Alpinism | Arta cultura | Diverse | Divertisment | Film | Fotografie | |
Muzica | Pescuit | Sport |
REGULI FUNDAMENTALE SI MASURI DE SIGURANTA LA INSTRUCTIA ALPINA
Regulile fundamentale si masurile de siguranta pe timpul executarii practice a instructiei alpine au drept scop preintampinarea accidentelor in randul militarilor.
Pe timpul desfasurarii sedintelor practice de instructie alpina se vor respecta cu strictete regulile fundamentale si masurile de siguranta prevazute la fiecare capitol si in plus, cele aratate in aceasta anexa.
1) La tehnica escaladarii stancilor, militarul trebuie sa tina seama si sa aplice urmatoarele reguli fundamentale:
a) a reflecta; inainte de a incepe escaladarea militarul trebuie sa memoreze traseul si sa-si insuseasca succesiunea pozitiilor/miscarilor pentru efortul ce urmeaza sa le depuna, in asa fel incat mainile si picioarele sa execute ulterior actiunile gandite in prealabil; partea de neprevazut si improvizari se reduce astfel la minimum; o asemenea reflectare poate duce la reducerea timpului necesar escaladarii cu 50%;
b) a ramane calm; nervozitatea, graba si lipsa de calm impiedica reflectarea si poate provoca gesturi sau miscari imprecise si necalculate cu consecinte grave; respiratia trebuie sa ramana regulata si calma;
c) a economisi fortele; a evita miscarile inutile si a limita crisparile care duc la economisirea fortelor; fiecare miscare trebuie facuta lent, simplu, cu atentie, masurata si legata cu grija de miscarea precedenta; intre doua eforturi mari militarul nu trebuie sa ezite pentru a se odihni cateva momente;
d) a ramane tot timpul atent; in timpul unei escalade momentele de relaxare a atentiei sunt foarte rare si admise numai pe platforme de regrupare; militarul trebuie sa observe cu atentie escaladarea efectuata de catre militarii din fata, a vecinilor si sa evite erorile comise de catre acestia; militarul trebuie sa previna orice surpriza si sa nu riste in tot ceea ce executa; in cazul schimbarii bruste a conditiilor meteorologice, militarul nu trebuie sa se intimideze, el trebuie sa le intampine cat mai bine pregatit, pentru a fi in masura in orice moment sa indeplineasca misiunea de lupta primita;
e) a tine corpul departat de stanca; in felul acesta se mareste campul de vedere si de aderenta a picioarelor pe prize, iar miscarea de escaladare devine mai comoda;
f) a escalada prin forta picioarelor si nu a bratelor; forta picioarelor, comparativ cu a bratelor, este mult mai mare; membrele superioare obosesc mult mai repede decat cele inferioare; necesitatea menajarii fortelor impune ca efortul bratelor sa fie solicitat pentru prize joase si nu la cele inalte, intrucat la prizele joase bratul lucreaza prin intindere, iar la cele inalte, prin tractiune - impingerile sunt mai putin obositoare decat tractiunile;
g) a avea in permanenta trei puncte de sprijin; in principiu a treia priza nu trebuie abandonata pana cand nu s-a gasit al patrulea punct de sprijin;
h) a se evita folosirea genunchilor; genunchii nu prezinta siguranta deplina si formeaza puncte dureroase pe timpul folosirii.
2) Pe timpul desfasurarii sedintelor practice de alpinism este necesar ca militarii sa respecte urmatoarele masuri de siguranta:
a) sa verifice materialele tehnice de alpinism inaintea fiecarei sedinte de instructie si sa foloseasca numai pe cele care prezinta siguranta;
b) sa respecte darea si executarea corecta a comenzilor, semnalelor si disciplina escaladarii;
c) sa foloseasca rational fortele proprii pe timpul escaladarii pentru a putea indeplini, in continuare, misiunea de lupta primita;
d) sa execute corect asigurarea si autoasigurarea;
e) sa stabileasca si sa verifice sectoarele/atelierele de instructie si traseele de escaladat si sa ia masuri pentru inlaturarea pietrelor si trunchiurilor de copaci care s-ar putea disloca precum si a vegetatiei care impiedica lucrul la stanca;
f) sa verifice din timp platformele de regrupare, lungimea traseelor de escaladat sau coborat, a pitoanelor si prizelor naturale existente pe aceste trasee;
g) sa verifice nodurile, buclele de coarda si carabinierele cu care asigura sau se autoasigura;
h) sa cunoasca si sa respecte semnalele de avertizare asupra pericolelor ce survin prin surprindere cum ar fi desprinderea de pe prize, caderea pietrelor, alunecari de teren, provocarea avalanselor, slabirea pitoanelor etc;
i) sa respecte cu strictete precizarile si indicatiile facute de comandanti cu privire la itinerariul ce urmeaza a fi escaladat, materialele ce trebuie folosite si modul lor de intrebuintare, comportarea pe traseu, dozarea efortului, ajutorul reciproc in cadrul subunitatii/echipei, sarcinile speciale etc;
j) sa respecte cu strictete tinuta prevazuta in aceste instructiuni sau ordonata de comandant, ajustarea cu grija a acesteia, neadmitand existenta unor obiecte care ar putea provoca accidente;
k) sa-si insuseasca bine cel putin un procedeu de rapel pe care-l va folosi intotdeauna; franarea sa fie eficace si reglabila dupa vointa si fara oboseala; sa nu se desfaca/alunece/innoade de pe corp; sa coboare cu viteza constanta de pana la 1 m/s; sa-si asigure o perfecta libertate de miscare si de manevra atat pe perete cat si in coarda;
l) pe timp de iarna, sa foloseasca sfoara de avalansa si ochelarii pentru zapada cu ajutorul carora poate preintampina accidentele provocate de avalanse si oftalmii;
m) toti militarii trebuie sa cunoasca cauzele subiective care pot provoca accidente la sedintele practice de instructie alpina.
3. Pe timpul planificarii, organizarii, conducerii si desfasurarii instructiei alpine factorii de conducere si personalul participant trebuie sa tina seama de urmatoarele aspecte importante:
a) caderea in alpinism reprezinta intotdeauna un pericol foarte mare pentru cel ce cade chiar cu cea mai buna asigurare; niciodata nu trebuie riscat, mai ales daca starea pitoanelor nu permite acest lucru;
b) secundul trebuie sa fie capabil in orice clipa de a rezista unei forte de 10 KN - 1 tona - indiferent de inaltimea de cadere a capului de coarda;
c) cel mai recomandabil echipament este cel omologat UIAA;
d) pentru a nu se depasi limita rezistentei echipamentului si a corpului uman sunt necesare dupa prima regrupare cel putin doua pitoane intermediare la cca. 2 m. si la 10 m. deasupra regruparii; aceste valori sunt oferite prin calculul matematic al factorului de cadere si a fortei de soc. Pentru a catara la un nivel de securitate maximal se recomanda ca distanta dintre doua puncte de asigurare intermediara sa fie de maxim 4-5 m;
e) pitoanele intermediare sunt mai importante in prima jumatate a lungimii de coarda decat in a doua;
f) daca este posibil, regruparea sa se faca dupa un pasaj dificil si nu inainte, pentru a se trece pasajul respectiv cu un factor de cadere cat mai mic;
g) autoasigurarea in regrupare trebuie facuta cat mai scurta, la cel putin doua pitoane consolidate si cu o bucla de chinga omologata de UIAA;
h) alte metode de asigurare decat cele acceptate de UIAA - opt, placuta Sticht, semicabestan, Gri-Gri - sunt absolut interzise;
i) toate asigurarile statice sunt interzise, intrucat valorile fortei de soc sunt prea mari pentru om si echipament;
j) caderile grele, cu un factor mare de risc, pot fi tinute numai printr-o asigurare dinamica, singura care apara militarul si echipamentul de supraincarcare;
k) orice piton intermediar - chiar si cel mai sigur in aparenta - poate fi smuls; nu te baza niciodata 100% pe un piton intermediar;
l) nu se face rapel dupa bucle gasite, chiar aparent, noi;
m) nu se folosesc corzi statice in traseele de alpinism; corzile statice pot fi folosite numai in traseele de escalada cu asigurare de sus;
n) o coarda uzata sau care a suportat numarul de caderi pentru care a fost testata trebuie scoasa din uz;
o) inaltimea maxima de cadere intr-un piton intermediar se calculeaza ca diferenta de nivel intre el si pitonul de mai sus minus 1,5 m, totul inmultit cu trei;
p) nu te juca cu viata partenerului; fii tot timpul atent si coordoneaza-te cu miscarile lui cand il asiguri;
q) este interzis cu desavarsire consumul de bauturi alcoolice inainte si pe timpul desfasurarii instructiei alpine; acestea slabesc organismul, diminueaza capacitatea de efort si iarna favorizeaza inghetul;
r) este recomandat sa nu se fumeze in timpul excursiei;
s) trebuie acordata toata atentia alimentatiei pe munte; in special iarna se recomanda substantele grase si zaharoase, citronadele, bauturile calde si bine indulcite;
t) in caz de furtuna sau de ploaie cu descarcari electrice militarii trebuie sa paraseasca culmea; nu va adapostiti langa copaci izolati, inalti sau langa stanci; nu alergati;
u) in caz de ceata, ploaie puternica sau viscol militarii trebuie sa caute urgent un adapost iar elementele de cercetare care pleaca in misiune nu trebuie sa se departeze la o distanta mai mare decat cea de la care se aude glasul omenesc sau se vede lumina lanternei;
v) in nici un caz nu se lasa in urma militarii obositi;
w) se evita strigatele si orice alte zgomote in locurile unde se pot produce avalanse; la traversarea pantelor prielnice avalanselor trecerea se face la o distanta de cativa metri unul de altul si se calca exact in urma lasata de capul coloanei, inaintandu-se in sir indian;
x) nu se face focul in padure, nu se arunca chibrituri sau tigari aprinse;
y) militarii trebuie sa raspunda la solicitarile cabanierilor, a altor grupuri de turisti sau a echipelor salvamont pentru a da ajutor unor oameni aflati in primejdie
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate