ISTORIC, SCOLI DE FITOSOCIOLOGIE, CONCEPTE

ISTORIC, SCOLI DE FITOSOCIOLOGIE, CONCEPTE

REZUMAT

Linné- inroduce nomenclatura binara si creaza premizele realizarii de studii floristice

Grams- realizeaza primele studii de vegetatie, ia in consideratie si relatiile dintre indivizii vegetali ce apartin la diferite populatii de plante

Braun-Blanquet infiinteaza scoala franco-elvetiana de fitocenologie, scoala ale carei principii sunt preluate la nivel international si actualizate de catre Van der Maarel si Whittaker

Borza (in Romania), preia ideile scolii Braun-Blanquet si intemeiaza scoala de la Cluj urmata de catre Boscaiu si Cristea

Donita aduce o viziune noua in fitocenologie, unitatea de baza a covorului vegetal fiind tipul de vegetatie

Investigarea structurii covorului vegetal a inceput prin studii floristice, mai intai fiind identificati taxonii carora le apartin indivizii intalniti. Genul acesta de studii continua si astazi pentru identificarea de noi specii si pentru anumite revizii in ceea ce priveste incadrarea anumitilor indivizi in sistemul de clasificare, sau insasi reorganizarea sistemului de clasificare.

Primele studii care au vizat individul de asociere au fost intreprinse de catre Gams in 1918. Acesta este primul care face referiri la relatiile si raporturile ce se stabilesc intre indivizi ce apartin la specii diferite. Trei ani mai tarziu Braun-Blanquet lanseaza principiile sociologiei vegetale si creeaza o intreaga scoala care sa abordeze in aceasta maniera studiul covorului vegetal.

Se creeaza astfel scoala elvetiano-franceza, iar in 1953 Bikov si Soceava intemeiaza scoala rusa in care indivizii de asociere, asociatiile vegetale sunt percepute ca bioforme, deci diferit fata de scoala elvetiano-franceza (Borza 1965).

Intre cele doua scoli exista de asemenea diferente si in ceea ce priveste nomenclatura asociatiilor vegetale, a modului de nominalizare a fiecarei fitocenoze. Continuatorii lui Borza A.,- Boscaiu N., Coldea Gh.., Sanda V., Popecu A., Cristea V.- urmeza aceleasi principii ale scolii franco-elvetiene Braun-Blanquet.

O viziune diferita o au Donita N., Doina Ivan, Mihaela Pauca Comanescu, Mititelu D., pentru care unitatea de baza a covorului vegetal este tipul de vegetatie (padure de gorun, pajiste alpina, etc) unde importante sunt stratificarea, conditiile pedo-climatice, altitudinea, etc. (Donita et al, 1992, 2005).

Actualmente specialistii din tarile nord-europene Suedia, Danemarca, Findlanda, Olanda, continua astfel de studii respectand principiile scolii franceze. Van der Maarel (1975), Whittaker (1978) fac o analiza critica a modelului conceptual creat de scoala Braun-Blanquet in ceea ce priveste studiul covorului vegetal, concluziile acestei analize fiind reunite in doua publicatii:"The Braun-Blanquet approach in perspective"(1975) si respectiv "The Braun-Blanquet approach" (1978).

Unul dintre principiile sociologiei vegetale considera asociatia vegetala ca o structura dinamica care poate prezenta modificari ciclice - turnoverul de specii - sau modificari neciclice - succesiunea de specii. Dinamica vegetatiei din punct de vedere al modificarilor in timp si diferentelor spatiale este una din problemele abordate de Van der Maarel in 1988, in aceasta investigare utilizand modelele matematice propuse pentru studiul fitosociologiei inca din 1969. Acelasi autor, in 1993, studiaza turnoverul de specii la scara spatiala mica, in pasuni si propune modelul caruselului facand cateva comentarii asupra conceptului de nisa.

In caracterizarea biodiversitatii vegetale specifice cel mai sugestiv parametru este bogatia specifica. Numeroase studii de vegetatie au urmarit variatia acestui parametru in timp si interrelatia acestuia cu mobilitatea speciilor (Palmer, Sykes 1994). In Romania astfel de studii au fost elaborate de catre Mihaela Pauca-Comanescu in 1998, ele au vizat dinamica speciilor de plante in tufarisurile de Tamarix ramosissima din Lunca Inundabila si Delta Dunarii.

Aceste studii au urmat unora care se desfasurasera pe arii mai mari, elaborate de catre Popescu in 1996 si care vizasera diversitatea vegetatiei din sectoarele Campiei Romane.

Majoritatea studiilor actuale sunt focalizate pe relatiile dintre un anumit indice structural (biodiversitate, grad de acoperire, stratificatie, etc.) si biomasa vegetala. Aceste cercetari isi au drept scop identificarea unui indice structural ale carui variatii numerice sa reflecte cel mai bine modificarile biomasei (Jonasson, 1988).

In 1993 Van der Maarel prin patru lucrari abordeaza problema diversitatii la nivel de ecosistem, incercand sa identifice si sa clasifice tipurile de ecosisteme costiere din zonele aride, numai ca din structura biocenozei ia in calcul numai producatorii primari.

Stabilitatea ecosistemelor ca rezultat al bogatiei si compozitiei specifice la nivelul producatorilor primari a fost investigata de catre Wardle in 2000, el demonstreaza ca scaderea numarului de specii creste vulnerabilitatea ecosistemelor.

Efectele regimului hidrologic asupra comunitatilor de plante din zona inundabila au fost studiate in 1997 si au condus la concluzia ca oscilatii ale nivelului apei produc modificari majore in structura covorului vegetal (Cristofor, 1997).

Diversitatea polenizatorilor in relatie cu diversitatea arbustilor din zonele mediteraneene supuse incendiilor au demonstrat ca in zonele cu numar mare de specii de arbusti numarul polenizatorilor se mentine de asemenea ridicat (Potts 2001).

Toate aceste studii privind biomasa vegetala, stabilitatea ecosistemelor, modificari ce apar in structura covorului vegetal datorita influentei antropice au rol important in generarea informatiilor necesare in elaborarea planurilor de management al terenurilor agricole, pasuni, paduri, etc.

Cronologic

TEME

Primele studii de vegetatie au fost intreprinse de ..  0.25 p

Adevarat sau Fals: Braun-Blanquet intemeiaza prima scoala de fitocenologie. 0.25 p

Continuatorii scolii Braun-Blanquet in Romania sunt: ..  0.25 p

Adevarat sau Fals: Van der Maarel si Whittaker sunt continuatorii scolii franco-elvetiene de fitocenologie. 0.25 p