TRAIAN VUIA (1872-1950)

TRAIAN VUIA

Constructor de avioane si motoare, inventator roman, pionier al aviatiei kondiale, Traian Vuia s-a nascut in ziua de 29 august 1872, in comuna mrducul Mic din judetul Timis. Dupa absolvirea liceului la Lugoj, a ilecat la Budapesta, unde a urmat o vreme cursurile Scolii Politehnice, [poi s-a transferat la Facultatea de Drept. Si-a luat doctoratul in stiinte uridice in anul 1910, cu dizertatia "Militarism si industrialism, regimul le stat si de contract'.

Dar marea lui pasiune a fost tehnica, prima iubire la care s-a si intors nediat dupa obtinerea titlului de doctor. In ziua de l iulie 1902, el sosea i Paris, aducind in bagajele sale proiectul unui original "aeroplan-auto-lobil', conceput in perioada studentiei, si macheta aferenta, realizata pe arcursul ultimelor douasprezece luni. Deoarece Parisul era considerat pe .emea aceea centrul aeronauticii mondiale, tinarul Vuia spera ca acolo isi i putea construi si testa inedita masina de zburat. Entuziast, increzator in ipacitatea sa creatoare, satisfacut de rezultatele primelor sale experiente,

a depus la Academia de Stiinte a Frantei un memoriu intitulat "Proiect ; aeroplan-automobil', in care isi prezenta inventia. Acest memoriu este entionat in darea de seama nr. 7 a sedintei Academiei din 16 februarie >03. in pofida avizului nefavorabil al acestui inalt for stiintific, Vuia a )tinut brevetul de inventie francez nr. 332.106, din 17 august 1903, iar n toamna aceluiasi an a inceput constructia aeroplanului-automobil.

Lucrarile s-au incheiat in decembrie 1905, dar, din cauza vremii proaste, areata zi a primei testari reusite a fost cea din data de 18 martie 1906.

zi memorabila, ramasa in istoria aeronauticii ca simbol al inceputului ei noi ere, in care aparatele mai grele decit aerul puteau decola si zbura in mijloace proprii de bord.

Aparatul, numit Vuia I si poreclit din cauza formei sale, Liliacul, era

monoplan usor, cu cadru din tevi de otel, aripi pliabile din pinza de in Ipermeabilizata, intinsa pe un schelet metalic, o singura elice, tren de trizare alcatuit dintr-un carucior cu patru roti dotate cu pneuri si motor .e functiona cu anhidrida carbonica. Nu se mai folosisera niciodata

pneuri in constructia de avioane, iar motorul, destinat antrenarii elicei de tip Tatin, era de conceptie proprie. El s-a pastrat pina in zilele noastre, montat pe primul avion al lui Vuia, expus la Muzeul Aerului din Paris.

Primul zbor integral mecanic s-a efectuat pe o distanta de circa 12 metri, la o inaltime de aproape un metru deasupra terenului viran de la Montesson. Apoi au aparut avioanele Vuia I bis, modificat, cu care inven­tatorul a reusit sa se desprinda ceva mai mult de sol, dar fara sa depaseasca inaltimea de 12 m, si Vuia II echipat cu motor Antoinette de 25 CP, cu 9 cilindri dispusi in V, cu care a parcurs in zbor distanta de 70 m.

A urmat o pauza, impusa fortat genialului roman de lipsa mijloacelor financiare si de izbucnirea razboiului. El a reusit sa-si reia activitatea aeronautica abia in 1918, concepind si construind, in numai patru ani, doua tipuri originale de elicopter, prevazute cu rotor portant cu ax inclinat spre directia de zbor - o mare noutate pentru aceea vreme -, cirma de directie si stabilizator orizontal, pe care le-a testat pe aerodroamele de la Juvissy si Issy-les-Moulineaux.

Numele lui Traian Vuia mai este legat si de o alta mare inventie, realizata in anul 1925: generator cu abur cu randament termic ridicat, brevetat nu numai in Franta, ci si in alte tari, care ulterior a fost folosit in constructia centralelor termice.

in anii razboiului de reintregire nationala, Traian Vuia a militat pentru desavirsirea statului national unitar roman, organizind, la Paris, Comitetul National al Romanilor din Transilvania, iar in timpul celui de-al doilea razboi mondial a participat la miscarea de rezistenta, ca presedinte al Frontului National Roman din Franta al luptatorilor antifascisti.

In ziua de 27 mai 1946, a devenit membru de onoare al Academiei Romane. S-a stins din viata pe 3 septembrie 1950, in Bucuresti, lasindu-si numele inscris pe lista personalitatilor care au revolutionat societatea umana.