Realismul in arta din sec. XIX

Realismul: - curent artistic initiat de Courbet i sustinut de o seama de alti artisti.

- i i avea originea in sec. XVI i sec. XVII

Precursori in literatura:

- Stendhal - a introdus in roman analiza psihologica

- Balzac

- scriitorii rusi: Pu kin, Gogol i, mai tarziu, Turgheniev

Noul curent a revendicat dreptul de a incorpora in arta intreaga via a cotidiana.

Artistii din sec. XIX care au introdus in arta diformul, au vazut in aceasta un mijloc de a reda in arta via a sub toate aspectele ei:

- Baudelaire

- Flaubert "Doamna de Bovary"

- Zola

Prin inclina ia spre metoda tiin ifica, arta era amenintata sa- i piarda expresivitatea.

Grupul de la Barbizon - grup de pictori parizieni, nascu i in al doilea deceniu al sec. XIX.

- Chateaubriand

- Maurice de Guerin

Inspirati de olandezi i de Constable.

Conducatorul colii: Theodore Rousseau (1812-1867) prefera dintre toate speciile de copaci, stejarii. Unele peisaje, indeosebi lizierele de padure sunt construite ca adevarate tablouri clasice.

- Dupre (1811-1889)

- Troyon (1810-1865) introduce in peisaje turme de oi sau de vite.

- Diaz de la Pena (1808-1876)

- Daubigny (1817-1878) : "Gradina de maslini"

In mijlocul grupului de la Barbizon i i facea ades aparitia Jean-Francois Millet (1814-1875) il interesa mai curand via a satenilor:

"Taietorul de lemne"

"Culegatoare de spice" (1857)

"Rugaciunea de seara"

"Omul cu sapa"

"Odihna podgoreanului"

"Semanatorul"

In peisajele sale, Millet se apropie mult de coala de la Barbizon:

- Carbunaresele

- Stoguri de fan

- Seara de noiembrie

Chiar in micile sale tablouri cu subiecte foarte simple, el reu e te sa creeze o atmosfera plina de poezie.

Artistii apar inand colii de la Barbizon au fost, impreuna cu Millet, reprezentanti insemna i ai realismului in arta franceza de la jumatatea sec. XIX, dar conducatorul recunoscut al noii directii a fost Gustave Courbet (1819-1877): a dorit sa creeze tablouri monumentale:

- Spargatorii de piatra (1849)

- O dupa-amiaza la Ornans (1849)

- Inmormantare la Ornans (1849)

- Atelierul pictorului (1855)

Courbet a mai pictat o serie intreaga de panze de mari proportii.

Nuduri: Femei scaldandu-se (1853)

Femeia cu papagalul (1866)

Incomparabila sa forta creatoare a fost aratata de Courbet in studiile sale dupa natura.

Marinele vijelioase il captiveaza pe privitor prin forta lor elementara.

Inca din sec. XV fusese descoperit un procedeu de a proiecta cu ajutorul unor sticle convexe imagini reflectate ale obiectelor pe o suprafata plana.

Dagherotipiile (Daguerre) - cum erau numite primele reproduceri fotografice - posedau o mare expresivitate plastica.

Maestrii proeminenti ai fotografiei, francezul Nadar i englezul Hill, i-au insu it repede o modalitate de exprimare artistica proprie.

"Vanzatoarea de pe te din Newhaven" - Hill poate fi considerata ca o lucrare de grafica.

Pe la mijlocul sec. XIX s-au facut in Franta incercari de a reinvia stilul clasic sub forma asa-numitului stil "neogrec".

Pictori: Gerome

Baudry

Cabanel

Bouguereau

Couture

In a doua jumatate a sec. XIX genul rustic a patruns i el in Saloane:

- Jules Breton

- Bastien Lepage - "Iubire rustica".

Un tablou al pictorului belgian Leon Frederic "Negu atorii de creta" poate fi considerata ca un exemplu al tendintei naturaliste din sec. XIX.

Belgia a fost cea mai apropiata de spiritul colii franceze.

Constantin Meunier (1831-1905) i-a inceput activitatea de pictor, abia in deceniul 9 a inceput sa lucreze ca sculptor: Hamalul

Minerul

Sculptorul Carpeaux - sim innascut al formei plastice:

- Micul pescar

- altorelieful "Flora" (ca i "Dans" de pe cladirea Operei din Paris).

In sec. XIX redarea demnita ii umane era cautata indeosebi in nuditatea clasica.

Semne izolate de realism pot fi gasite incepand cu jumatatea sec. XIX-lea la reprezentantii asa numitei coli de la Dusseldorf - cel mai cunoscut Ludwig Knaus.

Printre cei mai de seama maestrii ai realismului german in pictura se numara Adolph Menzel (1815-1905). In multe privinte el i-a anticipat pe impresionisti. A introdus metoda realista in pictura cu tematica istorica.

Deosebit de valoroasa este grafica sa: serie de ilustratii la "Istoria lui Frederic al II-lea" de Kugler.

A pictat scene din via a poporului:

- Asezarea pe catafalc a celor cazu i in rascoala din Martie (1848)

- Procesiunea bisericeasca la ara

- Laminorul (1875)

- Camera cu balcon (1845)

- La gradina zoologica

- La lumina lampii

Wilhelm Leibl (1844-1900): via a de la ara - "Pereche nepotrivita".

Arnold Bocklin (1827-1901) influen a hotaratoare la mijlocul sec. XIX. S-a orientat spre "marile teme" imprumutate din lumea antica: Insula mortilor

Jocul valurilor

Dintre artistii germani, Hans von Marees (1837-1887) a fost cel mai putin cunoscut, dar cel mai important: - Conducatori de cai i nimfa

- Baie i culcati

- fresce din cladirea Statiunii zoologice din Neapole

Rusia: in a doua jumatate a sec. XIX a capatat o importan a deosebita in via a artistica o asociatie de pictori cunoscuti sub numele de "Artistii ambulanti" (Peredvijniki). Au fost primii care au incorporat artei lor intreaga lume rusa.

Printre artistii peredvijnici s-au distins mai ales Repin i Surikov.

Ilia Repin (1844-1930): un simbol al Rusiei din acea vreme: Edecarii.

Talentul compozitional iese deosebit de limpede in eviden a in schita pregatitoare a tabloului. A lucrat cu succes in domeniul portretisticii.

"Cocosatul" - studiu dupa natura pentru tabloul sau de mari proportii "Procesiunea".

Vasili Surikov (1848-1916) a fost cel mai mare pictor de scene istorice al Rusiei i unul dintre cei mai importanti din Europa sec. XIX-lea :

"Boieroaica Morozova".

Romania : Theodor Aman (1831-1891) - panze istorice:

Izgonirea turcilor de la Calugareni

Nicolae Grigorescu (1838-1907):

"Ciobanul" i indeosebi peisaje.

Ion Andreescu (1850-1882): un excelent peisagist

"Iarna la Barbizon" (1881)

Lumea Noua - Mexic: Jose Guadelupe Posada (1851-1913) numeroase gravuri de metal.

Pe la jumatatea sec. XIX conditiile erau putin favorabile dezvoltarii arhitecturii. Cu toate acestea, multe orase vechi ca: Parisul, Munchenul, Berlinul i Viena au primit infa i area lor definitiva in a doua jumatate a sec. XIX.

Dintre numerosii arhitecti eclectici se desprind ca iva maestri importanti:

In Germania: Gottfried Semper (1803-1879)

In Franta: Charles Garnier (1825-1898)

Semper: artist romantic: - Dresda - Opera - 1871-1878

- Viena - Muzeul - 1872-1881

Garnier: a pus bazele in Franta a stilului oficial al celui de al doilea imperiu: Opera din Paris 1861-1874

In lucrarile arhitectilor mai mediocri lipsa de gust este pronuntata:

Berlin - Reichstagul - stil baroc

Paris - Palais du Trocadero

Roma - monumentul lui Victor-Emanuel

Palatul de justitie din Bruxelles (1866-1879) realizat de Poelaerts - exemplu semnificativ.

Avantajele unui nou material - o elul. Construirea acoperisurilor marilor hale i ale garilor.

Henri Labrouste (1801-1875) unul din primii care a folosit o elul: a acoperit uriasa sala de lectura a bibliotecii Sainte-Genevieve cu o bolta inalta.

Gare de Nord din Paris (1861-1865) - Jakob Iguaz Hittorhoff.

Hala centrala din Paris construita de Ballard. (1852-1859).

Palatul de cristal din Londra (1852-1854) al lui Paxton - cladire pentru expozitii.

Unul din pionierii folosirii o elului a fost inginerul Eiffel (1832-1923):

- uriasul magazin universal "Au bon marche" (1876)

- turnul Eiffel (1887-1889).

Realismul din sec. XIX a fost o reactie impotriva romantismului.

Realistii au subapreciat importan a formei artistice. Au contribuit mult la progresul social in arile lor.