Stevan Deskasev

Stevan Deskasev

Stevan Deskasev este primul cantareț sarb de opera cu școala, a fost un cantareț renumit. In registrele bisericești menționat sub numele de Stevan Deskas, s-a nascut la Arad in anul 1852 intr-o familie de meseriași. Tatal sau Matia și mama Hristina s-au mutat in Arad din Deska (Ungaria) și de aici vine și numele Deskasev. Școala generala o termina la Arad iar apoi studiaza la Timișoara Școala Comerciala și devine comis-voiajor.

Fiind foarte inzestrat muzical, se retrage din meseria de comis-voiajor și devine cantareț. Este interesant de amintit faptul ca pana la apariția acestui aradean sarbii nu au avut un cantareț profesionist de opera[1].

In periodicul "Aradul de-a lungul timpului" aparut in anul 2001, scriitorul Rasa Popov menționeaza in studiul "Un aradean - primul cantereț sarb de opera cu școala" urmatoarele: "Soarta primului cantareț profesionist ne arata ca-n primele decenii de cultura de dupa razboi ale perioadei moderne, cantarețul avea nevoie de mult talent și pregatire in peregrinarile dintr-un loc in altul acum in rolul schimbat al "voiajorului artist".[2]

Marimea talentului sau, care l-a salvat de la prabușire, se poate observa din faptul ca Stevan Deskasev a fost un interpret neintrecut in rolurile din viața populara. A fost un bun foarte bun cantareț dar a fost și un bun actor și in tinerețe a interpretat roluri din spectacolele dramatice, roluri de indragostit, de tanar ușuratic, iar in anii de maii tarziu, ai maturitații, roluri de oameni seducatori și domni. In perioada in care teatrul sarb iși creeaza propriul repertoriu pentru a-și atrage publicul, Stevan Deskasev influențeaza interpretarea parților dramatice de origine maghiara introducand elemente sarbești. Cea mai cunoscuta "sarbizare"a lui Stevan Deskasev este "Becherul satului", un teatru cu cantari a unui actor peregrin, Toth Ede, care a avut un mare succes ani de-a randul, in ciuda opoziției teatrelor profesioniste din Novi Sad și Belgrad vizavi de asemenea piese sarbizate[3].

In anul 1875 Stevan Deskasev devine membru al Teatrului Popular din Belgrad, debutand ca și cantarețul la gusla (gusla fiind un instrument popular sarb cu coarde) Miloje in piesa "Haiducul Veljko". Se pricepea foarte bine la acest instrument, dupa marturiile contemporanilor era cel mai bun cantareț la gusla al vremii[4]. In anul 1881 ajunge la Zagreb in Croația și devine membru al Operei Naționale Croate. In anul 1889 calatorește in Rusia, iar intre anii 1889-1891 activeaza ca solist al operei din Budapesta. In 1892 calatorește din nou in Rusia, la Petersburg și Moscova, iar apoi la Lublin, in Polonia. Pentru o perioada mai scurta a fost membru al Teatrului Popular Sarb din Novi Sad, intorcandu-se apoi din nou la Zagreb intre anii 1894-1898. La Zagreb, datorita inrautațirii starii lui de sanatate și a slabirii vocii decide sa se retraga din activitatea de cantareț. Autoritațile croate l-au numit inspector al Palatului Saborului Croat, funcție rasplatita cu un venit de 2000 de coroane anual. Aceasta era un fel de recunoaștere și apreciere a talentului sau de neuitat.

La serbarea a 25 de ani de existența a Teatrului Popular Sarb din Novi Sad, in anul 1886 a interpretat in mod magistral ariile operei "Aida" a lui Verdi; la serbarea a 30 de ani de domnie a cneazului muntenegrean Nikola Petrović Njegos in capitale Muntenegrului Cetinje, Stevan Deskasev a intrepretat ariile operei lui Toma Ambrozi "Mignon" și din nou "Aida" lui Verdi. Concertul de la Petersburg din anul 1891 a fost un mare succes pentru el, fiind indelung ovaționat de publicul capitalei ruse.

A murit la Zagreb, in Croația, in anul 1921.

In periodicul "Aradul de-a lungul timpului" aparut in anul 2006, Ivan Popov, caracterizandu-l pe Stevan Deskasev spune: "in cursul intregii sale vieți a aratat o capacitate extraordinara de adaptare. El s-a ințeles și cu sarbii, și cu croații, și cu maghiarii, și cu rușii, și cu poloneziiin Belgradul naționalist nu de mult eliberat de turci, ia in maini gusle, care in Arad și in zona noastra nu se foloseau, nu sta pe ganduri și trece la opereta, dar cand e nevoie se descurca și cu piesele de opera și ca solist, chiar și pe scena rusa. Toate acestea dovedesc un talent muzical autentic, o activitate neobosita, și chiar jertfa de sine."[5]

Ca o concluzie a activitații lui Stevan Deskasev Rasa Popov amintește ca dorința sa de a deveni cantareț de opera a devenit realitate "mulțumita faptului ca a crescut in spațiul cultural aradeano-timișorean. Din acest spațiu a moștenit talentul acumularii de noi cunoștințe.[6]"