Arta franceza in sec. XVII-lea

Jacques Callot (1592-1635) a fost cel mai mare artist francez de la inceputul sec. XVII. Imaginile sale sunt totdeauna usor exagerate, oarecum grotesti i se apropie uneori de caricatura. A creat un ciclu infa i and reprezentatii de teatru i balet.

Adevarata lui vocatie s-a manifestat in redarea tipurilor din popor in seria asa numitelor "Capricii" (1617).

In Italia a creat gravuri pe teme vesele "Razboiul dragostei".

Serie de gravuri "Miseres de la guerre".

- Copacul Spanzura ilor

- Sf. Sebastian

Unii maestrii francezi din sec. XVII scoteau in relief personajul central din scenele infa i ate. Au fost numiti "peintre de la realite" (pictorii realita ii)

- Georges de la Tour

- fratii Le Nain

Georges de La Tour (1600-1652) a fost influentat de scoala lui Caravaggio; mi catoare naivitate de provincial: - Inchinarea pastorilor

- Jocul de car i

O opera remarcabila este "Nasterea lui Cristos"

De o mare forta expresiva este "Sf. Sebastian deplans de Irena".

Cei trei frati Le Nain - Antoine, Louis i Mathieu.

In prima jumatate a sec. XVII s-au ocupat mai ales cu redarea unor aspecte din via a aranilor. Ei au cautat chipul eroului modest, puritatea morala i nu au ascuns mizeria vietii rurale.

Louis: "Popasul calare ului"

"Rugaciunea inainte de masa"

Arhitectura: cei mai de seama maestrii au fost Salomon de Brosse (1562-1626) i Lemercier (1558-1654)

Lemercier: "Pavilion al orologiului" la Luvru

Biserica Sorbonei

Manastirea Val-de-Grace

Castelul Richelieu (inceput 1627) distrus in anii revolutiei

Salmon de Brosse - a adaugat bisericii Saint-Gervais din Paris o fatada decorata cu coloane

- palatul Luxembourg

- palatul de justitie din Rennes

Caracteristicile arhitecturii franceze au iesit in eviden a mai ales in creatia lui Francois Mansart (1548-1666). A construit mai ales vile i castele pentru persoane particulare - castelul Balleroy

Cea mai matura opera a sa, castelul Maisons-Laffitte (1642-1651).

La jumatatea sec. XVII, cultura franceza a cunoscut un mare avant.

Corneille - intemeietorul teatrului francez. Idealul lui era omul liber, viteaz i nepasator in fa a mortii, care- i subordoneaza soarta intereselor patriei.

In Franta s-a acordat, incepand din sec. XVII o foarte mare insemnatate frumusetii stilului in literatura i formei artistice in arta.

Pe la jumatatea sec. XVII au aparut in Franta o serie de pictori insemna i:

- Vouet a creat tablouri de altar

- Philippe de Champaigne - apreciat portretist

- Nicolas Poussin (1594-1665) ii depa e te pe toti pictorii francezi din prima jumatate a sec. XVII. Cel mai mare pictor francez al veacului sau. Fara profunzime, tablouri pline de fermecatoare poezie.

- Martiriul Sf. Erasm - influentat de barocul roman

- Ciuma de la Asdod - manierism

- Inspiratia poetului

Fiecare din figurile lui dispune de libertate i autonomie deplina:

- numeroase "Bacanale"

- Et in Arcadia ego

- Imperiul Florei

- Tancred i Hermiona - deceniul 4

Tema suferintei i a mortii eroului, pusa in legatura cu tema jertfirii pentru patrie, a fost tratata in unele tablouri ale lui Poussin.

In fa a mortii, omul i i dovedeste stapanirea de sine, autentica sa demnitate umana.

In deceniul 5: Rebecca

Vindecarea orbului de catre Cristos

Infranarea lui Scipio

Judecata lui Solomon

A creat 2 cicluri de tablouri reprezentand "Cele 7 taine".

in ultimii ani ai vietii a redat picturii sale forta ei initiala.

A pictat deseori peisaje: Iarna

Potopul

In marile peisaje, ca "Peisaj cu Polifem" fiecare detaliu este o opera de arta in sine.

Desen "Moise face apa sa a neasca din stanca".

Claud Gelie zis le Lorrain (1600-1682) lucra ca un copil, nu era prea indemanatic in desenarea figurilor.

In majoritatea peisajelor se vad, un cer senin, vasta intindere transparenta a unei campii sau a marii i muntii. Predomina: aerul, spatiul, adancimea i lumina. Picta cu placere a contre jour:

- Fuga in Egipt

- Rapirea Europei

- Lupta pe un pod

- Acis i Galateea

- Tibrul langa Roma - desen

Cel mai mare sculptor francez din sec. XVII - Pierre Puget (1620-1694):

- Milon din Crotona (1682)

- masca Meduzei

- teracota: Maternitate

Pe taramul artei s-au produs mari schimbari sub Ludovic al XIV-lea.

Academia de pictura i sculptura (1648)

Academia de arhitectura (1671)

Academii de muzica i dans

Academia inscriptiilor i medaliilor

Academia de tiin e

Inspiratorul i dictatorul Academiei, primul pictor al regelui , Le Brun (1619-1690) a fost un organizator capabil i un talentat decorator.

Urmasul i adversarul sau, Pierre Miguard: portrete - Moliere.

In sculptura franceza de la sfar itul sec. XVII s-au facut remarcate busturile lui Antoine Coyzevox (1640-1720) : - bustul lui Conde

Secolul lui Ludovic XIV a lasat o mostenire de cea mai mare insemnatate in domeniul arhitecturii palatelor i a parcurilor.

Modelul cel mai direct al palatului Versailles a fost castelul Vaux-le-Vicomte (1655-1661) al lui Fouquet. Castelul a fost construit de Le Van, parcul de Le Notre, iar decoratiile de Le Brun.

Versailles a devenit cel mai insemnat monument arhitectonic al absolutismului francez.

Palatul initial a fost substantial modificat: de la 1661-1670 a fost extins de Le Vau, iar de la 1678 completat de Hardouin-Mausart. Parcul a fost amenajat de Le Notre.

Galeria oglinzilor - construita de Mansart (1678). Lungime de 79 m i este acoperita cu o bolta bogat decorata cu picturi.

Parcul ofera o vasta perspectiva.

Aproape concomitent cu palatul principal, Hardouin-Mausart a construit la oarece distan a de el, Marele Trianon.

"Apollo servit de nimfe" sculptat de Girardon (1628-1715).

Basorelief "Nimfe scaldandu-se".

La Paris, Hardouin-Mausart a ridicat palatul i Domul Invalizilor (1693-1706).

Blondel - poarta Saint Denis (1671-1672).

Evolutia gustului francez de Est a Luvrului. Era conceput dupa modelul palatelor italiene din epoca barocului i anume ca un volum de sine statator.

Claude Perrault (1613-1688).

Luvru a devenit modelul cladirilor de stat din capitalele europene.

O insemnatate incomparabil mai mare revine realizarilor din Franta in domeniul artei decorative.

Aproape fiecare jilt aduce cu un tron magnific.

Candelabrele. Arta cizelarii, a sculpturii lemnului i a incrustatiei a dobandit o insemnatate apreciabila: -relief de bronz reprezentandu-i pe Apollo i Dafne, opera a lui Boulle.

Clasicismul francez a avut o mare insemnatate istorica pentru dezvoltarea artei in Europa apuseana.

Meritul deosebit consta in constructia unor mari ansambluri arhitectonice unitare.