PROTECTIA PATRIMONIULUI CULTURAL RELIGIOS IN SITUATII DE URGENTA

PROTECTIA PATRIMONIULUI CULTURAL RELIGIOS IN SITUATII DE URGENTA

1. Situatii de urgenta provocate de incendii

Analiza incendiilor produse la obiective apartinand cultelor religioase din

Romania in perioada 1 ianuarie 1995 - 14 mai 2008

Potrivit atributiilor legale ce revin Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta si structurilor subordonate, corespunzator importantei istorice, sociale si patrimoniale deosebite, valorii de neinlocuit a obiectelor apartinand patrimoniului cultural national, mobil si imobil, vulnerabilitatii la incendiu a constructiilor apartinand cultelor religioase din Romania si corelat cu faptul ca acestea adapostesc, adesea, numeroase persoane, pompierii militari au acordat o atentie sporita controlului, indrumarii si asistentei tehnice de specialitate la restaurarea si exploatarea acestor tipuri de obiective, cu prioritate justificata a celor ce fac parte din patrimoniul cultural national sau sunt inscrise in Lista patrimoniului mondial, dar si la proiectarea si executarea noilor lacasuri de cult, in scopul aplicarii intocmai a prevederilor reglementarilor in vigoare privind apararea impotriva incendiilor specifice acestui segment al vietii sociale si spirituale. S-a avut in vedere amplificarea rolului religiei si sporirea ponderii acesteia in viata cotidiana, cresterea numarului de credinciosi si a afluentei acestora la manifestarile religioase precum si realizarea, in aceasta perioada, a unui mare numar de lacasuri de cult de diferite confesiuni. S-a acordat totodata atentia cuvenita si pentru popularizarea, prin mass media sau prin alte mijloace specifice, a masurilor ce trebuie respectate la exploatarea acestor tipuri de constructii, ca modalitate de imbunatatire a protectiei si de sporire a respectului cetatenilor fata de valorile culturale nationale.

Sintetizand rezultatul activitatilor specifice de prevenire a incendiilor intreprinse de catre pompierii militari la nivelul intregii tari in acest domeniu se poate aprecia ca, la lacasurile de cult si la celelalte constructii (manastiri, schituri, spatii de cazare pentru personalul propriu sau oaspeti, camine de batrani, muzee si depozite de carte veche, bunuri de tezaur si obiecte de patrimoniu bisericesc, spatii de invatamant, ateliere de productie, centrale termice etc.), se manifesta cu precadere unele nereguli cu caracter tehnic care pot conduce la incendii si care, in general, se refera la exploatarea instalatiilor electrice cu improvizatii sau defectiuni, exploatarea necorespunzatoare a sistemelor de incalzire fara acumulare de caldura ori amplasarea acestora in apropierea elementelor de constructie, decorurilor, mobilierului sau altor materiale combustibile, neintretinerea, neverificarea si necuratarea periodica a cosurilor de fum, utilizarea focului deschis fara respectarea normelor de prevenire si stingere a incendiilor, pentru diverse activitati specifice (preparare hrana, ardere resturi vegetale etc.) si neintretinerea instalatiilor de protectie impotriva descarcarilor electrice atmosferice. De asemenea, lipsa unei dotari corespunzatoare cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor adecvate (stingatoare), a rezervelor si surselor de apa, corelate cu un grad relativ redus al nivelului de instruire a personalului privind modul concret de a actiona pentru limitarea consecintelor in cazul observarii sau anuntarii unui incendiu, constituie factori amplificatori ai urmarilor negative ale unor asemenea evenimente.

Existenta unor deficiente de exploatare de tipul celor enumerate a facut posibila producerea, in ultimii ani, a unui numar insemnat de incendii, cu distrugerea in intregime ori cu afectarea ireversibila a unor lacasuri de cult de valoare inestimabila pentru cultura si spiritualitatea romaneasca. Astfel, in perioada de referinta, potrivit bazei de date existenta la Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, in Romania s-au produs 549 incendii la obiective apartinand cultelor religioase. Se mentioneaza ca peste 30 % din incendii au afectat cladiri ale lacasurilor de cult. Analizand procentual, pe cauze generatoare principale, aceste evenimente, se mentioneaza:

- 25 % din incendii s-au datorat utilizarii focului deschis fara respectarea normelor de aparare impotriva incendiilor;

- 17 % din incendii s-au datorat exploatarii instalatiilor electrice cu improvizatii sau defectiuni;

- 16 % din incendii s-au datorat utilizarii cosurilor de fum cu defectiuni sau neintretinute corespunzator;

- 13 % din incendii s-au datorat utilizarii unor mijloace de incalzire defecte, nesupravegheate pe toata durata functionarii ori amplasate in apropierea materialelor combustibile;

-7 % din incendii s-au datorat actiunilor intentionate sau ale unor persoane iresponsabile;

- 6 % din incendii s-au datorat fumatului fara respectarea normelor;

- 5 % din incendii s-au datorat descarcarilor electrice atmosferice;

- 4 % din incendii s-au datorat jocului copiilor cu focul.

Amintirea procentului de peste 90 % din totalul incendiilor inregistrate datorat unor cauze tehnice de tipul celor enumerate anterior si evidentierea aspectului ca, din totalul incendiilor inregistrate in Romania la cladiri destinate activitatilor cu public, in perioada analizata, circa 10% au afectat obiective apartinand cultelor religioase, sunt aspecte semnificative ce reclama o abordare staruitoare a problematicii apararii impotriva incendiilor intr-o maniera conjugata, atat de catre factorii responsabili cu protejarea patrimoniului cultural national, de slujitorii bisericii si de personalul care are in grija asemenea valori ale patrimoniului cultural national mobil si imobil cat si de catre specialistii din cadrul inspectoratelor pentru situatii de urgenta, in consens cu obligatia morala si legala de a ocroti viata oamenilor si a valorilor culturale nationale.

Este important a se mentiona faptul ca, potrivit statisticilor, in medie, pe ansamblul tarii, circa 50 % dintre neregulile identificate de personalul cu atributii de control tehnic de specialitate in domeniul prevenirii incendiilor din cadrul inspectoratelor pentru situatii de urgenta se remediaza operativ pe durata actiunilor intreprinse, ca urmare a sprijinului si asistentei tehnice de specialitate acordate de pompierii militari si, in egala masura, a stradaniei si receptivitatii factorilor responsabili de la nivelul obiectivelor.

Evidentierea acestui procent de nereguli eliminate operativ, pe durata controalelor, este semnificativa, deoarece se poate considera ca numarul incendiilor inregistrate ar fi putut fi mult mai mare daca nu s-ar fi actionat preventiv.

In paralel cu activitatile de control tehnic de specialitate desfasurate in mod constant si finalizate cu recomandari concrete, atentia pompierilor militari a fost indreptata, cu prioritate, in directia executarii de actiuni preventive specifice premergator si pe timpul unor manifestari religioase ce prilejuiesc, potrivit traditiei, prezenta unui public numeros (Sfintele Sarbatori de Pasti si Craciun, Sfintele Hramuri, Sfanta Maria, Sfanta Parascheva etc.), in scopul identificarii tuturor deficientelor ce pot genera incendii, acordarii asistentei tehnice de specialitate pentru remedierea operativa a acestora si instruirii conducatorilor asezamintelor respective si a personalului asupra necesitatii respectarii regulilor de prevenire a incendiilor si privind modul efectiv de actiune in cazul producerii unui eventual incendiu, in ceea ce priveste evacuarea credinciosilor din lacasul de cult ori din spatiile de cazare, evacuarea bunurilor culturale mobile in ordinea valorii acestora si asigurarea interventiei initiale pentru stingerea incendiului.

De asemenea, pe timpul sarbatorilor religioase importante, la acele lacasuri de cult unde se cunostea, din experienta anterioara, ca va fi prezent un public numeros, pompierii militari au executat si actiuni de supraveghere, la fata locului, a respectarii masurilor de prevenire a incendiilor, in special de catre credinciosi, si de asigurare a interventiei operative, profesioniste, la un eventual incendiu iar cu acelasi prilej s-au difuzat, prin mass-media audio-vizuala, numeroase stiri si emisiuni in scopul informarii populatiei asupra pericolelor specifice si recomandarilor necesar a fi urmate pentru evitarea producerii de evenimente negative dar si privind modul de comportare pentru a nu se crea panica in cazul izbucnirii unui incendiu.

Din pacate, intr-o singura zi din anul 2006, respectiv pe data de 15 august 2006 - sarbatoarea "Adormirii Maicii Domnului", s-au produs 2 incendii care au distrus biserici din orasele Sinaia si Miercurea Nirajului - satul Veta (judet Mures).

In viitor se va pune un accent deosebit pe verificarea, inclusiv prin executarea unor exercitii practice, la acele asezaminte manastiresti amplasate in locuri izolate, inaccesibile, la altitudine ori la distante mari de localitati unde functioneaza servicii de urgenta profesioniste ori voluntare, a modului concret in care personalul cunoaste procedurile si dispune de dotarea necesara astfel incat sa poata asigura cu forte si mijloace proprii interventia la stingerea unui eventual incendiu si evacuarea in conditii de siguranta a bunurilor de valoare din constructiile afectate.

Totodata, in corelare cu prevederile strategiei elaborate de Ministerul Culturii si Cultelor, se vor identifica, in colaborare cu factorii responsabili pe segmentul protejarii patrimoniului cultural national de la nivelul obiectivelor pastratoare de valori importante, modalitatile practice eficiente de asigurare a salvarii bunurilor de patrimoniu mobil si adoptare a tehnicilor de interventie care sa nu agraveze distrugerea constructiilor, frescelor, obiectelor exponat, fondului de carte, mobilierului etc..

De asemenea, se va acorda o atentie deosebita activitatii de prevenire la obiectivele inscrise in Lista patrimoniului mondial, iar pentru toate obiectivele din domeniul culturii si cultelor se va avea in vedere si abordarea segmentului protectiei in corelare cu cerintele Conventiei de la Haga pentru protectia bunurilor culturale in caz de conflict armat.

Vom sustine, in continuare, necesitatea echiparii si dotarii acestor obiective cu instalatii si sisteme eficiente si performante de detectare, semnalizare si stingere a incendiilor, in corelare cu aspectele prevazute la art. 1 alin. 2 lit. e) din Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1273 din 2005 pentru aprobarea Programului national "Lacasurile de cult - centre spirituale ale comunitatii".

In scopul punerii la dispozitia persoanelor cu atributii pe segmentul protejarii, conservarii si punerii in valoare a patrimoniului cultural religios, a unui material unitar care sa vizeze masuri concrete in aceasta directie, se mentioneaza preocuparea si eforturile specialistilor Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, pe linia elaborarii dispozitiilor generale de aparare impotriva incendiilor la obiective de cult, reglementare care se intentioneaza a fi promovata in perioada imediat urmatoare, prin ordin comun al Ministerului Internelor si Reformei Administrative si al Ministerului Culturii si Cultelor.

Prin dimensiunea pagubelor inregistrate, se pot exemplifica urmatoarele incendii produse in perioada de referinta, in care au fost distruse in intregime constructii ale lacasurilor de cult sau apartinand manastirilor ori s-au produs pagube inestimabile pentru cultura si spiritualitatea romaneasca:

. 1995: bisericile ortodoxe din localitatile Muntele Rece (Cluj), Blidari (Vrancea), Pipirig (Neamt) si caminul de batrani de la manastirea Agapia, satul Varatec (Neamt);

. 1996: bisericile ortodoxe din localitatile Valea Stejarului (Maramures) si Nucet (Dambovita);

. 1997: bisericile ortodoxe din Boca - Samarinesti (Gorj), Nehoiu (Buzau) si Schitul Sihastria Putna (Suceava);

. 1998: bisericile ortodoxe Maratei II din Piatra Neamt si cea de lemn din Fagaras (Brasov);

. 1999: constructii destinate cazarii persoanelor de la manastirile Sihastria din Vanatori (Neamt), Pasarea (Ilfov) si Putna (Suceava) si bisericile ortodoxe Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril din satul Soci, comuna Pancesti (Bacau) si cea din localitatea Coltii de Jos (Buzau);

. 2000: schitul "Mihai Viteazul" (ridicat la 1615) din comuna Sutesti (Valcea) si biserica ortodoxa din comuna Izvoarele (Giurgiu);

. 2001: bisericile ortodoxe "Sfintii 40 Mucenici" din comuna Botesti- Neamt si din comuna Viisoara (Vaslui);

. 2002: bisericile ortodoxe "Nasterea Maicii Domnului" din Straoane (Vrancea), cea de lemn din curtea Comandamentului National al Jandarmeriei, schiturile "Sfintii Apostoli Petru si Pavel" din comuna Iacobeni (Suceava) si din Orlat (Sibiu) si manastirile Dumbrava din comuna Unirea (Alba) si "Sfanta Treime" din comuna Suplai- Bistrita Nasaud;

. 2003: corpul de chilii al manastirii Hadambu (Iasi), manastirea Piatra Scrisa (Armenis- Caras-Severin) si Biserica Sfanta Ecaterina din Bucuresti- la care se executau lucrari de consolidare si restaurare;

. 2004: biserica ortodoxa din comuna Negri (Bacau) si manastirea Suzana (Prahova);

. 2005: bisericile ortodoxe "Sfintii Constantin si Elena" din Bondrea- comuna Scortoasa (Buzau) si "Sfintii Constantin si Elena" din Miclesti (Vaslui);

. 2006: manastirile Tarnita din Bolotesti (Vrancea) si Agapia (Neamt)- locuinta, biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Vascauti (Suceava);

. 2007: manastirile Varatec - Neamt - constructie din incinta si "Adormirea Maicii Domnului" din Moisei (Maramures) si bisericile ortodoxe "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril" din Vadu-Soresti (Buzau), precum si cele din localitatile Saucani (Bihor) si din Tampa (Hunedoara);

. 2008: manastirea "Inaltarea Domnului" din Zemes (Bacau) si bisericile de rit vechi "Sfintii Apostoli Petru si Pavel" din municipiul Piatra Neamt si cea ortodoxa "Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul" din comuna Negri (Bacau).

Particularitati privind riscul de incendiu ori de producere a

situatiilor de urgenta la constructii din patrimoniul cultural national religios

Desigur, multiple sunt tipurile de agresiuni care constituie factori distructivi majori la adresa patrimoniului cultural, in general. Dintre acestia se pot aminti conflictele (armate, interetnice ori interconfesionale), cutremurele, inundatiile, alunecarile de teren, praful, aerul poluat, umiditatea periculoasa, insectele, mucegaiul, vandalismul, furtul, ignoranta, neinstruirea personalului, trecerea timpului, interventia neprofesionista a omului etc. Dintre toate acestea insa, incendiul reprezinta, cu siguranta, cel mai mare pericol, deoarece distruge rapid, complet si fara sanse de recuperare tot ceea ce ataca, transformandu-ne pe toti, adesea, din pacate, in spectatori neputinciosi si tot mai saraci spiritual.

Obiectele furate pot fi recuperate, cele avariate de cutremure, alunecari de teren, inundatii, vandali sau insecte pot fi restaurate, dar pagubele provocate de incendiu sunt, de cele mai multe ori, de prea mari dimensiuni si ireparabile, putand implica intreg continutul constructiilor si chiar pe ele insele.

Din analiza urmarilor evenimentelor negative de tipul celor anterior amintite produse in ultimii ani in Romania, care au afectat constructii din patrimoniul cultural national religios, s-a constatat faptul ca incendiile au determinat cele mai mari pierderi, prin urmare se poate considera ca focul este principalul dusman al acestui patrimoniu.

O mare parte dintre lacasurile de cult si ansamblurile manastiresti din Romania reprezinta obiective de importanta deosebita din patrimoniul cultural national, prin faptul ca adapostesc sau reprezinta, prin ele insele, opere de arta remarcabile, valori arhitecturale, istorice sau spirituale unice, foarte multe dintre ele de neinlocuit in caz de pierdere sau deteriorare.

Fiind foarte vulnerabile la incendii, cunoscand faptul ca adesea ele adapostesc un mare numar de credinciosi si cunoscand efectele negative asupra constructiilor, mobilierului, icoanelor, picturii, manuscriselor, tapiseriilor, textilelor, cartilor, documentelor si obiectelor expuse, ale fumului, temperaturilor ridicate, apei etc, avand in vedere faptul ca producerea unui incendiu in aceste institutii poate sa le distruga definitiv sau sa implice in mod necesar, pentru restaurare, lucrari migaloase, utilizand tehnologii adesea foarte costisitoare, este evident ca protejarea acestor obiective presupune luarea unor masuri severe de aparare impotriva incendiilor.

Riscul de incendiu la asemenea obiective este determinat, in principal, de:

a- multifunctionalitatea obiectivului, corelata cu o larga categorie de ocupanti si deci cu riscurile specifice de incendiu (lacasuri de cult, sali de expunere, spatii de cazare unde are acces si publicul, nu numai personalul propriu, biblioteci, depozite de colectii muzeale, sali de invatamant, gospodarii de combustibili solizi sau lichizi, spatii de productie - lemn, textile, lumanari, icoane, covoare, etc -, camine de batrani, centrale termice, garaje, spatii de preparare a hranei, laboratoare de conservare - restaurare, puncte comerciale etc.);

b- prezenta unor cantitati importante de materiale combustibile in structura constructiilor, cel mai adesea neprotejate, a decorurilor si mobilierului cat si existenta unui mare numar de exponate, in majoritate combustibile, in special in depozite, remarcandu-se faptul ca acestea (lemn, hartie, pergament, material textil), datorita vechimii si substantelor cu care au fost tratate sau acoperite, sunt foarte susceptibile la aprindere;

c- necesitatea nealterarii valorii artistice a constructiei, fapt ce diminueaza nivelul de securitate la incendiu, intrucat devine foarte dificila adoptarea unor solutii constructive concrete, care sa imbunatateasca acest nivel de protectie sau sa asigure evacuarea ocupantilor in conditii de deplina securitate;

d- existenta unor retele electrice de iluminat si forta in general imbatranite, ramificate, prezentand improvizatii, avand conductoarele pozate direct pe elementele de constructie sau decorurile combustibile, utilizand sigurante necalibrate, instalatiile fiind sau devenind, de multe ori, subdimensionate (in special cand sunt utilizate pentru operatiuni nespecifice, temporare, ca de exemplu de renovare) si neverificate periodic de persoane autorizate, a unor instalatii diverse de incalzire, neomologate, sobe fara acumulare de caldura si amplasate in apropierea elementelor de constructie sau decorurilor combustibile, care, cel mai adesea, functioneaza fara supraveghere permanenta;

e- neintretinerea cosurilor pentru evacuarea fumului, necuratarea periodica a acestora si neprotejarea lor termica corespunzatoare fata de elementele de constructie combustibile;

f- lipsa, neintretinerea sau neverificarea instalatiilor de protectie impotriva descarcarilor electrice atmosferice;

g- utilizarea unor substante inflamabile in operatiunile specifice de conservare - restaurare, inclusiv impregnarea, pentru o mai buna pastrare la intemperii, a elementelor de constructie combustibile si a sarpantei sau invelitorii acoperisurilor cu pacura, motorina sau ulei, fapt care faciliteaza aprinderea si propagarea cu rapiditate a focului;

h- folosirea, in mare masura, a focului deschis pe timpul unor sarbatori religioase cu public numeros si mentinerea, fara supraveghere, a lumanarilor aprinse in biserica si dupa terminarea slujbelor religioase;

i- lipsa unei instruiri corespunzatoare a personalului propriu sau din afara pentru executarea unor activitati ce presupun utilizarea focului deschis (igienizare, ardere gunoaie etc.), sudarea fara respectarea normelor de p.s.i., si neverificarea, cu atentie, a lacasurilor de cult la terminarea slujbelor religioase si cand acestea raman fara supraveghere, astfel incat sa fie eliminate toate sursele potentiale de incendiu (oprirea mijloacelor de incalzire, a sobelor, stingerea lumanarilor);

j- frecventa necunoastere ori nerespectare, de catre personal si in special de catre vizitatori, a regulilor de prevenire a incendiilor;

k- existenta, in aceste constructii, a unor obiecte de cult de valoare deosebita, inestimabila, fapt ce poate determina actiuni ale unor persoane care, reusind sa sustraga diverse exponate (icoane, obiecte de cult, manuscrise, carti, etc.), apeleaza la tehnica incendierii pentru acoperirea respectivei infractiuni.

Se evidentiaza faptul ca experienta arata ca se manifesta o crestere accentuata a riscului de incendiu atunci cand constructia este supusa unor lucrari de restaurare sau cand se executa lucrari la constructii noi sau de reparatii la cele existente.

Totodata, posibilitatea concesionarii monumentelor istorice poate determina diminuarea interesului pentru protectia obiectivului, care coroborata cu necunoasterea unor particularitati ale acestuia poate afecta negativ nivelul activitatii de aparare impotriva incendiilor, cu consecinte deosebit de grave.

Alaturi de aceste riscuri, a caror manifestare poate conduce la producerea de incendii, este necesar a mai semnala urmatoarele particularitati si conditii care favorizeaza propagarea incendiilor in aceste tipuri de constructii sau ansambluri de constructii si constituie dificultati in asigurarea interventiei la stingere de catre personalul propriu si structurile specializate de interventie (profesioniste sau voluntare):

a- intarzierea in observarea incendiilor in faza initiala, datorita lipsei personalului de paza si supraveghere permanent si a neechiparii constructiilor, in cele mai multe situatii, cu instalatii automate de detectare si semnalizare, descoperirea incendiului ramanand, deci, pe seama sansei;

a- neasigurarea posibilitatilor tehnice de prima interventie (dotare cu mijloace tehnice de stingere adecvate, functionale si eficiente, asigurare rezerve de apa etc.) si neinstruirea personalului existent pentru realizarea primei interventii la stingerea incendiului, cunoscut fiind faptul ca eficienta stingerii incendiului cu diminuarea pagubelor si distrugerilor corespunde interventiei in faza initiala a manifestarii acestuia;

b- neinstruirea personalului existent pentru alarmarea de indata a celorlalti oameni din apropiere sau a membrilor comunitatii si lipsa deprinderilor elementare in ceea ce priveste asigurarea primei interventii la stingere de catre acesta, greseala majora constituindu-o chiar incercarea de a stinge incendiul inainte de a da alarma;

c- tipul compact al constructiei asezamintelor manastiresti (locuinte- chilii tip, in general pe unul sau doua niveluri), care reprezinta, potrivit traditiei arhitecturale, un ansamblu unitar si intins pe o suprafata construita relativ mare, adesea cu pod care nu prezinta elemente de compartimentare, sunt particularitati ce favorizeaza propagarea unui eventual incendiu in intregul edificiu, tipicul constructiei nepermitand adoptarea unor solutii eficiente sau "bariere" pentru impiedicarea acestui fenomen, concomitent cu imposibilitatea accesului in incinta, date fiind gabaritele portilor de acces, al autospecialelor de interventie ale pompierilor;

d- intrucat multe manastiri sunt amplasate in zone izolate, la distante mari de localitati unde functioneaza servicii de pompieri, caile de comunicatie catre acestea sunt adesea dificile, sub gabaritele autospecialelor de interventie ale pompierilor sau chiar impracticabile in anumite perioade ale anului (zapada, drumuri innamolite, forestiere, afectate de alunecari de teren etc) sau chiar permanent impracticabile (in cazul constructiilor amplasate la altitudine sau in Delta Dunarii), mijloace de anuntare a serviciilor de interventie (telefon) nu exista, posibilitati de realimentare cu apa pentru masinile de interventie nu sunt asigurate (rezerve de apa, rampe de alimentare cu apa din eventuale surse naturale, daca ele exista etc), iar timpul pana la ajungerea acestora poate deveni prea mare, rezulta ca pentru asemenea obiective, cu prioritate, trebuie pregatita interventia cu forte proprii pentru stingerea unui eventual incendiu, de catre slujitorii asezamantului respectiv, care trebuie prin urmare sa fie instruiti, organizati si dotati corespunzator interventiei eficiente si rapide pentru localizare, lichidare si concomitent, pentru evacuarea valorilor, in ordinea importantei acestora si depozitarea obiectelor salvate la locuri sigure.

Avand in vedere valoarea intrinseca, atat a unora dintre constructii, clasificate ca monumente istorice, cat si, in special, a valorilor adapostite, rezulta ca la aceste obiective trebuie luate astfel de masuri de protectie impotriva incendiilor incat eventualitatea producerii lor sa fie redusa la minim.

Ansamblul masurilor de aparare impotriva incendiilor a acestor tipuri de obiective, stabilite de comun acord de catre factorii responsabili din domeniile protejarii patrimoniului cultural national si prevenirii si stingerii incendiilor trebuie sa le confere o protectie cat mai sigura atat din punct de vedere al probabilitatii de manifestare a unei cauze de incendiu cat si din punct de vedere al diminuarii pierderilor si deteriorarilor cauzate de insasi tehnica de stingere adoptata, asa incat administratorii si persoanele desemnate cu punerea in valoare a unor asemenea asezaminte au mari responsabilitati pentru protejarea obiectelor de valoare incredintate spre pastrare, ei trebuind sa le asigure o protectie continua, adecvata si eficienta impotriva tuturor tipurilor de agresiuni.

Totodata, sunt de subliniat si unele dificultati ce se manifesta privind evacuarea in conditii de siguranta a utilizatorilor si obiectelor de valoare din lacasurile de cult sau alte constructii apartinatoare (de exemplu colectii muzeale ecleziale, biblioteci), datorita:

- prezentei unui mare numar de persoane in lacasurile de cult, la sarbatorile religioase importante;

- necunoasterii modalitatilor practice de evacuare, salvare si adapostire la locuri sigure a obiectelor si exponatelor de valoare si, mai cu seama, a prioritatilor de salvare a obiectelor adapostite;

- existentei, in majoritatea situatiilor, a unei singure cai de acces si evacuare in/din biserica, fapt ce determina, la aparitia unui eventual incendiu, in timpul unei slujbe religioase cu public numeros (ex.: incendiul de la biserica din Costesti - Arges, 1930), crearea de busculade, cu consecintele negative binecunoscute;

- sensului de deschidere a usii de acces/ evacuare in/din majoritatea bisericilor, contrar fluxului de evacuare;

- existentei, in interiorul bisericilor, a scaunelor, bancilor, covoarelor si altor elemente de mobilier nefixate ferm de pardoseala;

- amplasarii, in zona de acces a bisericilor, a unor puncte de vanzare a materialelor cu specific bisericesc, care diminueaza gabaritul singurei cai de evacuare;

- existentei, in cazul caminelor de batrani din cadrul manastirilor, a unor persoane care nu se pot evacua singure;

- existentei unor puncte de vedere contradictorii intre modalitatile practice de asigurare a colectiilor muzeale din punct de vedere al apararii impotriva incendiilor si respectiv antiefractie (ca de exemplu montarea de gratii la usile si ferestrele de la parter, amplasarea colectiilor la etajele superioare ale constructiilor etc.).

A- Masuri de prevenire a incendiilor la exploatarea lacasurilor de cult si ansamblurilor manastiresti

a) Masuri comune:

Este necesar ca, la aceste tipuri de obiective sa fie respectate urmatoarele masuri principale de prevenire si stingere a incendiilor:

1.- supravegherea permanenta a functionarii echipamentului si aparatelor electrice si scoaterea acestora de sub tensiune dupa ce au fost folosite;

2- interzicerea folosirii unor instalatii electrice de iluminat sau incalzit (resouri, aeroterme, aparate de climatizare etc) defecte, neprotejate corespunzator fata de materialele combustibile sau cu improvizatii in alimentarea cu energie electrica. De asemenea, se interzice racordarea temporara a unor instalatii electrice de iluminat pentru televiziune, film etc. care pot supraincarca instalatiile electrice;

3- scoaterea de sub tensiune a retelei electrice de forta si iluminat, dupa terminarea slujbelor religioase sau a programului de vizitare;

4- verificarea anuala a instalatiilor electrice si a rezistentei conductoarelor, luandu-se masuri pentru inlaturarea defectiunilor constatate;

5- interzicerea blocarii cu materiale a cailor de acces, locurilor de trecere, caselor de scari precum si a pastrarii in pod a diferitelor materiale combustibile;

6- interzicerea depozitarii unor lichide combustibile sau a unor recipiente- butelii cu gaze sub presiune in interiorul acestor cladiri;

7- interzicerea efectuarii curateniei in incaperi prin folosirea lichidelor usor combustibile in prezenta unei surse de caldura;

8- pastrarea materialelor textile pentru curatenie si care sunt imbibate cu substante combustibile sau inflamabile (ulei, ceara, lacuri etc.) se va face in cutii metalice prevazute cu capace, care se vor evacua la sfarsitul zilei de lucru in locuri stabilite pentru aceasta, fara pericol de incendiu;

9- interzicerea amenajarii unor incaperi pentru executarea unor operatii tehnologice cu pericol de incendiu fara luarea masurilor de protectie necesare;

10- pulverizarea insecticidelor inflamabile se va efectua la lumina zilei si numai dupa intreruperea curentului electric de la tabloul de alimentare in incaperile respective si dupa inlaturarea altor surse de foc sau scantei;

11- mentinerea in functionare si verificarea periodica a instalatiei de protectie impotriva descarcarilor electrice atmosferice;

12- incalzirea se va face, pe cat posibil, cu instalatii de incalzire centrala, iar materialele combustibile se vor amplasa la distante de siguranta fata de elementele incalzite ale instalatiei. Se va efectua curatarea periodica a cosurilor de fum ale instalatiilor de incalzire si se vor verifica anual traseele acestora din poduri;

13- ignifugarea materialelor textile si a celorlalte materiale combustibile folosite pentru decoratiunile interioare ale cladirilor, ale suportilor exponatelor etc.;

14- verificarea periodica a functionarii sistemelor de evacuare a fumului si gazelor fierbinti, atunci cand asemenea mijloace sunt prevazute;

15- verificarea periodica a instalatiilor de climatizare sau ventilatie si a prizelor de absorbtie a aerului;

16- interzicerea aruncarii la instalatiile de canalizare ale atelierelor de restaurare a lichidelor inflamabile sau combustibile;

17- inlocuirea, pe cat posibil, a materialelor plastice si combustibile cu materiale incombustibile;

18- asigurarea unei ordini si curatenii desavarsite, in toate incaperile;

19- aducerea la cunostinta tuturor vizitatorilor sau oaspetilor din spatiile de cazare ale manastirilor, a interdictiei fumatului si a principalelor recomandari privind prevenirea incendiilor cat si a modului de actiune in cazul observarii unui inceput de incendiu;

20- circuitul vizitatorilor va fi indicat prin sageti, incepand cu usa de intrare in salile de expunere pana la iesire, asigurand circulatia acestora numai intr-un sens care va fi dirijat de catre personalul de supraveghere, accesul acestora sa fie limitat exclusiv la spatiile de expunere iar circuitul supravegheat indeaproape, nepermitand accesul publicului cu substante inflamabile sau explozive;

21- instalarea unor sisteme eficiente de detectare si semnalizare a incendiilor si asigurarea bunei functionari a acestora;

22- asigurarea unor sisteme eficiente de alarmare a publicului vizitator si a persoanelor cazate precum si a unor semnale discrete de alarmare a echipelor de prima interventie din randul personalului; asigurarea de mijloace de anuntare a serviciilor de pompieri, cu precadere pentru situatiile cand acestea sunt amplasate in apropiere si sunt create conditii de acces si exista rezerve de apa, astfel incat ajungerea la fata locului sa se faca rapid si interventia sa fie eficienta;

23- intocmirea planurilor de protectie impotriva incendiilor: planul de evacuare a persoanelor, planul de evacuare - salvare a exponatelor in raport de valoarea si importanta acestora, planul de depozitare a materialelor periculoase si planul de interventie, precum si asigurarea insusirii temeinice a acestora de catre personal;

24- instalarea, in functie de valoarea si importanta muzeelor, bibliotecilor, arhivelor si monumentelor istorice a unor sisteme de detectare, semnalizare si stingere eficiente si alegerea substantelor de stingere care sa produca efecte secundare cat mai reduse asupra obiectelor protejate;

25- organizarea, din randul personalului, a unor echipe de interventie pentru cazurile de incendiu si efectuarea, de catre acestea, cu periodicitate, de exercitii practice pentru cunoasterea modului de interventie la stingere si pentru salvarea bunurilor expuse;

26- instruirea personalului existent, de catre factorii responsabili in domeniul protejarii patrimoniului cultural national, asupra valorii obiectelor expuse si deci a prioritatii ce trebuie acordata la salvarea bunurilor in caz de incendiu;

27- controlul incaperilor dupa terminarea programului de vizitare, pentru inlaturarea eventualelor surse de aprindere;

28- se interzice montarea gratiilor la ferestrele cladirilor muzeelor, deoarece, in caz de incendiu, ferestrele pot fi folosite pentru evacuarea persoanelor si exponatelor (cu avizul autoritatilor competente, se admite montarea unor gratare culisante numai la geamurile parterului, exceptie facand monumentele istorice la care gratiile formeaza elemente arhitecturale autentice);

30- asigurarea accesului liber la toate cladirile a autovehiculelor din dotarea pompierilor, cel putin la o fatada.

Faptul ca in tara noastra aceste cladiri si complexe de cladiri au, in general, caracter de unicat, constituind si in acelasi timp adapostind mari valori spirituale ale natiunii, impune adoptarea unor masuri suplimentare majore si cu caracter de urgenta pe linia protectiei impotriva incendiilor, dintre acestea amintind:

31- lemnul, element frecvent utilizat, se protejeaza functie de pozitia in structura constructiei si dimensiuni, prin ignifugare, tratarea cu vopseluri termospumante sau lacuri speciale. O atentie deosebita trebuie acordata cazurilor cand structura lemnoasa a suferit imbatraniri accentuate sau atacul diferitelor insecte si, ca urmare, aprinderea se poate produce mult mai usor;

32- metalul este incombustibil dar, dupa 10-15 minute de expunere la foc isi poate pierde capacitatea portanta. Pentru a imbunatati comportarea sa la temperaturile ridicate din timpul incendiului se aplica vopseluri de protectie ale caror grosimi si structuri de strat sunt dependente de conductivitatea termica a otelului, forma sectiunii, temperatura de cedare a structurii, entalpie etc;

33- sticla este incombustibila, dar se sparge la temperaturi ridicate si, de aceea, in mod normal, nu se foloseste in elementele de compartimentare. Sticla speciala (rezistenta la foc) poate insa asigura o rezistenta la foc de 60-70 minute si este produsa in diferite variante: cu plasa metalica inglobata, pe baza de borosilicati, cu izolatie intumescenta, aluminata, cu gol transparent etc.;

34- plasticul si spumele poliuretanice pot deveni greu combustibile prin tratarea, in procesul de fabricatie, cu diversi ingredienti;

35- textilele fiind, de regula, combustibile sau usor combustibile, se ignifugheaza sau sunt inlocuite cu fibre de sticla incombustibile si care nu produc gaze nocive la temperaturi ridicate.

Privind imbunatatirea sistemelor pasive de protectie la incendiu a cladirilor ce constituie obiecte de patrimoniu, in literatura de specialitate se propun diverse solutii vizand, in principal: metode de compartimentare cu asigurarea continuitatii in plan orizontal si vertical a elementelor rezistente la foc si a celor antifoc, fara a fi afectata partea vizibila a constructiei, asigurarea unei cai de acces si evacuare, executandu-se scari exterioare din metal sau efectuand subzidiri in cazul scarilor monumentale din lemn.

b).Masuri specifice:

Lacasuri de cult si constructii de cazare sau anexe apartinatoare manastirilor:

- aducerea la cunostinta publicului, pe timpul desfasurarii manifestarilor religioase, de catre slujitorii bisericii, a unor reguli ce trebuie respectate in biserica in vederea prevenirii incendiilor (in special privind utilizarea lumanarilor la slujbele care prilejuiesc aglomerari de persoane) cat si privind modul de comportare pe timpul producerii unui incendiu in biserica, in scopul pastrarii calmului, neproducerii de accidente nedorite si neaparitiei panicii pe timpul evacuarii constructiei incendiate;

- nepermiterea accesului credinciosilor in incinta lacasului de cult cu mult peste capacitatea bisericii, in scopul evitarii producerii de accidente si mentinerea, in mod obligatoriu, pe timpul slujbelor religioase cu public numeros, a usilor de acces/ evacuare in pozitie deschisa;

- marcarea vizibila a iesirilor si stabilirea modului de evacuare a persoanelor, in caz de pericol, pentru evitarea producerii de accidente in randul acestora;

- nepermiterea ca, prin modul de parcare a autoturismelor persoanelor care participa la slujbele religioase cu public numeros, sa se blocheze caile de acces pentru autospecialele de interventie ale pompierilor militari la un eventual incendiu;

- supravegherea sobelor si a celorlalte mijloace de incalzire cu/ fara acumulare de caldura, din lacasul de cult, pe tot timpul functionarii, si intreruperea alimentarii acestora inainte de inceperea slujbelor religioase cu public numeros;

- amplasarea mijloacelor de incalzire la distante de siguranta fata de elementele de constructie, decorurile sau mobilierul combustibile;

- intretinerea corespunzatoare, verificarea periodica si remedierea tuturor defectiunilor de la instalatiile electrice, sistemele de incalzire utilizate, aparatele de preparat si incalzit hrana si cosurile de fum, de catre personal autorizat;

- amenajarea unor locuri speciale pentru depunerea lumanarilor aprinse, in timpul slujbelor religioase, aflate la distante de siguranta fata de elementele de constructie, decorurile sau mobilierul combustibile din interiorul bisericii, de preferinta in tavi metalice umplute cu nisip, supravegherea acestora in permanenta si stingerea lor, in mod obligatoriu, la terminarea slujbelor religioase;

- evacuarea, din interiorul lacasului de cult, pe timpul desfasurarii slujbelor religioase cu public numeros, a covoarelor, mochetelor, scaunelor si bancilor nefixate ferm de pardoseala;

- instruirea persoanelor cazate in spatiile destinate primirii oaspetilor sau in caminele de batrani din incinta manastirilor sau apartinand de acestea, de catre persoane anume desemnate de conducatori, privind cunoasterea si respectarea regulilor de prevenire si stingere a incendiilor la exploatarea mijloacelor de incalzire, a instalatiilor electrice, utilizarea focului deschis si privind interdictia fumatului;

- permiterea utilizarii focului deschis in exterior pentru diverse activitati (arderea gunoaielor) doar in locuri special amenajate, aflate la distante de siguranta, astfel incat sa se elimine pericolul de propagare a focului la constructii sau depozite de fan sau furaje si doar pe timp fara vant, activitatile respective fiind supravegheate pe toata durata si avand asigurate, la fata locului, pentru eventualitatea ca focul scapa de sub control, mijloace suficiente si adecvate de stingere a incendiului iar la terminare jarul rezultat se stinge complet;

- instruirea temeinica a personalului propriu sau extern, care efectueaza diverse lucrari periculoase (de exemplu, care presupun utilizarea de substante inflamabile) sau cu foc deschis in incinta manastirilor, inclusiv pentru conservare/ restaurare, privind regulile de prevenire si stingere a incendiilor ce trebuie respectate cu acest prilej;

- nepermiterea utilizarii, sub nici o forma, a mijloacelor de iluminat cu flacara (lumanari, felinare) in poduri, grajduri, depozite de furaje etc;

- asigurarea depozitarii corecte, in zona de incinta a manastirilor, a fanului, lemnului de foc sau carbunilor precum si a altor materiale combustibile;

- supravegherea permanenta a aparatelor electrice pe durata functionarii si nesuprasolicitarea instalatiilor electrice (de exemplu, prin utilizarea de mijloace de incalzire improvizate);

- mentinerea, in permanenta, a cailor de acces in incinta manastirilor in stare de practicabilitate si a mijloacelor de comunicare (telefoane) in stare de functionare.

B. Sali de expunere

In salile de expunere ale muzeelor se va urmari asigurarea, in exploatare, a urmatoarelor:

- instalatiile electrice pentru iluminatul obiectelor expuse in vitrine, pe panouri ori pe postamente vor fi realizate si mentinute in exploatare conform prevederilor normativelor tehnice de specialitate;

- standurile cu exponate vor fi amplasate si realizate in asa fel incat caile de evacuare si de circulatie destinate publicului sa fie permanent libere;

- se va evita, afara doar de situatiile in care se asigura supravegherea permanenta cu personal sau protejarea spatiilor respective cu sisteme automate de detectare, semnalizare si stingere a incendiului, gruparea de obiecte foarte valoroase intr-o singura incapere sau zona a constructiei;

- circuitul vizitatorilor va fi obligatoriu marcat prin indicatoare corespunzatoare (sageti), incepand cu usa de intrare in salile de expunere pana la iesirea din acestea, iar circulatia vizitatorilor se va face intr-un singur sens si va fi dirijata de catre personalul de supraveghere, care va fi instruit special in acest scop;

- intocmirea planurilor de evacuare a vizitatorilor, precum si a exponatelor (in primul rand a celor cu cea mai mare valoare, precizand locurile de depozitare, personalul destinat pazei si supravegherii, mijloacele necesare etc.), iar pentru obiectele voluminoase ce nu se pot evacua, se prevad prelate care, in caz de incendiu, vor fi umezite cu apa inainte de asezarea lor pe obiectele ce urmeaza a fi protejate de actiunea focului;

- asigurarea supravegherii permanente a vizitatorilor inclusiv la intrare, pentru a nu introduce substante inflamabile in muzeu, cat si pe tot timpul vizionarii salilor;

- neutilizarea, pentru incalzire, a sobelor metalice sau a altor sisteme de incalzire cu foc deschis, fara acumulare de caldura, neomologate sau cu suprafete incandescente;

- asigurarea unor spatii de siguranta de minimum 1,00 m intre elementele sistemelor de incalzire si obiectele de arta, respectiv documentele de valoare combustibile expuse;

- documentele prevazute cu sigilii de ceara si cele scrise pe diverse pergamente vor fi expuse in vitrine avand sisteme electrice de iluminat din exterior si fiind amplasate la distante de siguranta corespunzatoare fata de sursele de caldura din vecinatate;

- reproducerile textelor, facsimilelor, sigiliilor, etc. nu se efectueaza in salile de expunere ale muzeului, ci in incaperi separate si amenajate adecvat cerintelor reglementarilor tehnice, prevazute cu instalatii electrice corespunzatoare si dotate cu mobilierul necesar (mese imbracate cu tabla, dulapuri metalice pentru pastrarea substantelor inflamabile sau toxice etc.);

- instalarea stelajelor si a vitrinelor pe care sunt expuse tesaturi, tapiserii, costume, cusaturi, etc. se face la distanta de cel putin 0,50 m fata de elementele de incalzire centrala si sobele cu acumulare de caldura si de cel putin 1,00 m fata de sobele fara acumulare de caldura;

- atunci cand se curata pardoselile din materiale combustibile (dusumea, parchet etc.) cu lichide inflamabile si/sau ceara, se intrerupe focul in sobe si se aerisesc incaperile pana la evacuarea totala a gazelor si uscarea pardoselii. Se interzice curatarea costumelor, stofelor etc. cu substante inflamabile in interiorul salilor de expunere.

C. Ateliere de restaurare a obiectelor muzeale

In atelierele de restaurare a obiectelor muzeale se vor respecta urmatoarele reguli si masuri specifice:

- pe mesele de lucru din atelierele de pictura, ceramica, sculptura, foto, mobilier, textile etc. ale muzeelor, vopselurile si solutiile inflamabile se vor pastra in cantitati cat mai mici, iar in spatiul atelierelor se pastreaza numai obiectele care sunt in executie, evitandu-se astfel aglomerarea materialelor ce nu sunt strict necesare;

- carpele imbibate in uleiuri, vopsele, lacuri, diluanti etc., folosite la curatarea pensulelor, tablourilor, icoanelor, sculpturilor etc. vor fi stranse in cutii metalice inchise si evacuate din ateliere dupa terminarea lucrului;

- in incaperile unde se restaureaza tesaturi, tapiserii, cusaturi etc. se va mentine permanent curatenia, inlaturandu-se scamele si deseurile care pot da nastere la incendii, iar fiarele de calcat vor fi tinute pe suporti izolati atat in timpul folosirii cat si dupa scoaterea lor din priza;

- curatarea costumelor, tapiseriilor, cusaturilor etc. cu neofalina sau benzina este admisa numai in incaperi separate, in care nu exista surse de foc deschis, asigurandu-se aerisirea completa a incaperilor, iar lichidele folosite vor fi introduse in incinta numai in cantitatile limitate pentru o zi de lucru si vor fi pastrate in vase inchise;

- se va acorda o atentie deosebita depozitarii materialelor combustibile necesare restaurarii, colectarii si evacuarii deseurilor precum si folosirii focului deschis, atunci cand operatiile de restaurare nu pot fi executate fara aceste elemente.

D. Depozite de fonduri muzeale

Depozitarea obiectelor de arta ale muzeelor se va realiza in urmatoarele conditii:

- incaperile folosite numai in scopul pastrarii si depozitarii obiectelor si documentelor muzeale vor fi separate fata de restul constructiilor prin pereti incombustibili rezistenti la foc, iar usile rezistente la foc ale acestora vor avea dispozitivele de inchidere automata sau de autoinchidere mentinute in buna stare de functionare;

- se va evita depozitarea obiectelor si documentelor muzeale in cladiri si in incaperi situate in apropierea atelierelor de prelucrare a materialelor combustibile, a locurilor unde se lucreaza cu foc deschis sau a depozitelor cu substante combustibile lichide;

- pentru sistemele de incalzire si de iluminat electric se vor lua aceleasi masuri ca la salile de expunere, acordandu-se atentie deosebita aerisirii depozitelor si pastrarii temperaturii in raport cu indicii de conservare specifici obiectelor muzeale depozitate;

- prin amplasarea rafturilor in depozite se vor asigura culoarele de acces, circulatie si interventie necesare, care in permanenta trebuie sa fie libere, interzicandu-se cu desavarsire aglomerarea obiectelor si a documentelor in rafturi sau aglomerarea rafturilor in depozite;

- in interiorul depozitelor sunt interzise, cu desavarsire, fumatul si folosirea focului deschis, precum si pastrarea lichidelor inflamabile;

- depozitele de valori trebuie sa fie prevazute cu cel putin doua cai de acces spre exterior, pentru evacuarea in siguranta a persoanelor si a materialelor adapostite, iar in cazul fondului si colectiilor de carte se vor folosi rafturi din lemn ignifugat, cu spatii de acces atat intre rafturi cat si intre rafturi si pereti;

- de regula, subsolurile, podurile si incaperile situate mai sus de parter nu sunt admise ca depozite de valori.

E. Biblioteci

- cartile, cataloagele, manuscrisele, fisele etc. se depoziteaza in rafturi sau, dupa caz, in stive, in incaperi cu parametrii de mediu si nivel de performanta adecvate, astfel incat sa fie ferite de foc;

- intre rafturile sau stivele de depozitare se asigura spatii libere pentru accesul si evacuarea usoara in caz de necesitate;

- pentru exemplarele si/sau colectiile cu valoare deosebita (unicate, carti rare, carti de patrimoniu etc.) se va asigura o protectie deosebita, iar in caz de incendiu se va organiza salvarea, cu prioritate, a acestora;

- pentru protectia bunurilor de valoare, bibliotecile vor fi echipate si dotate si cu sistemele, instalatiile si mijloacele tehnice corespunzatoare de prevenire si stingere a incendiilor, potrivit reglementarilor tehnice;

- incalzirea va fi centrala, instalatia electrica ingropata, iar corpurile de iluminat si tablourile electrice etanse.

Privind organizarea activitatii pe linia apararii impotriva incendiilor se amintesc urmatoarele masuri minimale ce trebuie intreprinse:

Persoanele cu atributii de conducere trebuie sa stabileasca sarcinile si responsabilitatile concrete de aparare impotriva incendiilor pentru personalul din subordine si sa asigure acestuia timpul si conditiile necesare desfasurarii activitatilor conform obligatiilor ce le revin.

Persoanele cu atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor si persoanele desemnate pentru punerea in aplicare, controlul si supravegherea masurilor de aparare impotriva incendiilor indeplinesc, in principal, urmatoarele sarcini:

- indruma si controleaza permanent modul de organizare si desfasurare a activitatii de aparare impotriva incendiilor si propun factorilor de conducere masurile necesare in scopul cresterii nivelului de protectie impotriva incendiilor;

- urmaresc permanent modul si stadiul de realizare a masurilor de aparare impotriva incendiilor cuprinse in documentatiile tehnice de executie sau stabilite in urma controalelor intreprinse de catre autoritatile abilitate, potrivit legii;

- asigura instruirea in domeniul situatiilor de urgenta a personalului propriu, desfasurand activitati periodice de pregatire a acestuia prin teme teoretice si exercitii practice;

- intocmesc si reactualizeaza permanent lista cu substantele periculoase utilizate, stabilesc masurile de identificare a acestora, de prevenire, stingere si de protectie a personalului propriu de interventie;

- asigura intocmirea planurilor de aparare impotriva incendiilor (evacuare persoane si bunuri, depozitare a materialelor periculoase, de interventie) si verifica periodic nivelul de cunoastere a acestora de catre personal;

- evalueaza si supun conducerii, spre aprobare, sumele necesare pentru procurarea si intretinerea mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor din dotare, precum si pentru sustinerea celorlalte activitati specifice de aparare impotriva incendiilor;

- participa la cercetarea incendiilor produse, tin evidenta acestora si propun factorilor de conducere masuri concrete de preintampinare a producerii unor evenimente similare.

Organizarea si desfasurarea apararii impotriva incendiilor se realizeaza printr-un ansamblu de masuri tehnico-organizatorice, acestea constand, in principal, din:

- instruirea periodica a personalului privind cunoasterea si respectarea instructiunilor de lucru, a regulilor si masurilor de prevenire si stingere a incendiilor specifice activitatilor curente, precum si a celor care trebuie respectate pe timpul executarii lucrarilor periculoase;

- colaborarea permanenta cu serviciile pentru situatii de urgenta, mai ales in scopul stabilirii si cunoasterii, de catre personalul extern de interventie (pompieri profesionisti sau voluntari) a tehnicilor adecvate de stingere a incendiilor si inlaturare a urmarilor evenimentelor produse la asemenea obiective, care sa minimizeze pagubele datorate procedeului adoptat, precum si a ordinii si prioritatilor ce trebuie sa fie avute in vedere la salvarea exponatelor de valoare din muzee, depozite, biblioteci, arhive sau ateliere de restaurare;

- organizarea echipelor de interventie in caz de incendiu, cu precizarea nominala a sarcinilor ce revin membrilor acestora, privind:

- alarmarea si anuntarea incendiilor;

- alertarea fortelor de interventie proprii;

- alarmarea fortelor cu care se coopereaza;

- anuntarea serviciilor de interventie;

- efectuarea operatiilor si manevrelor de intrerupere, dupa caz, a alimentarii cu electricitate sau energie termica aferenta, punerea in functiune a instalatiilor de prevenire si stingere a incendiilor etc.;

- evacuarea si salvarea persoanelor, valorilor si bunurilor materiale;

- executarea interventiei de stingere.

- dotarea si echiparea locurilor de munca cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor si mentinerea acestora in stare de functionare, la parametrii proiectati.

Se subliniaza necesitatea, in situatia acelor asezaminte manastiresti amplasate in locuri izolate, inaccesibile sau la altitudine, a unei temeinice instruiri a personalului existent pentru asigurarea primei interventii la stingere si salvarea bunurilor, a unei supravegheri permanente, prin personal sau detectoare si a unei dotari corespunzatoare cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor.

Pentru obiectivele in a caror apropiere sunt amplasate servicii profesioniste sau voluntare pentru situatii de urgenta este necesara pregatirea membrilor acestor structuri astfel incat sa cunoasca bine asezamantul si particularitatile constructiei, posibilitatile de alimentare cu apa, caile de acces pentru interventie (prin efectuarea de aplicatii si recunoasteri) dar mai ales particularitatile privind tehnicile cele mai adecvate de stingere, prioritatile, ordinea si maniera concreta de salvare a exponatelor de valoare, stabilite de catre autoritatile competente in domeniul protejarii patrimoniului cultural national.

In orice caz, este foarte util a fi contactati specialistii din cadrul inspectoratelor pentru situatii de urgenta, care au competenta sa acorde asistenta tehnica de specialitate in vederea solutionarii tuturor aspectelor ce se refera la prevenirea incendiilor si a situatiilor de urgenta la aceste obiective apartinatoare patrimoniului cultural national.

4. Principalele acte normative care reglementeaza domeniile

apararii impotriva incendiilor, situatiilor de urgenta

precum si cel al protejarii monumentelor istorice

- Legea nr. 307 din 2006 privind apararea impotriva incendiilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 633 din 21 iulie 2006, cu rectificare;

- Legea nr. 481 din 2004 privind protectia civila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 1094 din 24 noiembrie 2004;

- Legea nr. 212 din 2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 481 din 2004 privind protectia civila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 457 din 26 mai 2006;

- Decretul nr. 605 din 1957 privind ratificarea, de catre Romania, a Conventiei pentru protectia bunurilor culturale in caz de conflict armat adoptata la Haga in 14 mai 1954, publicat in Buletinul Oficial nr. 6 din 28 ianuarie 1958;

- Legea nr. 285 din 2006 privind ratificarea celui de Al doilea Protocol la Conventia de la Haga din 1954 pentru protectia bunurilor culturale in caz de conflict armat, adoptat la Haga la 26 martie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 621 din 18 iulie 2006;

- Legea nr. 454 din 2006 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 21/2006 privind regimul concesionarii monumentelor istorice, publicata in Monitorul Oficial nr. 1004 din 18 decembrie 2006;

- Legea nr. 311 din 2003 a muzeelor si colectiilor publice, republicata (publicata in Monitorul Oficial nr. 927 din 15 noiembrie 2006);

- Legea nr. 157 din 1997 privind ratificarea Conventiei pentru protectia patrimoniului arhitectural al Europei, adoptata la Granada la 3 octombrie 1985, publicata in Monitorul Oficial nr. 274 din 13 octombrie 1997;

- Legea nr. 564 din 2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 47 din 2000 privind stabilirea unor masuri de protectie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial, publicata in Monitorul Oficial nr. 695 din 1 noiembrie 2001;

- Legea nr. 422 din 2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicata, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 938 din 20 noiembrie 2006;

- Legea nr. 182 din 2000 privind protejarea patrimoniului cultural national mobil, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 530 din 27 octombrie 2000, cu modificarile si completarile ulterioare;

- Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1273 din 2005 pentru aprobarea Programului national 'Lacasurile de cult - centre spirituale ale comunitatii', publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 968 din 1 noiembrie 2005;

- Hotararea Guvernului Romaniei nr. 493 din 2004 pentru aprobarea Metodologiei privind monitorizarea monumentelor istorice inscrise in Lista patrimoniului mondial si a Metodologiei privind elaborarea si continutul-cadru al planurilor de protectie si gestiune a monumentelor istorice inscrise in Lista patrimoniului mondial, publicata in Monitorul Oficial nr. 380 din 30 aprilie 2004;

- Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1739 din 2006 pentru aprobarea categoriilor de constructii si amenajari care se supun avizarii si/sau autorizarii privind securitatea la incendiu, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 995 din 13 decembrie 2006;

- Hotararea Guvernului Romaniei nr. 537 din 2007 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele de prevenire si stingere a incendiilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 395 din 12 iunie 2007;

- Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 163 din 2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva a incendiilor, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 216 din 29 martie 2007;

- Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 712 din 2005 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 599 din 12 iulie 2005, modificat si completat de ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 786 din 2005, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 844 din 19 septembrie 2005;

- Ordinul comun al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului si al ministrului administratiei si internelor nr. 1995 / 1160 din 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta specifice riscului la cutremure si / sau alunecari de teren, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 207 din 7 martie 2006 (si nr. 207 bis);

- Ordinul Ministrului Culturii si Cultelor nr. 2237 din 2004 privind aprobarea Normelor metodologice de semnalizare a monumentelor istorice, publicat in Monitorul Oficial nr. 220 din 16 martie 2005;

- Ordinul Ministrului Culturii nr. 4138 din 1999 privind aprobarea Normelor de prevenire si stingere a incendiilor specifice unitatilor de cultura (publicata in brosura de catre elaborator).