MONOGRAFIA COMUNEI SARMIZEGETUSA

MONOGRAFIA COMUNEI SARMIZEGETUSA

Comuna Sarmizegetusa e situata in partea de sud-vest a judetului Hunedoara la 65 km de municipiul Deva si 17 km de orasul Hateg in frumosul tinut al Tarii Hategului. Teritoriul comunei ocupa o suprafata de 74 km patrati, la poalele masivului muntos Retezat in partea nordica ,iar in partea sudica la poalele Muntilor Poiana Ruscai, are un relief deluros si este strabatut de paraiele Valea Zeicani, Zlotina, Valea Hobitei.

Comuna este compusa din 5 sate: Sarmizegetusa -satul de resedinta, Breazova, Hobita-Gradiste, Paucinesti si Zeicani. Fata de resedinta comunei satele sunt situate la distante cuprinse intre 1km Breazova si 5 km Zeicani.

Legatura comunei cu resedinta judetului este asigurata prin drumul national Deva-Hateg-Caransebes; legatura dintre Transilvania si Banat se face prin trecatoarea care in antichitate purte numele de Tapae care astazi se numeste Portile de Fier ale Transilvaniei situate pe raza comunei.

Populatia comuneila 1 ianuarie 1971, numara 2037 locuitori-986 barbati si 1051 femei. Pe sate , la recensamantul din 1966 , populatia de 2061 locuitori era repartizata astfel: Sarmizegetusa -38% , Breazova -9,1%, Hobita- Gradiste-13,2%, Paucinesti-19,8%, Zeicani- 19,9%, iar la recensamantul din 1992 populatia comunei de 2040 locuitori , era de 45,83% Sarmizegetusa, 11,91% Breazova, 11,57% Hobita-Gradiste, 15,98% Paucinesti si 14,71% Zeicani.

Pentru instruirea copiilor de varsta scolara si prescolara functioneaza 5 scoli generale si o gradinita: 63 elevi in clasele gimnaziale si 21 prescolari.

Ca puncte de atractie turistica la Sarmizegetusa se afla capitala Daciei romane- Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, Muzeul de Arheologie si 4 pensiuni agroturistice: Pensiunea Ulpia - Traiana, Pensiunea Venus, Pensiunea Sarmis si Pensiunea Zamolxe.

Alegerea de catre Imparatul Traian a locului pentru orasul care ii va purta numele n-a fost intamplatoare: prin asezarea sa metropola provinciei se bucura de anumite avantaje strategice si economice si o clima stabila sanatoasa ferita de vanturi puternice, de inundatii sau seceta, cu veri lungi si ierni bogate in precipitatii, era propice practicarii agriculturii. Pasunile bogate din jur favorizau cresterea animalelor, iar padurile de foioase si de conifere din vecinatate ofereau lemnul necesar constructiilor si vanatului pentru hrana si spectacole de amfiteatru. Bogatia in materiale de constructie aflata la indemana: lut pentru caramizi si tigle, gresie pentru blocurile masive ale zidurilor de incinta, mica sist, paragnais, piatra de rau, nisip, calcar si marmura extrasa din cariera de la Bucova.

Localitatea este asezata pe principala linie de comunicatie ce leaga sudul Dunarii cu teritoriul Daciei, drumul care ducea de la Drobeta ( Turnu Severin), pe la Tibiscum ( Jupa- Caransebes), la Tapae ( Portile de Fier ale Transilvaniei) si Ulpia Traiana, iar de aici pe Valea Streiului in jos, apoi pe-a Muresului sus, spre Apulum ( Alba Iulia), Potaissa ( Turda ), Napoca ( Cluj), si pana in nordul Daciei la Porolissum ( Jibou).

Intemeierea coloniei s-a facut dupa cum arata siturile arheologice pe la anul 110 e.n , "Din porunca lui Traian fiul lui Nerva, prin guvernatorul provinciei Decius Terentius Scaurianus". Orasul s-a numit la inceput Colonia Ulpia Traiana dupa numele fondatorului ei, audaugandui-se apoi si numele vechii capitale a lui Decebal, Sarmizegetusa. Astfel localitatea ia numele de Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, adaugandui-se si epitetul de Metropolis la inceputul secolului al treilea.

O viata prospera a cunoscut , timp de mai bine de un veac si jumatate, pan ape la 271 e. n. cand orasul , parasit de oficialitatea romana, decade incetul cu incetul in ruina. Pe baza descoperirilor si a observatiilor pe teren, s-au putut stabili cu destula precizie, topografia orasului si a imprejurimilor lui. De-a lungul a peste 40 de ani de cercetare arheologica au fost scoase la iveala mai multe obiective dupa cum urmeaza: Forul roman, Domus procuratoris ( sediul procuratorului financiar al provinciei ), Necropola orasului, Amfiteatrul, Schola gladiatorum, Templul zeitei Nemensis, Templul lui Liber Pater, Sanctuarul zeilor Aesculap si Hygia, Templul mare, Templul lui Silvanus si Atelierul de sticlarie.

Odata cu parasirea Daciei de catre romani ( anul 271 e.n ), in urma presiunilor unite ale maselor asuprite ale dacilor liberi si ale popoarelor migratoare, Dacia a pasit intr-o noua perioada de dezvoltare istorica, perioada de trecere de la sclavagism la feudalism care dureaza pana la sfarsitul secolului al zecelea gasindu-se, in urma cercetarilor arheologice, urme de locuire a zonei in toata aceasta perioada exemplul in Sarmizegetusa fiind urmele de ziduri la intrarile in Amfiteatru care baricadau accesul in incinta acestuia fiind folosit in jurul secolelor V- VI ca o fortareata.

Satul in sine ia fiinta in jurul secolului al XII-lea de-a lungul secolelor intalnindu-l sub diferite nume cum ar fii Britonia ( dupa numele cneazului Britus cel Rosu ), Varheeim, Gradiste si Sarmizegetusa , nume sub care il gasim in ziua de astazi.

In present pe raza comunei Sarmizegetusa isi desfasoara activitatea 5 camine culturale si o biblioteca publica. Pentru ocrotirea populatiei exista o circumscriptie medico-sanitara umana si una veterinara.

Fondul de locuinte, la recensamantul din 1966, cuprindea 583 locuinte: Sarmizegetusa 228, Breazova 73, Hobita- Gradiste 73, Paucinesti 109 si Zeicani 100. In perioada 1966-1970, au fost construite din fondul populatiei 36 locuinte noi. Iar la recensamantul din 1992, populatia de 543 locuinte repartizate pe sate astfel: Sarmizegetusa 237, Breazova 65, Hobita- Gradiste 60, Paucinesti 96, Zeicani 85

1.Numar, densitate si structura populatiei pe total comuna si pe sate la 31.12.1998.

Se observa ca un sat, Sarmizegetusa insumeaza 46,4% din populatia comunei Sarmizegetusa, restul de patru sate insumand cealalta jumatate, cel mai mic sat este Hobita-Gradiste cu 11,6% pondere.

In cartograma se prezinta 3 grupari ale satelor, dupa numarul de locuitori si anume:

• 100-200 locuitori: Breazova-183, Hobita-Gradiste-180
• 201-700 locuitori: Paucinesti-239, Zeicani -225
• peste 700 locuitori : Sarmizegetusa -716

Populatia comunei Sarmizegetusa reprezinta 0,18% din populatia judetului si 0,88% din populatia rurala.

2.Gradul de populare al teritoriului comunei Sarmizegetusa sau densitatea populatiei (locuitori /km patrat).

O scurta incursiune in trecut ( ca introducere):

In secolul XVIII in limitele actualului judet existau in medie 23,9 locuitori/ km patrat, in secolul XIX- densitatea era de 28,3 locuitori/km patrat, in anul 1930 era 45,6 locuitori/ km patrat, in 1956 creste la 54,4 locuitori/km patrat, in 1966 la 67,6 locuitori/km patrat, in 1973 la 73 locuitori/km patrat, iar in present la 75,9 locuitori/km patrat.

Densitatea pe total comuna Sarmizegetusa de 21,10 locuitori/km patrat este mai mica, ca in mediul rural de 22,9 locuitori/km patrat judet si in comparative de mediul rural pe tara care este de 49 locuitori/km patrat.

Daca pe total comuna , densitatea este mica, pe sate diferentele sunt foarte mari: Zeicani 7,74 locuitori/km patrat, iar Hobita -Gradiste cu 61,86 locuitori/km patrat ( de 1,3 ori mai mare decat cea pe tara)

3. Evolutia populatiei pe total comuna si pe sate ( 1966-1998).

Fara exceptia satului Breazova unde scaderea populatiei in 32 de ani este de doar 1/an, in restul satelor populatia scade cu 50% in Zeicani si Paucinesti.

4. Structura populatiei pe sexe.

Se constata ca atat pe total cat si in toate satele comunei Sarmizegetusa, populatia feminina reprezinta peste 50% din totalul populatiei.

5.Structura populatiei pe grupe de varsta.

Se observa o pondere foarte ridicata a populatiei tinere (19% in 1992 si 22% in 1998), cu mult peste media pe judet( 15,6%)

Populatia de varsta a treia este mare in satele: Paucinesti 41%, Hobita _Gradiste 37,22% si Zeicani 33,8%.

La Paucinesti pe langa procentul mare al populatiei in varsta ( 41%), se inregistreaza un procent mic al populatiei tinere ( sub 15 ani ) de numai 7,95%, existand pericolul depopularii satului in timp scurt.

Totusi constatam o stabilitate demografica in aceasta perioada analizata de noi.

Efectele procesului de imbatranire a populatiei sunt puse in evidenta si de indicatorul "Raportul de dependenta" care exprima raportul dintre:

Populatia sub si peste aceste limite

( respective pana la 15 ani si peste 60 ani) 775

Rd -------- ----- ------ ----- ----- ---------- = ------ Rd=1019

Populatia adulta -59 ani) 768

Prezentam mai jos comparative acest indicator pe tara, judet( pe medii), si comuna Sarmizegetusa, iar in continuare comuna Sarmizegetusa si satele apartinatoare:

Deci,asa cum am afirmat mai inainte, din tabelul de mai sus se confirma faptul ca acest indicator exprima foarte clar, efectul procesului de imbatranire, iar pentru comuna Sarmizegetusa, exprima o stabilitate demografica ( populatia tanara 22% este aproximativ egala cu cea in varsta 28%).

Sa vedem in continuare cum se prezinta Rd analitic pe satele comunei Sarmizegetusa (1998).

6. Raportul de dependenta si vitalitate al populatiei din satele comunei Sarmizegetusa (1998)

Rd mari se observa in satele in care populatia tanara este mai mica decat cea in varsta: Breazova, Hobita-Gradiste, Paucinesti si Zeicani