiului, (Transylvanie), Paris, 110 pag., in colectia Etudes et Documents Balkaniques et Méditerranéens, vol. 12. Aceeasi lucrare este publicata in 1987 in versiune romana, sub titlul 'Case si acareturi taranesti din Margina Sibiului'

1987-(sub ingrijirea lui Paul H. Stahl), Recueil, IV, Paris, 96 pag., in colectia Etudes et Documents Balkaniques et Méditerranéens, vol. 13.

1987-(sub ingrijirea lui Paul H. Stahl) H. H. Stahl, Nerej, un village d'une région archaïque. Materiaux et documents, Paris, 55 pag., in colectia Sociétés européennes, vol. 3.

1988-(sub ingrijirea lui Paul H. Stahl), H. H. Stahl, Povestiri din satele de altadata. Paris, 167 p., in colectia Sociétés européennes, vol. 5.

1989-(sub redactia lui Paul H. Stahl), Recueil, V, Paris, 188 pag., in colectia Etudes et Documents Balkaniques et Méditerrnéens, vol. 14.

1990-(sous la rédaction de) RECUEIL VI. Paris, 194 pp., dans la coll. des Etudes et Documents Balkaniques et M diterranéens, vol. 15.

1990-Serban Voinea. 1894-1969. Contribution à l'historie de la social-democratie roumaine, Paris, 1990 , 89 pag., in colectia 'Sociétés européennes', vol. 6.

1990-(sub ingrijirea lui Paul H. Stahl), Les Roumains orientaux. Romanii din rasarit, Paris, 158 pag., in colectia 'Sociétés européennes', vol. 7.

1990-(sub ingrijirea lui Paul H. Stahl), Etudes Roumaines et Aroumaines, Paris, 158 pag., in colectia 'Sociétés européennes', nr 8.

1990-(sub ingrijirea lui Paul H. Stahl), Etudes et Documents Balkaniques et Méditerranéens, vol. 15, 194 pag.

1992-(sub ingrijirea lui Paul H. Stahl), Etudes et Documents Balkaniques et Méditerranéens, vol. 16, Paris, 74 pag.

1993-Terra, societ , miti nei Balcani, Messina, Rubbettino Editore 271 pag.

1993-(sub ingrijirea lui Paul H. Stahl), Etudes Roumaines et Aroumaines, II, Paris, 175 pag., in colectia 'Sociétés européennes', nr. 10.

1993-(sub ingrijirea lui Paul H. Stahl), Etudes et Documents Balkaniques et Méditerranéens, vol. 17, Paris, 77 pag.

1995-(sub ingrijirea lui Paul H. Stahl), Etudes et Documents Balkaniques et Méditerranéens, vol.18, Paris, 75 pag.

1995-(impreuna cu Dario Benetti), Le radici di una valle alpina. Antropologia storica delle Val Taranto, Sondrio, Cooperativa Editoriale Quaderni Valtellinesi, 334 pag.

sub ingrijirea lui Paul H. Stahl Constantin Brailoiu et Henri H. Stahl, in colectia 'Sociétés européennes', nr. 11, Paris-Bucarest, 89 pag.

1996-(sub ingrijirea lui Paul H. Stahl), Etudes et Documents Balkaniques et Méditerranéens, vol. 19, Paris-Bucarest, 73 pag.

1996-(sub ingrijirea lui Paul H. Stahl), Etudes Roumaines et Aroumaines, vol. III, in colectia Sociétés européennes vol.13.

1997-La Méditerrannée. Propriété et structure sociale, XIXe-XXe siècles, Édisud (Franta)-Alif (Tunisia)-Toubkal (Maroc), 88 pag.

1997-aceeasi lucrare in versiunea italiana: Un enciclopedia del Mediterraneo. Antropologia sociale. La proprietà, Ed. Jaca Book, Milano, 84 pag.

1997-aceeasi lucrare in versiunea araba, la Editura Toubkal, 72 pag.

1999-aceeasi lucrare in versiunea spaniola: El Mediterraneo. Propriedad y estructura social en los siglos XIX-XX, Cidob Edicions, Icarria editorial, Barcelona.

1997-Paul H. Stahl, Articole, vol. I, articole din perioada 1957-1963, in colectia 'Sociétés européennes', nr. 14, Paris

1997- Paul H. Stahl, Articole, vol. II, partea I, articole semnate impreuna cu Paul Petrescu, in perioada 1955-1966, in colectia 'Sociétés européennes', nr. 15, Paris, 145 pag.

1997- Paul H. Stahl, Articole, vol. II, partea a II-a, articole semnate impreuna cu Paul Petrescu, in perioada 1955-1966, in colectia 'Sociétés européennes', nr. 16, Paris, 280 pag.

1998-ARTICOLE-ARTICLES-BEITRAGE, vol. III (1964-1965), in colectia Sociétés européennes, vol. 17, Paris, 146 pp..

1998-ARTICOLE-ARTICLES-BEITRAGE, vol. IV (1965-1970), in colectia Sociétés européennes, vol. 18, Paris, 137 pp.

1998-(sub ingrijirea lui Paul H. Stahl), Etudes et Documents Balcaniques et Méditerranéens, vol. 20, Paris, 91 pag.

1998-(sub ingrijirea lui Paul H. Stahl), Etudes et Documents Balkaniques et Méditerranéens, Paris, vol. 21, 94 pag.

1998-(sub ingrijirea lui Paul H. Stahl), Name and social structure. Examples for Southeast Europe. East European Monographs, no. DVI, Boulder, Columbia University Press, New York, 214 pag.

(sub ingrijirea lui Paul H. Stahl) Etudes Roumaines et Aroumaines, vol.IV, Paris-Bucarest, 97 pp., in colectia Sociétés européennes, vol. 14.

2000-(sub ingrijirea lui Paul H. Stahl), Henri H. Stahl, Sociologia si istoria. Nicolae Iorga si Dimitrie Gusti, in colectia Sociétés européennes, nr.15, Paris-Bucarest, 53 pag.

(sub ingrijirea lui Paul H. Stahl) Etudes et Documents Balkaniques et Méditerranéens, vol. 22, Paris, 91 pp.

(sub ingrijirea lui Paul H. Stahl) Etudes Roumaines et aroumaines, vol.V, Paris-Bucarest, 80 pag., in colectia Sociétés européennes, vol. 16.

2000-Triburi si sate din sud-estul Europei, Ed. Paideia, Bucuresti, 264 pag.

2001-(sub ingrijirea lui Paul H. Stahl), Etudes et Documents Balkaniques et Méditerranéens, vol. 24, 75 pag.

2001-Familia si scoala. Bucuresti, 1949-1952. Contributii la sociologia educatiei, Paris-Bucarest, 145 pag., in colectia Sociétés européennes, vol. 19.

2001-(organizarea si intocmirea bibliografiei de Paul H.Stahl) Henri H. Stahl, Ganditori si curente de istorie sociala romaneasca, Biblioteca Institutului Social Roman, Bucuresti, 250 p.

2001-organizarea numarului din Revista romana de sociologie, anul XII, nr. 3-4, dedicat lui H. H. Stahl si Scolii sociologice de la Bucuresti, pag. 243-416.

2002-(sub ingrijirea lui Paul H. Stahl), Etudes roumaines et aroumaines, vol. VI, Paris-Bucuresti, 111 pag., in colectia Sociétés européennes, vol. 20.

2002-(sub ingrijirea lui Paul H. Stahl), Etudes et Documents Balkaniques et Méditerranéens, vol. 25, Paris, 83 pag.

(sub ingrijirea lui Paul H. Stahl) Cum s'a stins Tara Vrancei, Paris-Bucuresti, 155 pag., in colectia Sociétés européennes, vol. 21

2002-(materiale publicate si comentate de Paul H.Stahl) Cum s'a stins Tara Vrancei. Nerej, sat din Vrancea, Bucuresti, Paideia, 195 pag.

2002-Familia si scoala. Bucuresti 1949-1952. Contributii la sociologia educatiei, Bucuresti, Paideia, 168 pag.

2002-(sub ingrijirea lui Paul H.Stahl) Omagiu. Virgil Candea la 75 de ani, Bucuresti, Editura Academiei Romane-Editura Roza Vanturilor, vol.I, 447 pag, vol.II, 429 pag.

2003-(sub ingrijirea lui Paul H. Stahl), Etudes roumaines et aroumaines, vol. VII, Paris, 118 pag., in colectia Sociétés européennes, vol. 22.

2003-(sub ingrijirea lui Paul H. Stahl), Etudes et Documents Balkaniques et Méditerranéens, vol. 26, Paris, 96 pag.

2004-Serban Voinea (1894-1969). Contributie la istoria social democratiei romane, Bucuresti, Fundatia "Constantin Titel Petrescu", 206 pag. (reeditare in limba romana a editiei franceze din 1990, din colectia Sociétés européennes, vol. 6).

2004-(cu Marin Constantin), Mesterii tarani romani, Ed. Tritonic, Bucuresti, 204 pag.

2004-(sub ingrijirea lui Paul H. Stahl), Serban Voinea (Gaston Boeuve), Ni guerre, ni bolchevisme, Paris-Bucarest, 108 pag., in colectia Sociétés européennes, vol.24.

-republicata in romana (alaturi de I. Apostol) in 2007, Paris, cu titlul Nici razboi, nici bolsevism, 183 pag.

2004-(sub ingrijirea lui Paul H. Stahl), Etudes roumaines et aroumaines, vol. VIII, Paris, 116 pag.

2004-(sub ingrijirea lui Paul H. Stahl), Etudes et Documents Balkaniques et Méditerranéens, vol. 27, Paris, 98 pag.

2004-(sub ingrijirea lui Paul H. Stahl), Etudes et Documents Balkaniques et Méditerranéens, vol. 28, Paris, 95 pag.

2004-(impreuna cu Paul Petrescu) Oameni si case de pe Valea Moldovei (1928-1953), Ed. Paideia, Bucuresti, 284 pag.

2004-(sub ingrijirea lui Paul H. Stahl), Etudes roumaines et aroumaines, vol. VIII, Paris-Bucuresti, pag., in colectia Sociétés européennes, vol. 23.

2005-(sub ingrijirea lui Paul H. Stahl), Etudes roumaines et aroumaines, vol. IX, Paris-Bucuresti, 98 pag., in colectia Sociétés européennes, vol. 24.

2005-(sub ingrijirea lui Paul H. Stahl), Etudes et Documents Balkaniques et Méditerranéens, vol. 29, Paris, 91 pag.

2005-Case si acareturi din Marginimea Sibiului. 1953-1958, Ed. Paideia, Bucuresti, 107 pag. Si 14 pagini de planse si desene.

2005-(sub ingrijirea lui Paul H. Stahl), Exilul romanesc. Documentele "Serban Voinea", Paris-Bucuresti, vol.I-II, 142 pag., in colectia Sociétés européennes, vol. 26.

2006-(sub ingrijirea lui Paul H. Stahl), Etudes roumaines et aroumaines, vol. X, Paris, 96 pag., in colectia Sociétés européennes, vol.26.

2006-(sub ingrijirea lui Paul H. Stahl), Etudes et Documents Balkaniques et Méditerranéens, vol. 30, Paris, 88 pag.

2006-(sub ingrijirea lui Paul H. Stahl), Oameni de altadata, Paris-Bucuresti, 120 pag., in colectia Sociétés européennes, vol.28.

2007-(sub ingrijirea lui Paul H. Stahl), Henri H. Stahl, Oameni de altadata, Editura Universitatii, Bucuresti, 193 pag.

2007-(sub ingrijirea lui Paul H. Stahl), Serban Voinea, Dictatura si democratia. Interventii la Radio Paris destinate Romaniei, 1954-1957 (vol.I), Paris, 306 pag.

2007-(sub ingrijirea lui Paul H. Stahl), Etudes et Documents Balkaniques et Méditerranéens, vol. 31, Paris, 1 pag.

2007 - (text ingrijit de Paul H.Stahl si Ion Apostol) Nici razboi, nici bolsevism, Paris, traducere Grigore Nicolau, 184 pag. Traducere dupa SERBAN VOINEA (GASTON BOEUVE). NI GUERRE, NI BOLCHEVISME, Paris - Bucuresti, din colectia Sociétés Européennes nr.24, 2004.

2007 - (text publicat prin grija lui Paul H. Stahl) Henri H. Stahl - Oameni de altadata. Editura Universitatii din Bucuresti, 192p.

2007 - (text publicat prin grija lui Paul H. Stahl) Dictatura si democratia. Interventii la Radio Paris destinate Romaniei. 1954-1957, Paris, vol.I, 306p.

ARTICOLE

1955-(impreuna cu Paul Petrescu), 'Elemente de infrumusetare a locuintelor taranesti de pe Valea Bistritei'. Studii si cercetari de istoria artei (S. C. I. A.), Bucuresti, nr.1-2, p. 27-43.

1955-(impreuna cu Adrian Gheorghiu si Paul Petrescu), 'Arhitectura populara din bazinul superior al Argesului. Ornamentica', Arhitectura R. P. R., Bucuresti, nr. 1, p. 27-33.

1956-(impreuna cu Paul Petrescu), 'Arhitectura populara din regiunea Suceava', Arhitectura R. P. R., Bucuresti, nr. 8, p. 29-34.

1956-(impreuna cu Paul Petrescu), 'Obiecte de arta populara la expozitia cooperatiei mestesugaresti', Arta plastica, nr. 3, Bucuresti, p. 41-44.

1956-(impreuna cu Paul Petrescu), 'Ceramica smaltuita romaneasca', S. C. I. A., nr. 1-2, Bucuresti, p. 57-72.

1956-(impreuna cu Paul Petrescu), 'Arta populara din Oltenia', Roumanie d'aujourd'hui, Bucuresti

1956-(impreuna cu Paul Petrescu), 'Varietatea aspectelor etnografice a popoarelor din R. P. R.', Narodnaia rumunia, Bucuresti.

1957-(impreuna cu Paul Petrescu), 'Ceramica taraneasca din Oltenia', Arta plastica, nr. 1, pag. 36-39

1957-(impreuna cu Paul Petrescu), 'Arta populara din Dobrogea', Roumanie d'aujourd'hui, Bucuresti

1957-(impreuna cu Paul Petrescu), 'O biserica-locuinta romaneasca', S. C. I. A., nr. 1-2, Bucuresti, pag. 329-331

1957-(impreuna cu Paul Petrescu), 'Inrauririle vietii sociale asupra arhitecturii taranesti dobrogene', S. C. I. A., 1-2, Bucuresti, pag. 25-40.

1957- 'Locuintele taranesti cu doua caturi la romani', S. C. I. A., nr. 3-4, Bucuresti, pag. 33-57.

1958-(impreuna  cu Paul Petrescu), 'Arhitectura in lemn a Maramuresului', Arhitectura R. P. R., nr. 1-2, Bucuresti, pag. 48-57.

1958-(impreuna cu Paul Petrescu), Folk Art in the Rumanian Peasant Dwelling, Roopalekha, decembrie, pag. 63-71.

1958-'La dendrolatrie dans le folklore et l'art rustique du XIX-ème siècle en Roumaine', Archivio Internazionale di Etnografia e Preistoria, vol. II, Torino, pag. 43-69.

1960-(impreuna cu Paul Petrescu), 'Decorul in arhitectura populara romaneasca', S. C. I. A., nr. 1, Bucuresti, pag. 79-109.

1960- 'Portile taranesti la romani', S. C. I. A., nr. 2, Bucuresti, pag. 81-106.

1960- 'Les habitat humains sur la vallée de la Bistrita en Roumaine', Ethnographica, II, Brno, pag. 67-81

1961-(impreuna cu Paul Butura si Paul Petrescu), 'Die Freilichtmussen des R. V. R., Forschungen für volks- und landeskunde', nr. 4, Sibiu, p. 101-108

1961- 'Case taranesti in regiunea in regiunea Campulungului', Omagiu lui George Oprescu cu prilejul implinirii a 80 ani, Bucuresti, Editura Academiei R.P.R. pag. 523-534

1961- 'Case taranesti din Maramures', S. C. I. A., nr. 2, Bucuresti. p. 339-361.

1961-'Slonce, ksiesye w ludowim zdobnictwia rumunskim XIX w', Polska Sztuka Ludowa, nr. 7, Krakowie, pag. 27-34

1962-'Motive decorative la portile taranesti din raionul Reghin', S. C. I. A., nr. 2, Bucuresti, p. 383-386.

1962-'Die Befestigte Bauernhäuser in der Walachei. Ursprung und Entwicklung', Deutsches Jahrbuch f r volkskunde, vol. 8, partea a II-a, Berlin, p. 361-367.

1963- 'Casa taraneasca la romani in secolul al XIX-lea', Anuarul muzeului etnografic al Transilvaniei pe anii 1959-1961, Cluj, pag. 111-145.

1963- 'Vechi case si biserici din lemn din Muntenia', S. C. I. A., nr. 2, Bucuresti, pag. 315-334.

1964- 'Realismul in arta populara', S. C. I. A., nr. 2, Bucuresti, p. 198-204.

1964- 'Case noi taranesti', S. C. I. A., nr. 1, Bucuresti, p. 15-33.

1964- 'Din istoricul cercetarilor de arhitectura populara', Revista de etnografie si folclor, anul IX, nr. 3, Bucuresti, pag. 275-291.

1964- 'La taille-calendaire des paysans roumains', Les travaux du Congres International d'Anthropologie et d'Ethnologie de Paris, 1960, tome II, pag. 285-287

1964- 'Les vieilles maison à étage de Roumaine. Les facteurs balkaniques', Revue des études Sud-Est européennes, tome II, nr. 3-4, Bucuresti, pag. 529-546.

1964- 'La dendrolatrie chez les Turcs et les Tatares de la Dobrudja', Revue des études Sud-Est européennes, tome III, nr. 1-2, Bucuresti, pag. 298-303. Acelasi studiu a fost republicat de catre revista 'Europe Sud-Est', nr. XI, Atena, 1966.

1965-'La force motrice des moulins traditionnels en Roumanie à la fin du XIX-ème siècle et au début du XX-ème', Etudes d'ethnographie et de folklore, Bucuresti, pag. 38-44. Studiul a fost republicat in "Travaux du VII-e Congrès International d'Anthropologie et de Folklore", volumul 5, Moscova, 1970, pag. 163-169

1965-'Vieilles églises en bois de Roumanie', Revue des études Sud-Est européennes, nr. 3-4, Bucuresti, pag. 611-637.

1965-(impreuna cu Paul Petrescu), 'Olaria taraneasca din Valcea', S. C. I. A., nr. 1, Bucuresti, pag. 159-174.

1965-(impreuna cu Paul Petrescu), 'Constructii taranesti din Valcea', S. C. I. A., nr. 1, Bucuresti, pag. 131-158

1965-'Asezarea caselor si acareturilor pe Valea Bistritei moldovenesti', Revista de etnografie si de folclor, tom 10, nr.6, Bucuresti, pag. 439-443

1965-'Folclor si arta populara romaneasca', Arta plastica, nr. 8-9, Bucuresti, pag. 439-443

1965-'Soarele si luna in decorul artei populare romanesti din sec al-XIX-lea', in volumul omagial dedicat lui P. Constantinescu-Iasi, Bucuresti, pag. 699-708

1965-(impreuna cu Paul Petrescu), 'Gospodarii romanesti cu ocol intarit', Studii si cercetari de etnografie si arta populara, Bucuresti, pag. 193-227

1966-(impreuna cu Paul Petrescu), 'Constructii taranesti din Hateg', Anuarul muzeului etnografic al Transilvaniei pe anii 1961-1964, Cluj, pag. 95-136

1966-'Freilichtmussen in Rum nien', Etnographica, nr. 5-6, Brno, pag. 179-188

1967- 'Arta populara romaneasca si arta oraseneasca', S. C. I. A., nr. 1, Bucuresti, pag. 11-21

Republicat in franceza cu titlul: 'L'art des campagnes et l'art des villes en Roumaine', Revue roumaine d'historie de l'art, nr. 4, Bucuresti, 1967, pag. 81-92

1967-'Interioare taranesti din Romania. Secolul al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea. 1817-1967', Muzeul Brukenthal. 1817-1967, Sibiu, pag. 85-104.

1967-'Zum Bauernhaus des Donaubenen im XIX Jahrhundert', Deutsches Jahrbuch fur Volkskunde, vol. 13, partea I, Berlin, pag. 69-88

1967-'Les musées en plein air. Le choix des pièces caractéristiques', Schweizerisches archiv fur Volkskunde, Berna, vol. 13.

1967-'L'enseignement universitaire de l'ethnologie en Roumanie', Etnologia europaea, nr. 4, G ttingen, pag. 302-303

1967-'Structures agraires en Roumanie', Studiu publicat la Paris, cu ocazia congresului 'Futuribles' (Venetia, 1967).

1968-'Civilizatia vechiului sat romanesc', Almanahul Civilizatiei, Bucuresti, Editura stiintifica, pag. 93-96.

1968-'Bäuerliche Rundbauten in Sudosteuropa. Kuppel - und Kegelhutten', Revue des études Sud-Est européennes, nr. 2, Bucuresti, pag. 227-238

1969-'Rosturile si profilul unui muzeu etnografic al Dobrogei', Tomis, august, Constanta.

1969-'Constructions rustiques du XIX-ème siècle dans la plaine centrale de la Valachie', Ethnographica, 7-8, Brno, pag. 117-130.

1970-'L'habitation rurale traditionnelle des Roumains', dans Archeocivilisation, nr. 7-8, Paris, pag. 47-56

1970-'Cultural Anthropopogy in Romania. Orientation, Organisation, Investigation, Teaching and Principal Achievements', East european quarterly, IV, nr. 3, Colorado, pag. 319-327

1970-'Contribution à l'étude des maisons rustiques dans la plaine du Danube au 19-ème siècle', Actes du premier Congres International des Etudes Balkaniques et Sud-Est Européennes, Sofia, pag. 1027-1030

1972-'L'habitation enterrée dans la région orientale du Danube (XIX-ème et XX-ème siècles)', L'Homme, vol.XII, cahier 4, Paris, pag. 37-61

1972-'Villages colonisés et villages «spontanés»', in volumul cuprinzand comunicarile Congresului de Etnografie Europeana, 24-28 august 1972, Paris (microeditie).

1973-'L'organisation magique du territoire villageois roumain', L'Homme, vol. XIII, cahier 3, Paris, pag. -162.

1973-'Le village traditionnel roumain et les «coopératives agricoles collectives»', Archives internationales de sociologie de la cooperation et du developpement, nr. 34, Paris, pag. 252-261.

1974-'Frontières politiques et civilisations paysannes traditionnelles', Confini e regioni. Boundaries and regions, Triest, Edizione LINT, pag. 459-465

1974-'Groupe domestique, maison, maisnie. Le cas roumain', In memoriam Antonio Jorge Dias, vol. II, Lisabona, pag. 401-413.

1975-'Deux communautés villageoises en Europe du sud-est', Elements d'ethnologie (sub ingrijirea lui R. Cresswell), tom 1 - Huit terrains, Paris, Armand Colin, pag. 249-269

1975-'Le testament de Maxim le Marchand (1753). Commentaires ethnologiques', Buletinul Bibliotecii Romane, vol. V (IX), serie noua, 1975/1976, Freiburg i Br., pag. 465-478

1976- (impreuna cu Anne Vergatti), 'Peasant House Building and its Relations to Church Building; the Rumanian Case', The mutual interaction of people and their built environment (sub ingrijirea lui Amos Rapoport), Paris - Haga, Mouton, pag. 243-254

1977-'Soi-même et les autres. Quelques exemples balkaniques', L'identité, (seminar condus de Cl. Lévi-Strauss), Paris, Bernard Grasset, pag. 287-304

1978- 'The Domestic Group in the Traditional Balkan Societies'. Zeitschrift f r Balkanologie, XIV, pag. 184-199.

1978-'La maisnie (gospodaria) du paysan roumain', Buletinul bibliotecii romane, vol. VI (X), serie noua, Freiburg i Br., pag. 91-158.

1979-'The Rumanian Household from Eighteenth to the Early Twentieth Century', Europe as a cultural area (sub ingrijirea lui Jean Cuisenire), Haga-Paris, Mouton; New York, Aldine, pag. 209-220

1979-'The Rumanian Farm Household and the Village Community', Anthropology and social change in rural areas, Haga-Paris-New York, Mouton, pag. 235-244

1979-'Intervention au rapport «Anthropologie de la France et de l'Europe»', Colloques internationaux du CNRS, nr. 573, Paris, pag. 368-369.

1979-'Maisons fortifiées et tours habitées balkaniques', Etnografski i folkloristi ni isledvanija, Sofia, pag. 91-99:

1979-'Croyances communes des chrétiens et des musulmans balkaniques', Buletinul Bibliotecii Romane, vol.VII (XI), Freiburg i Br., pag. 79-126.

1981-'Les enfants et la pérennité de la maisnie. Quelques exemples balkaniques', Revue des études roumaines, tom XVI, Atena, pag. 47-62.

1982-'La Città antica e la cultura contadina nel XIX secolo', Il Nuovo Areopago, anul 1, no. 4, iarna, Roma, pag. 40-53.

1982-'Chasseurs de têtes balkaniques (15e-19e siècles). Contribution à l'anthropologie sociale du crane', Buletinul Bibliotecii Romane, vol.IX (XIII), serie noua, Freiburg i Br., pag. 1-134.

1982-'Strukturat e vjetra shoqërore Shqiptare në kuadrin e Shöqerive balkanike dhe evropiane (Shek. XIX)', Kultura popullore, nr. 2, Tirana, pag. 105-111

1983-'Eléments occidentaux, balkaniques et orientaux dans les constructions paysannes roumaines', Etudes et documents balkaniques et méditerranéens, vol. 6, Paris, pag. 109-137

1983- 'L'autre monde. Les signes de reconnaissance', Buletinul Bibliotecii Romane, vol. X (XIV), serie noua, Freiburg i Br., pag. 87-106.

1984-'Les églises en bois de la Valachie. La table des ancêtres', Etudes et documents balkaniques et méditerranéens, vol. 7, Paris, pag. 155-159.

1985-'La consanguinité fictive. Quelques exemples balkaniques', Quaderni Fiorentini per la storia del pensiero giuridico moderno, anul 14, Milano, pag. 121-147.

1986-'Le Livre des Rois. La décapitation', Etudes et documents balkaniques et méditerranéens, vol. 10, Paris, pag. 100-106

1986-'Tumulus et pyramides de corps. Contribution à l'étude de la mort colective et lointaine en Europa Orientale', Anthropos, no. 81, Fribourg, pag. 583-603.

1986-'Les cranes d'animaux dans les croyances et l'art populaire roumain', Buletinul Bibliotecii Romane, XIII (XVII), Freiburg i. Br., pag. 23-38.

"Il valore delle comunità din montagna" (congresul din Sondrio, aprile 1986), Quaderni Valtellinesi, nr. 20, Sondrio, 1986.

1987-'L'Europa contadina', Uomini e Tempo Contemporaneo, vol. 3, Jaca Book, Milano pag. 11-14

1987-'The Fictitious Consanguinity. Some Balkan Examples', Etudes et Documents Balkaniques et Méditerranéens, vol.13, Paris, pag. 56-66.

1987-'Y se casaron y tuvieron muchos hijos. La perennidad de la casa familiar', Dote y matrimonio en los paises mediterraneos, (sub ingrijirea lui John G. Peristiany), Madrid, Centro de Investigaciones sociologicas, Siglo XXI de Espana Editores S.A., pag. 39-62

1987-'Le strutture comunitarie e la montagna', La montagna: un protagonista nell'Italia degli anni '90. Milano, Jaca Book, pag. 28-32.

1988-'Le départ des morts. Quelques exemples roumains et balkaniques', Etudes Rurales, nr. 105-106, ianuarie-iunie 1987, Paris, pag. 215-241.

1989-'Le comunità contadine europee: consanguineità e solidarietà', Le origini della Valtellina e della Valchaivenna, Jaca Book, Milano, pag. 95-101.

1989-'L'onore e il sacro. Strutture sociali e spazi sacri', Onore e storia belle società mediterranee (actele seminarului internazional, Palermo 3-5 decembrie 1987), sub coordonarea Giovanna Fiume, Palermo, La Luna edizioni, pag. 23-45.

1989-'La regione tribale albanese (19 secolo-inizi del 20 secolo)', Incontri meridionali, nr.2/1988, Messina, pag. 33-80.

1989-'La définition des sciences sociales. Contribution', Problemy metodologiczne etnografii, sub ingrijirea doamnei Anna Zambrzycka-Kunachowicz si a lui Leszka Dziegla, Wroclaw-Warszawa-Krakow-Gdansk-Lodz, Polska Akademia Nauk, Komisja etnograficzna, pag. 207-217.

1989-(impreuna cu Paul Petrescu), 'Les artisans flutistes du village de Ursani (Roumanie)', Etudes et Documents Balkaniques et Méditerranées, vol. 14, Paris, pag. 93-104.

1989-'La «vraie» définition des sciences sociales' Etudes et Documents Balkaniques et Méditerranées, 14, Paris, pag. 146-149.

1989-'I musei all'aria aperta: le forme della conservazione. Una nouva strada ormai diffusa in tutta Europe, per la valorizzazione della cultura contadina', Quaderni Valtellinesi, nr. 32, iulie 1989, Sondrio, pag. 4 -45.

1989-'Et ils se marièrent, et ils eurent beaucoup d'enfants', Le prix de l'alliance en Méditerranée, sub ingrijirea lui John Perstiany, Paris, Editions du CNRS, pag. 273-291.

1989-'La fonction de «veillard». Quelques exemples de l'Europe Orientale', Estudos em homagem e Ernesto Veiga de Oiveira, Lisabona, Instituto nacional de investiga ao cientifica. Centro de estudos de etnologia, pag. 791-802.

1989-'Strutture sociali, strutture religiose, strutture magiche', Incontri Meridionali, nr. 3, Univesrit degli studi di Messina, Soveria Manelli, Rubbettino, pag. 41-66.

1990-'L'evoluzione storica comunità di villaggio: alcuni riferimenti europei', Comunità di villaggio e propietà collettive in Italia e in Europa (sub ingrijirea lui Gian Candido de Martin), Cedam, Padova, pag. 325-341.

1990-'L'évolution historique de la communauté villageoise européene', Etudes Roumaines et Aroumaines, vol. I, Paris, pag. 122-128.

1990-'Comptines roumaines. Numaratori de copii', Etudes Roumaines et Aroumaines, Paris, vol. I, pag. 137.

1990-'L'architecture de bois', Monuments historiques, nr. 169, Paris, pag. 37-42.

1990-'A qui appartient l'enfant? Parenté ou propriété', Etudes et Documents Balkaniques et Méditerranéens, vol. 15, Paris, p. 119-128

1990-'Les rubans des Saints, à San Demetrio Corone', Quaderni di "Zjarri" 1969- 1989, anul XX, nr. 33, Soveria Manelli, Rubbettino, pag. 34-51.

1991-'Le propriétaire des enfants', Storia del dirrito e teoria politica, vol. II., 1989, pag. 843-858.

1991-'Tre insediameti di «Rudari» in Romania', La Ricerca Folklorica, nr 22, februarie, Brescia, pag. 55-66. Republicat in franceza, cu titlul: "Trois villages de Rudari", in Etudes Roumaines et Aroumaines, vol.II, Paris, pp.137-156.

1991-'Memorie di un ufficiale russo', L'Umana avventura, estate'91, Jaca Book, Milano, pag. 62-63

1991-'Maison et groupe domestique étendu. Exemples européens', Armos. Timitikos tomos, Aristoteleio panepistimio Thessaloniki, Politehniki sholi-Tmima arhitectonon, Salonic, vol. III, pag. 1667-1692.

1991-'Le sang et la mort', Körper, Essen und Trinken im Kulturverständis des Balkanvölker, Berlin, pag. 167-182:

1991-'La couverture du toit dans l'architecture rustique roumanie', Buletinul Bibliotecii Romane, vol. XVI (XX), serie noua, Freiburg i Br, pag. 361-370.

1991-'Les communaux: essai de classification', Anamnèses, nr. 7, Paris, pag. 73-76.

1991-'Gli statuti delle comunità', Prefata la cele trei volume intitulate 'Carte di regola e statuti delle comunità rurali trentine, dal'200 alla met del'500', coordonate de Fabio Giacomoni, Jaca Book, Milano, pag. I-IX.

1992-'Les règles de la vie des anciennes comunautés villageoises européennes', Etudes et Documents Balkaniques et Méditerranéens, vol. 16, Paris, pag. 56-68

1992-"Les maisons des groupes domestiques nombreux", Ethnos, nr. 2, Bucuresti, pag. 3-21

1993-'La distribution des terres', Etudes et Documents Balkaniques et Méditerranéens, vol. 17, Paris, pag. 62-65.

1993-'La sociologie en Roumanie dans les années quarante et cinquante', Etudes Roumaines et Aroumaines, II, Paris, pag. 4-9.

1993-'Trois villages de «Rudari»', Etudes Roumaines et Aroumaines, II, Paris, pag. 137-156.

1993-'Colectivizarea si improprietarirea', Etudes Roumaines et Aroumaines, II, Paris, pag. 157-161.

1993-'L'installation des fidèles dans l'église. Exemples sud-est européens', Revue des Etudes Sud-Est Européennes, vol. XXXI, nr. 1-2, pag. 145-159.

1993-'L'accouchement et le baptême. Deux formes d'apparentement hiérarchisantes', Buletinul Bibliotecii Romane, vol. XVII (XXI)-serie noua, Freiburg i. Br. , pp. 315-338.

Les don en tissus. Exemples sud-est européens , The gift in culture, sub ingrijirea Rozei Godula, Prace etnograficzne, vol. 31, pag. 143-161

Les tissus médiateurs. Exemples sud-est européenns , Revue des Etudes Sud-Est Européennes, tom XXXI, nr. 3-4, Bucuresti, pp.285-300.

Les noms des princes roumains , Revue des études roumaines, tom XVII-XVIII, Paris-Iasi, pag. 129-154.

1994-'Comunità italiane e comunità europee. Le basi sociali del raporto tra uomo e ambienta nella società tradizionale montana', Habitat, un ambiente per vivere, sub ingrijirea lui Dario Benetti, Jaca Book, Milano, pag. 45-54.

'Muntenia - tara oamenilor de la munte' (alocutiune prezentata cu prilejul inmanarii titlului de Membru de Onoare al Academiei Romane, 4 august 1994), Academica, Bucuresti, anul IV, nr.12 (48), oct.1994, p.8 cont.19. Text republicat, cu note de subsol de aceasta data, in Revista de etnografie si folclor, tom 41, nr.1-2, 1996, Bucuresti, pp.11-19.

1995-'Muntenia, le pays de la montagne', Etudes et Documents Balkaniques et Méditerranéens, nr.18, Paris, pag. 59-69.

1995-"I nomi dei principi romeni", Incontri meridionali, nr. 1-2, Messina, pag. 7-40

1995-"Le choix du nom personnel. Parallèles balkaniques et méditerranéens", Zeitschrift f r Balkanologie, tom 31, nr. 2, Wiesbaden, pag. 204-220:

1995-"L'accouchement et le baptême. La transmission ligniagère de deux formes d'apparentement", La parenté spirituelle (volume ingrijit de catre Françoise Héritier-Augé si Eoisabeth Coppet-Rougier),Paris-Bale, Editions des Archives Contemporaines,, pag. 17-50.

1996-"I «miei» e gli «altri». Esempi europei", Universalità e differenza, sub ingrijirea lui Giorgio de Finis si Riccardo Scartezzini, Milano, F.Angeli, pag. 189-205

1996-"Dimora e composizione del gruppo domestico", La dimora alpina. Atti del Convegno di Varenna. Villa Monastero, 3-4 iunie, 1995, sub ingrijirea lui Dario Benetti si Santino Langé, Politecnico di Milano, Collegio Construttori Edili Provincia di Lecco, Cooperativa Editoriale "Quaderni Valtellinesi", pag. 51-70.

1996-"La sopravivvenza delle aree con tecniche produttive tradizionali", Storia d'Europa, vol. V - "L'età contemporanea", sub ingrijirea lui Paul Bairoch si Erico J.Hobsbawn, Torino, pag. 553-568.

1996-"La conversion incomplète. Les rituels du cycle de la vie", Dimensioni e problemi delle ricerca storica, nr. 2, Roma, pag. 57-70.

Le Pays de Vrancea (Tara Vrancei). Consid rations de sociologie historique , Revista de istorie sociala, vol.I, Iasi, pp.15-28.

1996-'La lettre de l'évêque', Etudes et Documents Balkaniques et Méditerranéens, nr. 19, Paris, pag. 2-3

1997-'Institutia «batranilor». Cateva exemple din Europa Orientala', Silvania, nr. 1, Zalau, pag. 6-11

1997-'Despre statutul stiintelor sociale si contributia Scolii Sociologice de la Bucuresti' (masa rotunda la Zalau, avand ca invitat pe domnul profesor universitar Paul H. Stahl), Silvania, nr. 1, Zalau, pag. 12-18

1997-'Consangvinitatea fictiva. Exemple romanesti si balcanice', Silvania, nr. 2, Zalau, pag. 17-28

1997-(impreuna cu Dario Benetti), 'La sage-femme et le baptême', Henri Desroche temoignages et maïeutique, in Bastidiana, in afara serie, nr. 2, Paris, pag. 31-46. Articol republicat in Etudes et Documents Balkaniques et Méditerranéens, nr.21, 1998, cu titlul: "La sage-femme et le baptême précipité, pag. 77-86.

1997-'Spite de neam taranesti. Clasificari si ipoteze', Arhiva genealogica, anul IV (IX), nr. 3-4, Iasi, pag.61-69.

1998- 'La sage-femme et le baptême précipité', Etudes et Documents Balkaniques et Méditerranéens, nr. 21, Paris, pag. 77-86

1998-'Culture sociali alpine', Il peisaggio lombardo. Identita, conservazione e sviluppo, sub ingrijirea lui Dario Benetti si Santino Langé, Sondrio, pag. 99-110.

Les Albanais: la régione tribale Etudes et Documents Balkaniques et Méditerranéens, nr. 20, Paris, pp. 53-86.

1998-'L'école sociologique de Bucarest. Les survivances', Martor, nr. 3, Suzeul Taranului Roman, Bucuresti, pp.35-44.

1998-'Pays et communautés de valée. Exemples roumains et européens', Revue roumaine d'histoire, tome XXXVII, nr. 3-4, iulie-decembrie, Bucarest, pag. 151-172.

1998-'Structura sacra a bisericii. Structura sociala a credinciosilor', Sud-estul si contextul european. Buletin al Institutului de Studii Sud-Est Europene, vol.IX-B, Bucuresti, pag. 9-23.

1998-'Las comunidades de montana: Estructuras politicas', Zainak: cuadernos de antropologia-etnografia, tom 17, Donostia, pag. 139-154.

Mositul si Nasitul. Transmisia lor in cadrul neamului , Revista de etnografie si folclor, tom 38, nr.5, Bucuresti, pp. 419-437.

1999-'Structuri sociale arhaice si modele numerice. Cele 7 neamuri', Caiete critice, nr. 4 (138), Bucuresti, pag. 103-107.

1999-'Structuri sociale arhaice si modele numerice. Cele 7 trepte ale rudeniei (I)', Caiete critice, nr. 5 (139), Bucuresti.

1999-'Structuri sociale arhaice si modele numerice. Cele 7 trepte ale rudeniei (II)', Caiete critice, nr. 6-7 (140-141), Bucuresti, pag.137-139.

Les Sept Lignages. Structures sociales archaïques et modèles numériques , Tüzcsiholó. Írások a 90 éves Lükö Gábor tiszteletére (volum omagial Gábor Lükö), sub coordonarea lui Péter Pozsgai, Budapesta, Táton, pp. 63-71.

1999- Psihologia si arta romanilor , Revista romano-americana, nr.II, serie noua, decembrie, Bucuresti, pp.17-21.

2000-'Les sept lignages. Structures sociales archaïques et modèles numériques', Etudes et Documents Balkaniques et Méditerranéens, nr. 22, Paris, pag. 25-34.

Scoala Sociologica de la Bucuresti , Revista Romana de Sociologie, anul XII, nr.3-4, numar dedicat lui H.H.Stahl, pp. 243-273.

2002-'La vie sociale des Juifs de Jassy. Quelques observations (1755-1825) ', Etudes et Documents Balkaniques et Méditerranéens, nr. 25, pag. 71-78.

2002-'Conversion et parrainage (Jassy 1819-1831)', Omagiu Virgil Candea la 75 de ani, Bucuresti, Editura Academiei Romane, Editura Roza-Vanturilor, pag. 256-266.

Nasterea si botezul. Doua forme de inrudire ierarhizata , Caiete silvane, anul V, nr. 2 (8), Zalau, pp. 3-9.

2002-'L'Occident et l'Orient de l'Europe: entre imitation et adaptation', Prospettive linguistiche della nouva Europa (actele Congresului international de lingvistica, Universitatea Boconi, 9-10 nov.2001), sub coordonarea Leonardo Schena, Luciana T. Solima, Milano, E.G.E.A., pag. 284-292.

2002-'La naissance, le mariage et la mort; rituels païens, rituels chretiens', Revue des Etudes Sud-Est Européennes, tom XL, nr.1-4, Bucuresti, pag.

Evolutia istorica a comunitatilor taranesti Origini. Caiete silvane, anul V, nr.1 (7), Zalau, pp. 3-8.

Articol publicat in franceza in Etudes Roumaines et Aroumaines, vol.I, 1990, pag. 122-128; in italiana in Comunita di villagio e proprieta collettive in Italia e Europa, Padova, 1990, pp.325-341.

2003-'La survivance des enclaves à techniques traditionnelles', Inchinare lui P.S. Nasturel la 80 de ani, Bucuresti.

2003-'Intaietatea unitatilor sociale', in Identitate nationala si spirit european. Academicianului Dan Berindei la 80 de ani, Bucuresti, Ed. Enciclopedica, pag. 63-71.

2003-'Intemeierea unei gospodarii in Fundu Moldovei', in Caiete de antropologie istorica, anul II, nr.1 (3), ianuarie-iunie, Cluj, pag. 89-100.

2003-'Case si biserici de tara din Romania. Asemanari si deosebiri', in Sud-estul si contextul european. Biserici, credinte, obiceiuri, Buletin X, Institutul de studii sud-est europene, Bucuresti.

2003-'Corpul omului si viata sociala: sangele', in Caiete de antropologie istorica, anul II, nr. 2 (4), iulie-decembrie, Cluj, pag. 170-182. Articol republicat, cu titlul: 'Sang, consanguinité et structure sociale', in Etudes et Documents Balkaniques et Méditerranéens, nr. 28, Paris, pag. 13-32.

2003-'Les errements de la parenté', Revue des Etudes Sud-Est Européennes, tom XLI, nr. 1-4, Bucuresti, pag. 353-363.

2003-'Intalnirea duhovniceasca de la Cernauti: august 1943', Alexandru Mironescu. Centenarul nasterii, Bucuresti, Editura Enciclopedica, pag. 59-63. Articol publicat anterior in Dilema, anul IV, nr.193, 20-26 septembrie 1996, p.2.

2004-'Appartenance ethnique et confession religieuse. Exemples sud-est européens', Etudes et Documents Balkaniques et Méditerranéens, nr. 27, Paris, pag. 55-73.

2004-'Structuri sociale si sisteme de proprietate. Clasificari romanesti si europene', Ethnos, nr. 5, Bucuresti, pag. 7-27.

2004-'L'evolution des sociétés de l'Europe Orientale et Occidentale à travers les concepts de «veteranus» et de «vicinus»', La latinité en question (colocviu international, Paris, 16-19 martie 2004), publicata de Institut des Hautes Etudes de l'Am rique Latine si Union Latine, Paris, pag. 323-332.

Les Juifs de Jassy. Quelques données statistiques (fin XVIIIe - début XIXe siècles) , in Permanences et ruptures dans l'histoire des Juifs de Roumanie (XIXe - XXe siècles), actele congresului internal organizat de Centre de Recherche "Juifs, Arméniens et Chrétiens d'Orient", 25-27 sept. 2001 Montpellier, sub coordonares Carol Iancu, Université Paul-Valéry - Monpellier III, pp.31-40.

2005-(avec H. H. Stahl) - "Les crises 'post-dictatoriales' de chaos social", Etudes et Documents Balkaniques et Méditerranéens, nr. 29, Paris, pp. 63-70.

2005-'Vizita profesorului Dimitrie Gusti la Chisinau (Basarabia), 1936', in Etudes Roumains et Aroumains, vol. IX, Paris-Bucarest, pag. 43-52. Articol republicat in Sociologie romaneasca, vol. III, nr. 2, Bucuresti, pag. 26-35.

2005-'Studiul sud-estului european. Cateva probleme sociologice', in Sociologie romaneasca, vol. III, nr. , Bucuresti, pag. 38-52.

2005-'L'Europe du sud-est. Airs culturelles et facteurs structurants (XIX-e et XX-e siècles)', in Revue des Etudes Sud-Est Européennes, tom XLIII, nr.1-4, Bucuresti, pag. 5-23.

2005-Prefata volumului Henri H.Stahl, Les anciennes communautés villageoises roumaines. Asservissement et pénétration capitaliste, Paris, Editions de l'Aube, 2005, pag. VII-XXV.

-'Le parrainage orthodoxe en Europe du Sud-Est: aspects sociaux', Nouvelles Etudes d'Histoire, tom XI, Bucarest, pag. 59-69.

Etat et famille étendue. Exemples européens , Revue roumaine d'histoire, tom XLIV, no.1-4, ianuarie-decembrie, Bucarest, pp.95-109.

2006-'Jocul «de-a absurdul» cu spatiul mioritic si cu altele', in Etudes Roumaines et Aroumaines, vol. X, Paris, pag. 5-8.

2006-'L'église et la maison. Les rituels de construction parallèles', in Etudes et Documents Balkaniques et Méditerranéens, nr. 30, Paris, pag. 55-72.

2006-'Chrétiens et musulmans balkaniques. Intolerances et croyances communes. Quelques notes', in Revue d'Etudes Sud-Est Européennes, tom XLIV, nr.1-4, ianuarie-decembrie, Bucuresti, pag. 291-320.

-'Etat et famille étendue', in Nouvelles Etudes d'Histoire, tom XII, Bucarest.

2007-'Les anciens codes du Monténégro. Coutume orale et coutume écrite. XVIII-XIX-èmes siècles', in Etudes et Documents Balkaniques et Méditerranéens, vol. 31, Paris, pag. 8-15.

2007-'L'élimination de la social-démocratie roumaine. Du rêve utopique au mensonge politique: 1944-2007', Anamnese, nr. 4, Paris.

The frontier that separates. The frontier that brings together. The political frontiers and the peasant civilizations , Transborder identities. The romanian-speaking populations in Bulgaria, volum coordonat de Stelu Serban, Bucuresti, Paideia, pp.163-187.

****

In colectia 'Sociétés européennes' ( ingrijita prin stradania profesorului Paul H. Stahl), a carei prim numar a aparut in 1988, a publicat, in cinci numere succesive (14, 15, 16, 17 si 18), din 1997-1998, articole aproape necunoscute de actualele generatii de cercetatori din Romania, scrise in deceniile 6 si 7, fie in reviste romanesti, a caror consultare este astazi aproape imposibila, fie in reviste straine, cu o slaba circulatie in mediile stiintifice romanesti. De aceea, reunirea studiilor elaborate de profesorul Paul H. Stahl, fie individual, fie in colaborare cu profesorul Paul Petrescu, in cele cinci volume din 'Sociétés européennes', reprezinta o deosebita initiativa a acestui eminent cercetator de a pune la dispozitia noilor generatii de cercetatori importante instrumente de lucru, privind spatiul romanesc si cel european. Chiar daca aceste culegeri de studii au aparut la Paris, datorita noilor realitati romanesti, ele nu mai raman inaccesibile cercetatorilor romani. De aceea, din dorinta de a face cunoscut continutul acestor volume, voi mentiona, exhaustiv, studiile pe care le cuprind, chiar daca o parte din ele au fost consemnate in bibliografia prezentata anterior.

1. Paul H. Stahl, Articole, vol. I, studii aparute in perioada 1957-1963, volum editat in colectia 'Sociétés européennes', nr. 14/ 1997. Acest volum cuprinde urmatoarele studii (intre paranteze voi mentiona revista si anul aparitiei respectivului studiu):

-'Locuintele taranesti cu doua caturi la romani' (Studii si Cercetari de Istoria Artei, nr. 3-4, 1957, Bucuresti)

-'La dendrolatrie dans le folklore et l'art rustique du XIX-ème siècle en Roumanie' (Archivo Internationale di Etnografia e Preistoria, Torino, vol. II, 1959)

-'Portile taranesti la romani' (Studii si Cercetari de Istoria Artei, nr. 2, 1960, Bucuresti)

-'Les habitations humaines sur la vallée de la Bistrita en Roumanie' (Ethnographica, II, Brno, 1960)

-'Case taranesti in regiunea Campulungului' (Omagiu lui George Oprescu cu prilejul implinirii a 80 de ani, Bucuresti, 1961)

-'Case taranesti din Maramures' (Studii si Cercetari de Istoria Artei, nr. 2, Bucuresti, 1961)

-'Slonce, ksiezyci i gwiadzy w ludowim zdobnictwie rumunskim XIX w (Polszka Sztuka Ludowa, nr. 1, 1961, Warszaw)

-'Rumänische Holztore' (Kunst in der Rumänische Volksrepublik, 1961, Bucuresti)

-'Motive decorative la portile taranesti din raionul Reghin' (Studii si Cercetari de Istoria Artei, nr. 2, 1962, Bucuresti)

-'Casa taraneasca la romani in secolul al XIX-lea' (Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei pe anii 1959-1961, Cluj Napoca, 1963)

-'Vechi case si biserici de lemn din Muntenia' (Studii si Cercetari de Istoria Artei, nr. 23, Bucuresti, 1963)

2. Paul H. Stahl, Articole, vol. II, partea I. Articole semnate impreuna cu Paul Petrescu, in perioada 1955-1966, volum aparut in colectia 'Sociétés européennes', nr. 15, Paris, 1997:

-'Cuvant inainte' al profesorului Paul H. Stahl

-Paul H. Stahl, Paul Petrescu, 'Elemente de infrumusetare a locuintelor taranesti de pe Valea Bistritei' (Studii si Cercetari de Istoria Artei, nr. 1-2, Bucuresti, 1955)

-A. Gheorghiu, P. Petrescu, P. H. Stahl, 'Ornamentatia in arhitectura populara din bazinul superior al Argesului' (Arhitectura R. P. R, nr. 1, Bucuresti, 1955)

-Paul Petrescu, Paul H. Stahl, 'Arhitectura populara din regiunea Suceava' (Arhitectura R. P. R., nr. 8, Bucuresti, 1956)

-Paul Petrescu, Paul H. Stahl, 'Obiecte de arta populara produse de cooperativele mestesugaresti' (Arta Plastica, nr. 3, Bucuresti, 1956)

-Paul H. Stahl, Paul Petrescu, 'Ceramica smaltuita romaneasca din Transilvania' (Studii si Cercetarii de Istoria Artei, nr. 1-2, Bucuresti, 1956)

-Paul H. Stahl, Paul Petrescu, 'Ceramica taraneasca din Oltenia' (Arta plastica, nr. 1, Bucuresti, 1957)

-Paul H. Stahl, Paul Petrescu, 'O biserica-locuinta romaneasca' (Studii si Cercetari de Istoria Artei, nr. 1-2, Bucuresti, 1957) 

-Paul Petrescu, Paul H. Stahl, 'Inrauririle vietii sociale asupra arhitecturii taranesti dobrogene' (Studii si Cercetari de Istoria Artei, nr. 1-2, Bucuresti, 1957)

-Paul H. Stahl, Paul Petrescu, 'Arhitectura de lemn a Maramuresului' (Arhitectura R. P. R., nr. 1-2, Bucuresti, 1958)

-Paul Petrescu, Paul H. Stahl, 'Folk Art in the Rumanian Peasant Dwelling' (Roopalekha, Decembrie 1958, Delhi)

-Paul Petrescu, Paul H. Stahl, 'Decorul in arhitectura populara romaneasca' (Studii si Cercetari de Istoria Artei, nr. 1, Bucuresti, 1960)

3. Paul H. Stahl, Articole, vol. II, partea a II-a . Articole semnate impreuna cu Paul Petrescu (si alti autori), in perioada 1955-1966, volum aparut in colectia 'Sociétés Européennes', nr. 16, Paris, 1997:

-Valeriu Butura, Paul Petrescu, Paul H. Stahl, 'Die Freilichtmuseen der RVR' (Forschungen fur Volks-und Landeskunde, nr. 4, Sibiu, 1961)

-Paul H. Stahl, Paul Petrescu, 'Olaria taraneasca din Vilcea' (Studii si Cercetari de Istoria Artei, seria Arta Plastica, T, 12, nr. 1, Bucuresti, 1965)

-Paul Petrescu, Paul H. Stahl, 'Constructii taranesti din Vilcea. Secolul al XIX-lea-inceputul secolului al XX-lea' (Studii si Cercetari de Istoria Artei, Seria Arta Plastica, T, 12, nr. 1, Bucuresti, 1965)

Paul H. Stahl, Paul Petrescu, 'Gospodarii taranesti cu ocol intarit' (Studii si Cercetari de Etnografie si Arta Populara, Bucuresti, 1965)

Paul H. Stahl, Paul Petrescu, 'Constructii taranesti din Hateg' (Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei pe anii 1962-1964, Cluj Napoca)

4. Paul H. Stahl, Articole, volumul III, cuprinzand studii publicate in perioada 1964-1965. Volumul a aparut in colectia "Sociétés européennes", nr. 17, 1998, Paris. Acest volum cuprinde urmatoarele studii:

-Les tailles-calendaires des paysans roumains (Les travaux du congrès international d'anthropologie et d'ethnologie de Paris, 1960, vol. II)

-Die befestigten Bauernhauser in der Walachei. Ursprung unt Entwicklung

(Deutsches Jahrbuch fur Volkskunde, Berlin, 1962, vol. II)

-Realismul in arta populara (Studii si cercetari de istoria artei, nr. 2, 1964)

-Case noi taranesti (Studii si cercetari de istoria artei, Bucuresti, nr.1, 1964)

-Din istoricul cercetarilor de arhitectura populara (Revista de etnografie si folclor, Bucuresti, nr. 3, 1964)

-Les vieilles maisons à étage de Roumanie. Les facteurs balkaniques (Revue des études sud-est européennes, Bucuresti, nr. 3-4, 1964)

-La dendrolatrie chez les Turcs et les Tatares de la Dobroudja (Revue des études sud-est européennes, Bucuresti, nr. 1-3, 1965; studiu republicat in revista Europe Sud-Est, nr. XI, Atena, 1966)

-La force motrice des moulins traditionnels en Roumanie à la fin du XIX-e siècle et au debut du XX-e (Etudes d'ethnographie et de folklore, Bucuresti, 1965; studiu republicat in Travaux du Vll-e congres international d'anthropologie et de folklore, Moscova, vol. V, 1970)

-Vieilles églises en bois de Roumanie (Revue des études sud-est européennes, Bucuresti, nr. 3-4, 1964)

-Asezarea caselor si acareturilor pe Valea Bistritei moldovenesti (Revista de etnografie si folclor, Bucuresti, nr. 10, 1965)

5. Paul H. Stahl, Articole, volumul IV, 1965-1970. Volumul a aparut in numarul 18, 1998, al colectiei "Sociétés européennes" si cuprinde studiile:

-Soarele si luna in decorul artei populare romanesti din secolul al XIX-lea (Volum omagial P. Constantinescu-Iasi, Bucuresti, 1965)

-Arta populara romaneasca si arta oraseneasca (Studii si cercetari de istoria artei, Bucuresti, nr. 1, 1967)

-L'art des campagnes et l'art des villes en Roumanie (Revue roumaine d'historie de l'art, Bucuresti, nr. 4, 1967)

-Interioare taranesti din Romania. Secolul al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea (Muzeul Brukenthal, 1817-1967, Sibiu, 1967)

-Zum Bauernhaus der Donauebenen im XIX Jahrhundert (Deutsches Jahrbuch fur Volkskunde, Berlin, 1967, erste Teil)

-Les musées en plein air. Le choix des pièces caractéristiques (Schweizerisches Archiv fur Volkskunde, Berna, 1967)

-Bauerliche Rundbauten in Sudosteuropa. Kuppel - und Kegelhutten (Revue des études sud-est européennes, nr. 2, 1968)

-Constructions rustiques du XIX-e siècle dans la plaine de la Valachie (Ethnographica, Brno, nr. 7-8, 1969)

-L'habitation rurale traditionnelle des Roumains (Archéocivilisation, Paris, nr. 7-8, 1970) 

ALTE ARTICOLE de ale lui PHS (interviuri, amintiri, comentarii):

(impreuna cu Paul Petrescu) "Arta populara a nationalitatilor". CONTEMPORANUL, 13 decembrie 1957, nr.???, Bucuresti, p.???.

(impreuna cu Paul Petrescu) "Tanara generatie sa dezvolte mostenirea folclorica". SCANTEIA TINERETULUI, 16 ian.1960, nr.???, Bucuresti, p.???.

"Muzee in aer liber". SCANTEIA???, nr.???, 18 septembrie 1966, Bucuresti, p.???.

"Mesteri si traditii populare". SCANTEIA??? sau Scanteia tineretului???, nr.???, 3 iulie 1966, Bucuresti, p.I-II.

"Pe ce cale mergem in sociologie?". SCANTEIA, nr.???, 9 sept.1966, Bucuresti, p.4.

"Ce ofera arhitectilor geniul stravechi al poporului roman". SCANTEIA, nr.????, 5 ian.1967, Bucuresti, p.4.

"O lucrare despre traditiile sociologiei romanesti" (despre Cercetarea sociologica concreta a lui Ovidiu Badina). SCANTEIA ???, nr.???, 7 ianuarie 1967, Bucuresti, p.???.

"Stilizarile de ultima ora contravin cizelarii de veacuri a artei populare". SCANTEIA??? anul XXIII, seria II, nr.5560, Bucuresti, p.2. 5.aprilie 1967 ????

"Invatamintele mereu actuale ale artei populare". SCANTEIA???, nr.???, 15 iulie ????, Bucuresti, p.???.

"Tirgul de arta populara. Teren fertil pentru samanta artei autentice", SCANTEIA??? Sau Scanteia tineretului???, nr.???, 28 aug.1969, p. ???.

(impreuna cu Paul Petrescu) "Dimitrie Gusti si Muzeul satului din Bucuresti". SCANTEIA??? Scanteia tineretului???, nr.???, ??? 5.aprilie 1967 ???

"L'Europa "diversa" di Paul Henri Stahl", interview pris par Franco Cesetti. Quaderni valtellinesi, Sondrio, nr. 7, aprile 1983, pp.5-7.

Andrei Oisteanu "Intelectuali romani in exil. Paul H.Stahl", JURNALUL LITERAR, 1990, nr.??? (interviu 14 aprilie 1990), p.???

Ion H. Ciubotaru "Satul european azi: casa taraneasca - arhitectura si mentalitate" (discutie cu mai multi participanti la un simpozion 14-18 nov.1990, Ministerul Culturii, MTR, Muzeul satului etc.), in CRONICA, renastere romaneasca, integrare europeana, saptamanal de cultura, Bucuresti, anul XXVI, nr.6 (1248), 8.II.1991, p.11.

C.Ioan "Convorbire cu Paul H.Stahl. Moldova este inca putin cunoscuta" (scurt), in RAPSOZII, revista de cultura popularam publicata cu prilejul primei editii a Festivalului Rapsozii Moldovei, Iasi, martie 1992, p.3.

Paolo Redaelli "Bormio. Dal convegno sull'habitat il messaggio del grande etnologo Stahl: " (prezentare si dialog cu PH), in ECO DELLE VALLI, Bormio, 25 maggio 1993, p.???.

Ion I.Dragoescu "De vorba cu Paul Stahl - Despre o renastere a stiintelor sociale", in Albina, publicatie lunara a Ministerului Culturii, anul 98, nr.12, decembrie 1994, p.10.

"Paul H.Stahl: "Trebuie sa pornesti de la fapte si nu de la teorii". Despre statutul stiintelor sociale si contributia Scolii Sociologice de la Bucuresti" (convorbiri purtate cu ocazia mesei rotunde ce a avut loc la Primaria municipiului Zalau in data de 17 august 1996; consemnate de Ghe Sisestean). SILVANIA, revista de cultura, nr. 1, februarie 1997, Zalau, pp.12-18.

"Raboaje si calendare. Pentru cei 75 de ani ai lui Pavel Chihaia, cu sentimente de veche pretuire", DORUL. Revista lunara de cultura si politica, Aalborg (Danemarca), anul VII, nr.90, aprilie 1997, p.29.

Dumitrescu, Irina "Congresul International de Studii Sud-Est Europene isi propune sa abordeze toate problemele de interes stiintific pentru sud-estul Europei. La Bucuresti in perioada 24-28 august a.c.", in Cotidianul, joi 26 august 1999, nr.???, Bucuresti, p.8.

"Sud-estul Europei". 22 plus, supliment al reviste 22, dedicat Congresului International de Studii Sud-Est Europene, Bucuresti, 24-28 august 1999, nr.89, 5 oct.1999, p.I.

Tita Chiper "Optiune, adaptare, acord - convorbire cu prof.Paul Stahl, sociolog, directorul Institutului de Studii Sud-Est Europene", in DILEMA, Bucuresti, nr.380, 26 mai - 1 iunie 2000, p.16.

Alexandrescu, Raluca "Antropologia sociala: o stiinta a interdisciplinaritatii. Interviu cu Paul Stahl", in Observatorul cultural, Bucuresti, nr.31, 26 sept.-2 oct.2000, pp.18-19.

"Ganduri despre Alexandru Dutu", in LA&I, Litere, Arte, Idei. Supliment de cultura al ziarului Cotidianul, serie noua, nr.8 (282), anul VII, 7 ianuarie 2002, pp.1 si 3.

Ion, Georghita Aurelian "Paul H. Stahl: Muzeul Satului nu poate fi numai o expozitie de case". ADEVARUL, 19 ianuarie 2002, nr.3602, Bucuresti, p.???.

"Muzeul Satului va deveni un adevarat centru de cercetare", in INDEPENDENT, 9 ianuarie 2002, nr.???, Bucuresti, p.???.

"Intalnirea duhovniceasca de la Cernauti. August. 1943". DILEMA, anul IV, nr.193, 20-26 septembrie 1996, p.2 republicat in ALEXANDRU MIRONESCU. Centenarul nasterii 1900-2003, Bucuresti, Editura Enciclopedica, pp. 59-63.

Stefan Dorondel si Stelu Serban "Interview avec Paul H.Stahl", in BETWEEN EAST AND WEST. Studies in Anthropology and Social History - ENTRE L'EST ET L'OUEST. Etudes d'histoire et d'anthropologie sociale, sous la dir. de S.Dorondel et S.Serban. Bucarest, Editura Institutului Cultural Roman, 2005, pp.13-87.

"Virgil Candea. Prietenul dintotdeauna", ETUDES ET DOCUMENTS BALKANIQUES ET MEDITERRANEENS, vol. 31, Paris, 2007, pp.103-107.

DESPRE AUTOR

Andrei Oisteanu "Intelectuali romani in exil. Paul H.Stahl", in JURNALUL LITERAR, saptamanal de opinie si atitudine intelectuala, Bucuresti, serie noua - anul I, nr.19, 14 mai 1990, p.4.

Iordan Datcu "Drama cercetatorului". ROMANIA LITERARA, nr.27, 5.VII.1990, p.20. despre ce este vorba???

Datcu, Iordan - "Un ambasador la Sorbona: Paul H.Stahl", in Revista de Etnografie si Folclor, tom 37, nr.3, 1992, pp.303-314.

Datcu, Iordan - "Profesorul Paul H.Stahl", in Anuarul Arhivei de Folclor, anii XII-XIV (1991-1993), Bucuresti, 1993, pp.445-447;

Pop, Dumitru - "Profesorul Paul H.Stahl si colectia "Sociétes européenes"", in Anuarul Arhivei de Folclor, anii XII-XIV (1991-1993), Bucuresti, 1993, pp.447-449;

Iordan Datcu "Cavaler in Franta, academician in Romania, sociologul Paul H.Stahl", in CURIERUL ROMANESC, Bucuresti, anul V, nr.7, iulie 1993, p.20.

Ghiorghi Prisacaru "Inmanare de titlu" (despre acordarea titlului de membru de onoare al Academiei) in ACADEMICA, revista de stiinta, cultura si arta, Bucuresti, anul IV, nr.10 (46), august 1994, p.2.

Cuisenier, Jean - "Romania: la Roumanie et le domaine culturel roumain", in Ethnologie française, 1995, an XXV, nr.3, iulie-septembrie, p.334;

Miskolczy Ambrus "Paul H.Stahl: Háztartás és faluközösség". KLIÓ, Budapest ???, nr.1, 1995, pp.14-16. despre ce este vorba???

"Paul Henri Stahl". SILVANIA, revista de cultura, nr. 1, februarie 1997, Zalau, p.6.

Datcu, Iordan - "Paul Henri Stahl", in Dictionarul Etnologilor Romani, vol.2, Bucuresti, Editura Saeculum I.O., 1998, pp.219-220.

Gheorghe, Sisestean - "Paul Henri Stahl - o viata dedicata sociologiei", in Limes. Revista trimestriala de cultura a Salajului, Zalau, anul II, nr.1-2 (5-6), 1999, pp.100-118.

Gheorghe Sisestean, "Paul H.Stahl", in Enciclopedia valorilor reprimate. Razboiul impotriva culturii romane (1944-1999), coord. Badescu, Ilie si Ungheanu, Mihai, vol.I, Bucuresti, Pro-Humanitatea, 2000, pp.655-680.

Stanculescu, Irina - "Paul Henri Stahl", in Sociologi romani. Mica enciclopedie, coord. St.Costea, Bucuresti, Editura Expert, 2001, pp.424-427.

Constantin, Marin - "Paul H.Stahl despre Scoala sociologica de la Bucuresti", in Sociologie Romaneasca, vol.II, nr.2, Bucuresti, 2004, pp.42-57.

Ion H. Ciubotaru, "Un stralucit reprezentant al scolii sociologice romanesti: Paul H. Stahl", Revista Romana, anul XI, 3 (41), Octombrie 2005, Iasi, pp.????.

Datcu, Iordan - "In Memoriam: Paul H.Stahl", in Romania literara, Bucuresti, nr.40, 10-17 oct.2008, pp.???

Nu stiu de unde sa le iau:

Iordan Datcu - Cartea de etnologie si editorii ei. IX. "Scrieri despre Tara Vrancei", Rastimp, anul VII, nr. 1,Turnu Severin. ????????

Sisestean - reprimarea stiintei (Badescu)

Constantin Barbulescu (consanguinité)

Godea - Dictionar etnologic

Altele:

- articol in care erau criticate unele interventii din sesiunea stiintifica de antropologie organizata intre 21-23 iunie 1962 la Bucuresti, de Centrul de cercetari antropologice:

Prof.dr.C.Gh.Dimitriu si Dr.V.Sahleanu "Bilant si etapa noua in antropologie". CONTEMPORANUL, 19 octombrie 1962, nr.???, Bucuresti, p.???.

"In alte lucrari de etnografie nu s-au adincit suficient cauzele social-economice ale fenomenelor studiate, recurgindu-se la explicatii unilaterale (despre anarhism si obscurantism, in lucrarile semnate de P.Stahl si N.Mironescu). Se lasa sa se inteleaga, spre exemplu, ca oamenii erau obligati sa doarma pe jos, in bordeie, din cauza lipsei mobilierului, fara a se preciza care sunt cauzele social-economice realmente determinante; cititorul sau ascultatorul ramine cu impresia ca renuntarea la aceasta forma de locuinta se datoreste "interzicerii" construirii de bordeie prin interventia unor oameni cu vederi inaintate etc. (comunicare lui P. Stahl)".

- articolul in care era atacate Centrul de Igiena Mintala si Centrul de Cercetari Psiho-Medico-Pedagogice: "Pentru lichidarea deformarilor antistiintifica in domeniul pedagogiei", in SCANTEIA, organ al Comitetului Central al PMR, anul XXII, nr.2560, 18 ianuarie 1953, pp.????

"Activitatea desfasurata de catre Centrul de Igiena Mintala (condus de dr.Florica Bagdasar) si de Centrul de Cercetari Psiho-Medico-Pedagogice (condus de dr. stomatolog Ulian) constituie o puternica manifestare de ploconire slugarnica in fata conceptiilor putrede, antistiintifice, ale ideologiei burgheze, o instrainare de traditiile progresiste ale stiintei noastre si de cuceririle celei mai inaintate stiinte din lume, stiinta sovietica" . .

"Atitudinea de dispret fata de popor, fata de realizarile lui, fata de viata noua pe care o fauresc toti cei ce muncesc si toti adevaratii oameni de stiinta din tara noastra, se vede si in fisele intitulate "Ancheta sociala-scolara". Aceasta ancheta e plina de intrebari ca: "Concubinaj, prostitutie, alcoolism, cersetorie, vagabondaj, exploatare parinteasca". Asemenea caracterizari, proprii hidoasei morale burgheze, arata ca "anchetatorii", in ploconirea lor oarba si slugarnica fata de apusul capitalist, au uitat cu totul pina si in ce tara traiesc, au uitat ca in jurul lor se gasesc realitati din Republica Populara Romana si nu "modul de viata american" . . . dupa cum se stie noi traim in Republica populara Romana, care nu numai ca a lichidat somajul si ia toate masurile pentru lichidarea celorlalte plagi mostenite dela regimul burghezo-mosieresc, ci si asigura un puternic avant economiei si culturii, asigura formarea unui om nou, a unei familii noi, a unor trasaturi morale noi. Prin preocuparile si activitatea lor, "anchetatorii" dela Centrul de Cercetari Psiho-Medico-Pedagogice s'au infundat adanc in mocirla randuielilor capitaliste, pe care poporul roman le-a lichidat pentru totdeauna in patria sa.

Nu e de mirare ca, la cele doua centre isi gasisera "plasament" elemente reactionare, compromise prin trecutul lor, ca de pilda V.Lazarescu, fost legionar, P.Stahl, C.Calabrezo, fost adept al hitlerismului, si altii."

Cele doua centre "au desfasurat o activitate potrivnica intereselor poporului".

RECENZII

"Storia della decapitazione", in Quaderni valtellinesi, Sondrio, nr. 21, 1986, pp.???.

Andrei Oisteanu (despre EDBM si SE) in ROMANIA LITERARA, Bucuresti, anul XXI, nr.34, joi 18 august 1988, p.24.

"Povestiri din satele de altadata" (prezentare), in 22. Publicatie saptamanala editata de Grupul de dialog social, Bucuresti, nr. ????, 1989, p.24.

Paul Petrescu - recenzie Paul H.Stahl Household, Village Confederation in Southestern Europe. New York, Columbia University, 1986 - in L'HOMME, Paris, nr.115, 1990, pp.162-163.

Iordan Datcu "O publicatie franceza despre romani" (despre EDBM si mai ales SE, vol.7,8 / 1990), in JURNALUL LITERAR, Bucuresti, serie noua, an I, nr.35, 3 septembrie 1990, p.4.

Zamfira Mihail "Romanii <>" (despre EDBM), in cotidianul TARA, Chisinau, no.6 (76) din 11 februarie 1992, p.4.

Sisestean, Gheorghe "Paul.H.Stahl, La Consanguinité fictive. Quelques exemples Balkaniques, extras din volumul Quaderni Fiorentini per la storia des pensiero giuridico moderno, 14 (1985)", in Anuarul Arhivei de Folclor, anii XII-XIV (1991-1993), Bucuresti, 1993, pp.526-527.

Sisestean, Gheorghe "Paul.H.Stahl, La fonction de "Vieillard". Quelques exemples de l'Europe Orientale, extras din Estudos em homagem a Ernesto Veiga de Oliveira, Lisabona, 1989", in Anuarul Arhivei de Folclor, anii XII-XIV (1991-1993), Bucuresti, 1993, pp.527-528.

Iordan Datcu "Autori romani editati la Paris" (despre Histoire de la Decapitation), in ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC, Bucuresti, nr.???, 17 iulie 1994, p.5.

A.O. [Andrei Oisteanu] "Studii balcanice de antropologie culturala" (despre EDBM ), in COTINIANUL nr.238, 11 oct 1995, p.6.

A.Ieremia "Studii balcanice de antropologie culturala" (prezentare EDBM si SE), in 22, anul VI, nr.39, 27 septembrie 1995, p.15.

Irina Dragnea "Colectia anuala Societati europene". BULETIN INFORMATIV, Centrul National de Conservare si Valorificare a Traditiei si Creatiei Populare (despre nr.11, 1995), Bucuresti, nr.1 (44), ianuarie 1996, pp.31-33.

Otilia Hedesan "Sud-estul Europei pur si simplu" (recenzie Triburi si sate, Paideia 2000), in Orizont, revista a Uniunii scriitorilor din Romania, nr.7 (1414), 15 iulie 2000, serie noua, anul XII, Bucuresti, p.28.

Timotin, Andrei "Paul H.Stahl, Tribus et villages balkaniques, manuscrit en fr., éd.americaine . éd. it . ., éd.roumaine Triburi si sate din sud-estul Europei, Bucuresti, Paideia, 2000", in ARCHAEUS. Studii de istoria religiilor-Etudes d'histoire des religions, tome IV (2000), fasc.3, Bucarest, pp.244-250.

Datcu, Iordan "Etudes et Documents Balkaniques et Méditerranéens", in Dictionarul Etnologilor Romani, vol.3, Bucuresti, Editura Saeculum I.O., 2001, pp.188-189; "Sociétés Européennes" , in Dictionarul Etnologilor Romani, vol.3, Bucuresti, Editura Saeculum I.O., 2001, p.213.

Mihail, Zamfira "Paul. H. Stahl Triburi si sate, Bucuresti, Paideia, 2000, 262 p.", in Revue des études sud-est européennes, tome XXXIX, no.1-4, 2001, Bucarest, pp.252-254.

Leonardo Piasere (recenzie Terra società miti nei Balcani), in ETNOSISTEMI ????? pp.88-90.

Franco Cesetti "Forme alternative di proprietà nell '800" (recenzie la cele trei volume publicate cu M.Guidetti), ????????? pp.105-119.

Z.M. [Zamfira Mihail] "Les Roumains orientaux, coll. Sociétés Européennes, 7, Paris, 1990, 180p" (recenzie), in ??????? pp.402-404. - in franceza