Manierismul și Barocul in Italia

In 1530 a cazut in Italia ultimul bastion al democratiei. Florenta a devenit capitala ducatului Toscanei, iar stapan al lui, familia Medici. In sec. XVI rolul determinant in cultura italiana l-a avut nobilimea. La curti s-a introdus un ceremonial riguros. Cavalerismul cultului galant al femeii i chiar turnirele au fost reinviate. In acelasi timp biserica catolica se ridica impotriva mi carii care cuprinsese aproape jumatate din Europa de Nord, se ridica glasuri impotriva libertatii artistilor, interzicerea temelor i nudita ii pagane.

Ordinul iezuitilor se indreapta la inceput impotriva decorarii bisericilor. Toate acestea n-au fost totusi in stare sa nimiceasca traditiile Renasterii.

In persoana lui Giordano Bruno, ganditorul pasionat ars pe rug de catre fanatici, gandirea tiin ifica a Renasterii a ajuns la deplina maturitate: Bruno afirma ca lumea e infinita i ca trebuie in eleasa ca o unitate insufle ita cu multiplele ei forme de manifestare.

In Italia lucrau multi discipoli i urmasi ai marilor maestri ai Renasterii care vedeau principala lor menire in a- i insu i maniera marilor lor dascali. De aici intregul curent a primit denumirea de "manierism".

In Toscana creatiile lui Michelangelo, indeosebi Capela Medice, au constituit punctul de plecare al noului curent.

La Roma s-a format o scoala rafaelita.

In Italia de Nord, pe urmele lui Leonardo a fost dus mai departe clarobscurul.

Via a de la curte a devenit din ce in ce mai lipsita de continut, dupa cum au oglindit-o Pontorno (1494-1577) i Bronzino (1503-1572).

Contemporani cu portretistii florentini au fost in Italia de Nord: Lorenzo Lotto (1480-1556) i Parmigianino (1503-1540).

Lotto a stiut sa inspire privitorului compasiune chiar pentru unii oameni putin simpatici.

Parmigianino: lipsa unei legaturi vii, creatoare cu realitatea.

Noul stil iese i mai mult in eviden a in compozitiile cu subiecte istorice. In pictura florentina i i gase te expresia cea mai clara la Pontormo, Rosso i Bronzino.

Maestrii Renasterii cautau sa creeze in fiecare tablou o lume in care privirea celui ce-l contempla sa gaseasca o placuta odihna.

In tablourile manieristilor, dimpotriva, arabescul, principiul ornamental, iese atat de puternic in relief, incat ele se apropie de panourile decorative, concepute doar ca un ornament al peretilor.

Maestrii din sec. XVI manifestau o mare predilectie pentru figurile serpuite in miscarea lor.

Aceasta tendinta s-a rasfrant i asupra sculptorului vene ian Sansovino (1486-1570) in statuia sa a "Milosteniei".

Alti sculptori: - Benvenuto Cellini (1500-1571) "Perseu"

- Giovanni da Bologna (1524-1608) "Mercur"

Un domeniu in care manierismul s-a dovedit deosebit de fecund a fost arta decorativa cu diferitele ei grotesti.

Liniile de contur alcatuiesc o impletitura, forma plastica face loc in sculptura inclina iei spre arabesc: candelabre, ciocane de usi, felinare, etc.

Dintre maestrii italieni de la jumatatea sec. XVI cel mai insemnat a fost Tintoretto (1518 - 1594): printre primele lucrari "Miracolul Sf. Marcu"

In tablourile lui Tintoretto totul se petrece dupa vointa unor tainice for e superioare; oamenii sunt in planul intai i adesea intuneca tot restul:

- Cina cea de taina

- Nunta din Cana Galileii

- Prezentarea in templu a Mariei

Arhitectura italiana din jumatatea a doua a sec. XVI a imparta it soarta intregii arte a acelei epoci.

Vignola ( 1507 - 1573):

- constructia castelului lui Alessandro Farnese din Caprarola.

- conceptia de baza a vilei ridicate pentru papa Iuliu, de la marginea Romei

Vignola a creat un nou tip i in arhitectura bisericeasca: biserica "Il Gesu" din Roma.

Manierismul nu a fost decat unul dintre curentele artistice din sec. XVI, nu asa de important ca goticul sau Renasterea.

La inceputul sec. XVII, combativitatea bisericii catolice in Italia nu mai era atat de pronuntata. Arderea pe rug a lui Giordano Bruno i prigoane impotriva lui Galilei au fost ultimele izbucniri ale fanatismului catolic.

Atitudinea fa a de arta s-a schimbat. Papii de la Roma i-au asumat rolul de ocrotitori ai artei.

In sec. XVII, Piazza del Popolo, la Roma, a fost infrumuse ata cu deosebire.

Papa Urban al VIII-lea i-a gasit renume mai ales ca protector al artei.

In sec. XVII gandirea tiin ifica s-a despar it de religie. In fa a tiin elor exacte s-au deschis in acea epoca vaste perspective.

In ciuda tuturor persecutiilor, Galilei a izbutit sa- i men ina teoriile, care au devenit fundamentale pentru intreaga tiin a moderna.

Arta italiana din sec. XVII a debutat printr-o reinviere a realismului.

Cel mai de seama reprezentant al acestuia in pictura a fost Caravaggio (1560-1609). A devenit primul i cel mai bun dintre artistii italieni care au preamarit in arta lor poporul de rand: - Prezicatoarea

- ciclul Sf. Matei din biserica San Luigi dei Francesi

- ciclul de scene din via a Apostolilor Petru i Pavel din biserica Santa Maria del Popolo (1601)

- Cosul cu fructe

- Madona cu rozariul

- Asezarea in mormant

- Adormirea Mariei

In toate aceste tablouri intunericul invinge lumina.

In acelasi timp cu Caravaggio, au lucrat la Bologna fratii Carracci dintre care Annibale (1560-1609) a fost cel mai insemnat: - Inal area Maicii Domnului

- Fuga in Egipt

- decorarea palatului Farnese din Roma (1596 - 1604) - au incercat sa reinvie stilul monumental in pictura

In sec. al XVII, a luat nastere la Roma un curent artistic ai carui reprezentanti erau apropiati de fratii Carracci: Guido Reni (1575-1642), Guercino (1591-1661), Domenichino (1581-1641).

Ei s-au bucurat in sec. XVIII i XIX de o autoritate necontestata i au exercitat pe atunci o mare influen a asupra cercurilor academice.

Unul din cele mai cunoscute tablouri "Aurora" lui Guido Reni (1610).

Scoala bologneza i adeptii ei s-au opus fa i lui Caravaggio, dar nu s-au putut sustrage influen ei lui Caravaggio.

In cursul sec. XVII a existat in arta italiana un curent care trebuie privit ca o urmare a manierismului.

Suprafata, aparen a lucrurilor trebuia sa faca loc miezului lor, constructiei, scheletului.

Gravorul Giovanni Battista Bracelli, a dat expresie acestei orientari in figurile desenate de el. Au fost asemanate cu incercarile cubistilor moderni.

In sec. XVII pictura a atins un grad de libertate la care ajunsesera doar foarte pu ini maestrii ai Renasterii.

Cele mai insemnate realizari ale artei italiene din sec. XVII trebuie cautate in domeniul arhitecturii, care a detinut un loc de frunte in Europa apuseana. O atentie deosebita a fost acordata constructiei de biserici.

Arhitectura italiana din sec. XVII a intrat in istoria artei sub numele de arhitectura a barocului.

Roma este unul dintre cele mai remarcabile orase ale barocului. Mai multe piete din Roma i-au primit forma arhitecturala in sec. XVII lea:

- Piazza del Popolo - 3 artere drepte

- Piazza Navona - ovala

- Piazza din Trevi - fantana arteziana

- fatada bisericii mai vechi, Trinita dei Monti, a fost legata cu piata situata mai jos prin Scara Spaniola

Unul din cele mai frumoase palate ale barocului este Palazzo Barberini, la care au lucrat Maderna, Bernini i Borromini.

Dar cele mai frumoase realizari in domeniul arhitecturii din sec. XVII sunt palatele situate in afara orasului, vilele luxoase ale magnatilor Romei.

Gradinile italiene din acea epoca se amenajau de obicei in terase pe versantele colinelor: - Villa d'Este din Tivoli

- Villa Adobrandini

- gradinile Boboli, alipite palatului Pitti din Florenta

Cei mai insemna i arhitecti din sec. XVII au fost Lorenzo Bernini (1598-1680) i Francesco Borromini (1599-1667).

Bernini a imprumutat de la epoca sa stralucirea exterioara i fastul. Cea mai de seama creatie arhitectonica a lui Bernini este piata bisericii Sf. Petru.

Lucrarea sa preferata este mica biserica Saint Andrea al Quirinale.

Francesco Borromini a fost tocmai opusul echilibratului i calmului Bernini:

- fatada Oratoriului Sf. Filip Neri

- mica biserica San Carlo alle quattro fontane

- biserica San Ivo della Sapienza

La Roma i-au dovedit talentul inca multi alti arhitecti ai barocului italian:

- Pietro da Cortona (1596-1669) creatorul fatadei bisericii Santa Maria della Pace

- Carlo Rainaldi (1611-1691) constructorul Pietei del Popolo i a bisericii Santa Maria in Campitelli.

- Biserica San Vincenzio et Anastasio, construita de Lunghi.

- Carlo Fontana (1634-1714) creatorul bisericii San Marcello al Corso.

Commedia dell arte

Cele mai frumoase realizari din sec. XVII in domeniul imbinarii arhitecturii cu sculptura sunt monumentele funerare i altarurile.

Bernini: - David (1619)

- grupul "Apolo i Dafne"

- altarul Sf. Tereza

Conceptia lui Bernini despre sinteza artelor iese dar la lumina in fantanile sale i, mai ales, in fantana Tritonului, din fa a palatului Barberini.

O mare insemnatate istorica ii revine lui Bernini i in domeniul portretisticii:

- busturile lui Francesco d'Este i Ludovic al XIV; Inocentiu al X-lea

- bustul cardinalului Scipione Borghese

In sec. XVII, Roma a fost metropola artei barocului. De aici s-a intins aceasta arta in intreaga Europa, aici s-au adunat cei mai de seama artisti ai lumii:

- maestrul german Elsheimer

- gravorul francez Callot

- Rubens

- maestrii francezi: Poussin, Lorrain

- spaniolul Velasquez

Barocul a fost preluat in Europa, mai ales in arile catolice. Il gasim in Spania, Portugalia i in coloniile lor de dincolo de Ocean, in Flandra i in parte in Franta. A patruns in Polonia i in regiunea Balticei. Cel mai favorabil teren barocul l-a gasit in Austria i in Germania de Sud.

La monumentele barocului german formele arhitectonice au un caracter propriu: formele se disting prin diversitatea lor: peretii exteriori i interiori ai cladirilor sunt amplu acoperiti cu ornamente modelate din stucatura, pilastrii plati, cornise, decoruri vegetale i figuri sculptate.

Printre cei mai mari arhitecti ai barocului se numara:

- Fischer von Erlach care a lucrat in Austria la Praga - biserica Karl-Borromans - Viena

- Balthasar Neumann - re edin a din Wurzburg

- Schluter - Berlin - marele palat regal

- monumentul marelui elector

- Gunther - statui

Barocul german s-a manifestat i in poezia din sec. XVII - XVIII. Dar cea mai valoroasa contributie o consta in muzica: - Johann Sebastian Bach - orga

- Georg Friederich Handel - grandioase oratorii

Barocul a dus la o imboga ire a expresiei artistice.

Barocul este prelungirea fireasca a Renasterii. A adancit cunoasterea omului, a fiintei sale profunde, a vietii lui interioare.

In sec. XVII limbajul artistic s-a imboga it:

- s-a dezvoltat clarobscurul in sculptura

- linia libera i tonalitatea in pictura

- efectul de adancime i amploarea spatiului in arhitectura.