ALEXANDER GRAHAM BELL (1847-1922)

ALEXANDER GRAHAM BELL

Alexander Graham Bell, inventatorul telefonului, s-a nascut la Edin-burgh, in Scotia, in 1847. Desi a urmat doar citiva ani cursurile scolii, a capatat o educatie temeinica in sinul familiei. Cu un tata expert in fiziologia vocii, in corectarea vorbirii si in educarea surzilor, era firesc ca interesul lui Bell pentru reproducerea sunetelor vocale sa se manifeste de timpuriu.

Bell s-a mutat in Boston, Massachusetts, in 1871. Acolo a facut, in 1875, descoperirile care au dus la inventarea telefonului. A depus o cerere de brevet in februarie 1876, brevet pe care 1-a primit citeva saptamini mai tirziu. (intimplarea face ca un alt om, Elisha Gray, sa depuna o cerere pentru brevetarea unui dispozitiv asemanator, in aceeasi zi cu Bell, dar cu ora mai tirziu.)

La scurt timp dupa obtinerea brevetului, Bell a expus telefonul la Expozitia Centenara din Philadelphia. Inventia lui a stirnit un viu interes din partea publicului, astfel ca i s-a acordat un premiu. Cu toate acestea, compania Western Union Telegraph, careia i s-a oferit inventia in schim­bul sumei de 100000 de dolari, a refuzat s-o achizitioneze. Atunci, Bell si asociatii lui au infiintat o companie a lor, stramosul companiei Ameri­can Telephone and Telegraph de astazi. Telefonul s-a bucurat de un succes imediat - si enorm -, iar AT&T a devenit in cele din urma cea mai mare corporatie privata din lume. (intre timp, s-a divizat in citeva companii mai mici.)

Bell si sotia sa, care in martie 1879 detineau circa 15 procente din actiunile companiei de telefoane, nu pareau sa fie constienti de fantastica ei profitabilitate. In citeva luni, ei si-au vindut majoritatea actiunilor la un pret mediu de vreo 250 de dolari bucata. In noiembrie, actiunile se vin­deau deja cu 1000 de dolari bucata! (in martie, cind actiunile se vindeau cu 65 de dolari, sotia i-a impus sa vinda imediat, pentru ca se temea ca nivelul respectiv nu va mai fi atins niciodata!) in 1881, ei au facut imprudenta sa vinda o treime din restul actiunilor. Cu toate acestea, in 1883 aveau actiuni in valoare de circa un milion de dolari.

Desi inventia telefonului a facut din Bell un om bogat, el nu si-a

intrerupt niciodata activitatea de cercetare si a reusit sa inventeze si alte dispozitive folositoare (dar nu la fel de importante). Se interesa de multe lucruri, insa principala lui preocupare a constituit-o ajutorarea surzilor. De fapt, sotia lui era una din fostele sale eleve surde. Au avut doi fii si doua fiice, dar ambii baieti au murit foarte tineri, in 1882, Bell a devenit cetatean al-Statelor Unite. S-a stins din viata in 1922.

Influenta lui Bell poate fi estimata in functie de importanta atribuita telefonului. Dupa parerea mea, aceasta este foarte mare, pentru ca putine inventii sint atit de folositoare si au un asemenea impact asupra vietii de zi cu zi.

Probabil ca ea ar putea fi devansata doar de radioul inventat de Mar-coni. O conversatie telefonica se poate, in principiu, purta si prin radio, dar sint multe situatii (cum ar fi comunicarea cu un aeroplan in zbor) in care radioul nu poate fi inlocuit prin telefon. Ar fi fost suficient doar acest aspect pentru ca Bell sa fie considerat mai putin important decit Marconi. Exista insa si alte doua elemente care trebuie luate in considerare, in primul rind, chiar daca o "discutie' poate fi purtata la radio, ar fi extrem de greu sa inlocuim intregul "sistem' telefonic printr-o retea echivalenta de comunicatii prin radio, in al doilea rind, Bell a fost prima persoana care a imaginat un dispozitiv de reproducere a sunetelor; ulterior, metoda lui a fost folosita de inventatorii receptorului radio, pick-up-ului si altor aseme­nea dispozitive. Prin urmare, consider influenta exercitata de Alexander Graham Bell doar cu putin mai mica decit cea a lui Marconi.