Directiva Cadru 2000/60/EC in domeniul Apei

Istoric

Directiva Cadru Apa, aprobata de Parlamentul si Consiliul European la data de 23.10.2002 a intrat in vigoare de la 22.12.2000, fiind publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Este prima Directiva Europeana ce asigura dezvoltarea durabila prin armonizarea dezvoltarii sistemului socio-economic cu capacitatea de suport a mediului acvatic.

Directiva 2000/60/CE este cel mai important act legislativ in domeniul apei. Prima obligatie stipulata de Directiva se refera la managementul si evaluarea starii apelor din toate cele 11 bazine hidrografice din Romania. Urmatorul pas presupune dezvoltarea cunostintelor despre calitatea mediului si elaborarea unor programe de sase ani pentru imbunatatirea starii actuale a raurilor. Elementul de noutate il constituie telul de a fi integrate toate aspectele referitoare la apa intr-un singur plan de management pentru un tratament egal aplicat tuturor consumatorilor de apa, de la comunitatile umane pana la ecosistemele acvatice.

De asemenea, Directiva stipuleaza ca toate apele subterane interioare si de coasta sa atinga 'starea buna' pana in 2015. Conform Directivei, planul de management al bazinului hidrografic trebuie sa constituie o baza de dialog si de dezvoltare a strategiilor pentu alte domenii importante in viitor. Aceasta inseamna ca progresele si rezultatele inregistrate in procesul de planificare ar trebui integrate in politica altor domenii ca agricultura, dezvoltarea regionala, refacerea zonelor rurale, managementul deseurilor etc.

Scopurile Directivei sunt:

- atingerea "starii bune" a tuturor corpurilor de apa in regim natural din Europa pana in

2015;

- conservarea "starii bune" si "foarte bune" a corpurilor de apa, acolo unde deja

exista;

- atingerea "potentialului ecologic bun" pentru corpurile de apa puternic modificate si

artificiale;

- conformarea cu obiectivele de mediu stabilite de celelalte directive in domeniul apei

pentru ariile protejate;

Obiectivele sunt reprezentate prin urmatoarele puncte:

- prevenirea deteriorarii, protectia si imbunatatirea starii ecosistemelor acvatice,

avandu-se in vedere cerintele de apa ale acestora, permanentele interactiuni intre

ecosistemele acvatice si ecosistemele terestre adiacente si zonele umede;

- promovarea folosirii durabile a apei bazata pe protectia pe termen lung a resurselor

de apa;

- intensificarea protectiei si imbunatatirii starii mediului acvatic prin masuri specifice de

reducere progresiva a emisiilor si pierderilor de substante prioritare si de inchidere

totala sau etapizata a emisiilor si pierderilor de substante prioritare periculoase in

apa;

- prevenirea poluarii apelor subterane si reducerea progresiva a poluarii acestora;

- reducerea efectelor negative ale fenomenelor hidrometeorologice periculoase -

inundatii si secete;

Termeni noi:

Corp de apa de suprafata

-     "un element discret si semnificativ al apelor de suprafata  : rau, lac, canal, sector de rau, sector de canal, ape de tranzitie, o parte din apele marine litorale" (Art. 2.10 ). Un corp de apa de suprafata este format din : apa, patul albiei si zona riverana raului care este relevanta pentru flora si fauna acvatica;

Corpuri de apa puternic modificate

-         "acele corpuri de apa de suprafata care datorita alterarilor fizice si-au schimbat substantial caracterul lor natural"( Art. 2.8);

Corpuri de apa artificiale

-          "acele corpuri de apa de suprafata create de activitatea umana"( Art. 2 (8).

Starea buna " :

-       pentru apele de suprafata :

• "starea ecologica buna"   structura si functiile ecosistemelor acvatice 
• "starea chimica buna"  -  calitatea apei din punct de vedere chimic  ( atunci cand  concentratiile  poluantilor nu depasesc limitele din standardele de calitate de mediu sau cele prevazute in alte reglementari de mediu );
• pentru corpurile puternic modificate si artificiale se defineste potentialul ecologic bun - obiectiv de calitate mai putin sever decat starea buna;

-         pentru apele subterane :

• "starea cantitativa buna" 
• neafectarea directa sau indirecta de catre captari

Clasificarea "starii apelor"   in cinci categorii de calitate :

o       Calitate foarte buna

o       Calitate buna

o       Calitate moderata

o       Calitate nesatisfacatoare

o       Degradata

Clasa            Categoria de calitate            Valori propuse     Reprezentare

• I      Foarte buna                      >0.95-1.00                   albastru
• II     Buna                  >0.8-0.95                     verde
• III            Moderata                 >0.6-0.8                       galben
• IV            Nesatisfacatoare              >0.3-0.6                       orange
• V             Degradata                   0-0.3                   rosu

Principiu = compararea valorilor parametrilor  monitorizati in sectiunea respectiva cu valorile parametrilor din sectiunea de referinta;

   Elemente revolutionare:

-   gospodarirea apelor in Europa se va realiza la nivel bazinal ;

-   gospodarire integrata apa de suprafata - ape subterane - zone umede si alte tipuri de ecosisteme dependente de ecosistemele acvatice;

-   stabilirea obiectivului comun de "stare buna", ce trebuie atins dupa implementarea masurilor cuprinse in Planul de Gospodarire a Apelor;

-   caracterizarea starii apelor in 5 categorii de calitate functie de  elementele biologice, avand in vedere ca aceste elemente integreaza  si reflecta  sinergic toate tipurile de impact si conditiile de mediu pe o perioada mai lunga de timp. Elementele fizico-chimice, hidrologice si morfologice sunt elemente ajutatoare pentru caracterizarea  starii apelor;

-   definirea starii de referinta pentru apele de suprafata;

-   definirea categoriei de "corpuri de apa puternic modificate " si "corpuri de apa artificiale";

-   recuperarea costurilor pentru serviciile de apa;

-   participarea publicului la elaborarea Planului de Management al Apelor;

1. Etape principale de implementare

2. Activitati realizate pentru implementarea DCA:

Rapoarte nationale transmise la Comisia Europeana

-         Raport 2003 - Informatiile cerute de  Art. 3 (8) si Anexa I - Autoritati competente si sub-bazinele unde se vor elabora  planuri de management;

-         Raport 2004 - Caracteristicile bazinelor hidrografice, impactul activitatilor antropice si analiza economica (Art. 5, Anexa II si Anexa III)  si inventarul ariilor protejate (Art. 6, Anexa IV);

-         Raport 2006 - Sistemul de monitorizare al apelor (Art. 8).

3. Activitati planificate pentru perspectiva 2007-2009

Activitati finalizate in anul 2007:

• Aplicarea modelarii pentru luarea celor mai bune masuri
• Aplicarea metodologiei de recuperare a costurilor
• Identificarea masurilor pentru alterarile hidromorfologice (conectivitate longitudinala si laterala)
• Identificarea masurilor de baza pentru aglomerarile umane
• Identificarea masurilor de baza pentru activitatile economice industriale

Activitati de realizat pentru anul 2008:

• Identificarea masurilor de baza pentru sursele de poluare agricole
• Aplicarea metodologiei cost-eficienta
• Stabilirea programului de masuri
• Elaborarea draftului planului de management

Activitati de realizat pentru anul 2009:

• Publicarea draftului planului de management
• Dezbaterea publica a Planului de Management
• Elaborarea finala a Planului de Management

Implementarea acestei Directive va contribui la o dezvoltare durabila socio-economica prin asigurarea necesarului de apa pentru folosinte, atat din punct de vedere calitativ cat si cantitativ.

Planul de management al bazinului hidrografic reprezinta instrumentul pentru implementarea Directivei Cadru Apa reglementat prin Articolul 13 si anexa VII si are drept scop gospodarirea echilibrata a resurselor de apa precum si protectia ecosistemelor acvatice, avand ca obiectiv principal atingerea unei "stari bune" a apelor de suprafata si subterane. Articolul 14 al Directivei Cadru Apa 2000/60/EC, specifica faptul ca Statele Membre trebuie sa informeze si sa consulte publicul si utilizatorii, in special, cu privire la urmatoarele etape referitoare la:

- calendarul si programul de lucru pentru elaborarea planurilor de management pe bazin

hidrografic si despre rolul consultarii, pana cel mai tarziu in 2006;

- sinteza problemelor importante de gospodarirea apelor pana la 22.12. 2007;

In cadrul acestui proces au fost identificate 4 categorii majore de probleme :

• poluarea cu substante organice,
• poluarea cu nutrienti,
• poluarea cu substante prioritare / periculoase si
• alterarile hidromorfologice, pentru care au fost concepute programe de masuri specifice in vederea conformarii cu obiectivele de mediu.

Problemele principale de gospodarire ale apelor din bazin au fost prezentate spre informarea si consultarea publicului, in cadrul intalnirilor privind elaborarea Schemelor Directoare de Amenajare si Management al spatiului hidrografic Siret (2007).

- elaborarea proiectului planului de management pe bazin hidrografic, pana la 22.12.2008

si consultarea publicului 6 luni in cursul anului 2009.

Planul de management bazinal este in stransa corelatie cu dezvoltarea socio-economica si

prezinta punctul de plecare pentru masurile de management din toate ramurile economiei, masurile de gospodarire a apelor la nivel bazinal si local si evidentiaza factorii majori care influenteaza gospodarirea apei intr-un bazin hidrografic. De asemenea, prin Planul de management se stabilesc deciziile necesare in economia apei si pentru dezvoltarea de obiective pentru o gospodarire durabila, unitara, echilibrata si complexa a resurselor de apa. Ca infrastructura de baza a economiei, managementul apelor trebuie sa ofere solutii pentru asigurarea in prezent si in viitor a necesarului de apa al populatiei si economiei, pornind de la caracterul regenerabil dar limitativ al resurselor de apa dulce, precum si de la principiile gospodaririi unitare pe bazine hidrografice a resurselor de suprafata si subterane, atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ.

Planul de management al bazinului hidrografic (PMBH) trebuie corelat cu planurile de

amenajare ale bazinelor hidrografice (PABH) cat si cu programele de dezvoltare si etapizare.

In conformitate cu Legea Apelor 107/1996 completata si modificata cu Legea 310/2004 si Legea 112/2006 si in conformitate cu Ordinul 913/2001, Administratia Nationala "Apele Romane" elaboreaza Schemele Directoare de Amenajare si Management ale Bazinelor Hidrografice care sunt formate din Planul de Management al Bazinului Hidrografic si Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic. Administratia Nationala "Apele Romane" a fost desemnata, impreuna cu Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, autoritate competenta pentru implementarea Directivei Cadru Apa in Romania.

In acest scop, la nivelul Administratiei Nationale "Apele Romane" a fost creat Departamentul Planuri de Management ale Bazinelor Hidrografice, iar in cadrul Institulului National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor, apartinand Administratiei Nationale "Apele Romane" s-a creat un compartiment pentru elaborarea Planurilor de Amenajare ale Bazinelor Hidrografice, componenta de gospodarire cantitativa a resurselor de apa din cadrul Schemelor Directoare.

In acest context, la nivelul fiecarei Directii de Apa s-a infiintat un compartiment pentru

elaborarea Planului de Management Bazinal, componenta de gospodarire calitativa a resurselor de apa si un colectiv interdisciplinar care sa colaboreze cu Institutul National de Hidrologie si Gospodariea Apelor la elaborarea Planurilor de Amenajare a bazinului hidrografic, componenta cantitativa de gospodarire a apelor din cadrul Schemelor Directoare. De asemenea, la nivelul fiecarui bazin hidrografic, potrivit legii 107/1996 - Legea Apelor art. 77, si HG 1212/29.11.2000, s-a infiintat un Comitet de Bazin.

Obiectivele fundamentale care au stat la baza crearii Comitetului de Bazin au fost colaborarea eficienta a organismelor teritoriale de gospodarire a apelor cu organele administratiei publice locale, utilizatorii din bazinul respectiv, beneficiarii serviciilor de gospodarire a apelor si a organizatiilor neguvernamentale locale cu profil de protectie a mediului. Acest comitet isi propune respectarea si aplicarea principiilor gospodaririi durabile a resurselor de apa si mentinerea echilibrului intre conservarea si dezvoltarea durabila a resurselor de apa.

II. Prezentarea generala a spatiului hidrografic Siret

In spatiul hidrografic Siret sunt identificate 695 rauri cu suprafete mai mari de 10 km² 21 de lacuri de acumulare cu suprafete mai mari de 50 ha.

Directia Apelor Siret, una din cele 11 directii bazinale ale Administratiei Nationale "Apele Romane", administreaza cel mai mare bazin hidrografic din Romania, respectiv Bazinul Hidrografic Siret, cu o suprafata de 42.890 km² si o resursa de apa de 2.747 mil.m³, din care:

2.047 mil.m³ resurse de suprafata,

700 mil.m³ resurse subterane.

Resursele de apa de suprafata din B.H. Siret - reprezinta cca. 17% din volumul total al resurselor de apa ale tarii si sunt formate in principal din raul Siret si afluentii acestuia si intr-o masura foarte redusa din lacuri si balti naturale. Spre deosebire de alte cursuri de apa, Siretul dispune de afluenti importanti (Suceava cca.9 %, Moldova cca.17,6 %, Bistrita cca.35 %, Trotus cca.18 %), fapt ce se exprima in mod pregnant prin variatia debitului mediu multianual in lungul cursului sau.

Calitatea apelor

Cunoasterea evolutiei calitatii si cantitatii apelor pe raurile interioare, dar si a apelor subterane, in cadrul bazinului hidrografic Siret, reprezinta un obiectiv deosebit in cadrul activitatilor Directiei Apelor Siret.

Caracterizarea globala a calitatii apei in B.H. Siret, repartitia categoriilor de calitate pe kilometri de rau, precum si evolutia in timp a calitatii apelor curgatoare de ordinul I, conform STAS 4706/1998, este ilustrata in tabelul de mai jos:

Evolutia categoriilor de calitate a apei in BH Siret s
(lungime rau in km)

Situatia calitatii apelor din lacurile monitorizate sistematic de catre D.A. Siret, este prezentata rezumativ in tabelul de mai jos:

In functie de dezvoltarea economica, in BH Siret s-au conturat "zone fierbinti", cu surse importante de poluare a apelor. Aceste surse au condus, in timp, la crearea de probleme majore asupra calitatii apelor. Eforturile autoritatii de gospodarire a apelor, dar si incetarea, sau dupa caz, diminuarea activitatilor unor agenti economici poluatori, a avut ca efect imbunatatirea calitatii apelor pe unele sectoare de rauri.

Principalele surse de poluare din B.H. Siret pot fi ierarhizate in functie de:

impactul produs asupra receptorului de catre toxicitatea impurificatorilor evacuati,

pericolul potential sau real pe care il reprezinta pentru folosintele din aval,

cuantumul depasirii limitelor prevazute pentru impurificatorii evacuati.

Directia Apelor Siret - Bacau monitorizeaza sistematic, din punct de vedere al calitatii apelor, 128 surse de poluare si 2.764 km de rau.

Intre anii 1993-2003, in zona administrata de Directia Apelor Siret, s-au produs 184 poluari accidentale, cu un minim de 10 poluari in anul 1996 si un maxim de 28 in anul 2001. Din totalul poluarilor accidentale, produse in aceasta perioada, 46,2% s-au inregistrat pe raul Trotus si afluenti, 26,1% s-au inregistrat pe raul Bistrita si afluenti, iar 9,8% s-au inregistrat pe raul Siret.

Substantele poluante care au afectat cursurile de apa in majoritatea cazurilor au fost produsele petroliere 51,2% si substantele organice 21,4%, restul de 27,4% fiind reprezentate de amoniu, amoniac, hidrogen sulfurat, metale grele, cianuri, uree, detergenti, cenusa, fosfor, suspensii, etc.

2.1. Presiuni semnificative

2.1.1. Surse punctiforme de poluare semnificative

Criterii pentru evaluarea surselor de poluare semnificative

In conformitate cu Directiva Cadru in Domeniul Apei, se considera presiuni semnificative

presiunile care au ca rezultat neatingerea obiectivelor de mediu pentru corpul de apa studiat. Dupa modul in care functioneaza sistemul de receptie al corpului de apa se poate cunoaste daca o presiune poate cauza un impact. Aceasta abordare corelata cu lista tuturor presiunilor si cu caracteristicile particulare ale bazinului de receptie conduce la identificarea presiunilor semnificative.

O alternativa este aceea ca intelegerea conceptuala sa fie sintetizata intr-un set simplu de reguli care indica direct daca o presiune este semnificativa. O abordare de acest tip este de a compara magnitudinea presiunii cu un criteriu sau o valoare limita relevanta pentru corpul de apa. In acest sens, Directivele Europene prezinta limitele peste care presiunile pot fi numite semnificative si substantele si grupele de substante care trebuie luate in considerare.

Aplicarea setului de criterii prezentat a condus la identificarea presiunilor semnificative

punctiforme, avand in vedere evacuarile de ape epurate sau neepurate in resursele de apa de suprafata:

a. Aglomerarile umane (identificate in conformitate cu cerintele Directivei privind

epurarea apelor uzate urbane - Directiva 91/271/EEC), ce au peste 2000 locuitori

echivalenti (l.e.) care au sisteme de colectare a apelor uzate cu sau fara statii de

epurare si care evacueaza iin resursele de apa; de asemenea, aglomerarile <2000 l.e.

sunt considerate surse semnificative punctiforme daca au sistem de canalizare

centralizat;

b. Industria:

i) instalatiile care intra sub incidenta Directivei privind prevenirea si controlul

integrat al poluarii - 96/61/EC (Directiva IPPC) - inclusiv unitatile care sunt

inventariate in Registrul Poluantilor Emisi (EPER) care sunt relevante pentru

factorul de mediu - apa;

ii) unitatile care evacueaza substante periculoase (lista I si II) si/sau substante

prioritare peste limitele legislatiei in vigoare (in conformitate cu cerintele

Directivei 2006/11/EC care inlocuieste Directiva 76/464/EEC privind

poluarea cauzata de substantele periculoase evacuate in mediul acvatic al

Comunitatii;

iii) alte unitati care evacueaza in resursele de apa si care nu se conformeaza

legislatiei in vigoare privind factorul de mediu - apa;

c. Agricultura

i) fermele zootehnice sub incidenta Directivei privind prevenirea si controlul

integrat al poluarii - 96/61/EC (Directiva IPPC) - inclusiv unitatile care sunt

inventariate in Registrul Poluantilor Emisi (EPER) care sunt relevante pentru

factorul de mediu - apa;

ii) fermele care evacueaza substante periculoase (listele I si II) si/sau substante

prioritare peste limitele legislatiei in vigoare (in conformitate cu cerintele

Directivei 2006/11/EC care inlocuieste Directiva 76/464/EEC privind

poluarea cauzata de substantele periculoase evacuate in mediul acvatic al

Comunitatii);

iii) alte unitati agricole cu evacuare punctiforma si care nu se conformeaza

legislatiei in vigoare privind factorul de mediu - apa;

In Spatiul Hidrografic Siret sunt inventariate un numar de folosinte de apa care folosesc

resursele de apa de suprafata ca receptor al apelor evacuate. In urma analizarii surselor de poluare punctiforma, tinand seama de criteriile mentionate mai sus, au rezultat un numar de surse punctiforme semnificative (43 urbane, 19 industriale si 31 agricole).

In continuare este prezentata o caracterizare a principalelor categorii de surse de poluare

punctiforme:

Surse de poluare urbane/aglomerari umane

In general, in conformitate cu cerintele Directivei privind epurarea apelor uzate urbane

(Directiva 91/271/EEC) apele uzate urbane ce pot contine ape uzate menajere sau amestecuri de ape uzate menajere, industriale si ape meteorice sunt colectate de catre sistemele de

colectare/canalizare, conduse la statia de epurare (unde sunt epurate corespunzator) si apoi evacuate in resursele de apa, avand in vedere respectarea concentratiilor maxime admise. Romania a obtinut perioada de tranzitie pentru implementarea acestei Directive de maximum 12 ani de la aderare (31 decembrie 2018), intrucat, sunt aglomerari umane care nu se conformeaza acestor cerinte, neavand sisteme de colectare si/sau statii de epurare cu dotare si functionare corespunzatoare (cel putin cu epurare mecanica si biologica pentru aglomerarile cuprinse intre 2000 - 10000 l.e si in plus treapta tertiara - pentru indepartarea nutrientilor - pentru aglomerarile cu peste 10000 l.e). Apele uzate urbane contin, in special materii in suspensie, substante organice, nutrienti, dar si alti poluanti ca metale grele, detergenti, hidrocarburi petroliere, micropoluanti organici, etc. depinzand de tipurile de industrie existente, cat si de nivelul de pre-epurare al apelor industriale colectate.

In conformitate cu Planul de Implementare al Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor

uzate urbane, in spatiul hidrografic Siret exista un numar de 331 aglomerari umane (>2000 l.e.), cu o incarcare organica totala de 1561800 l.e.

In tabelul nr. 3.7 se prezinta atat numarul aglomerarilor (>2000 l.e.), cat si situatia dotarii cu

statii de epurare, avand in vedere incarcarea organica biodegradabila, exprimata in locuitori

echivalenti, la nivelul sfarsitului anului 2006.

Se mentioneaza ca exista un nr. 288 aglomerari umane (> 2000 l.e.) care nu au inca dotare

cu statii de epurare, iar din numarul total de statii de epurare de 43, doar una se conformeaza

cerintelor legislative.

In figura 3.7 se prezinta aglomerarile umane (>2000 l.e.) si gradul de racordare la sistemele

de colectare, iar in figura 3.8 se prezinta aglomerarile umane (>2000 l.e.) si tipul de statii de epurare existente.

In spatiul hidrografic Siret nu exista aglomerari umane (cu mai putin de 2000 l.e.) dotate cu

sisteme de colectare in sistem centralizat , care sa detina statii de epurare.

Din punct de vedere al evacuarilor de substante poluante in resursele de apa de suprafata, in

tabelul 3.8 se prezinta cantitatile monitorizate de substante organice (exprimate ca CCO - Cr si CBO ) si de nutrienti (azot total si fosfor total) la nivelul anului 2007 pe categorii de aglomerari. De asemenea, in tabelul 3.9 se prezinta aceeasi situatie, avand in vedere cantitatile de metale evacuate si monitorizate.

*Imagini preluate din Proiectul Planului de Management al BH Siret

*Imagine preluata din Proiectul Planului de Management al BH Siret

*Imagine preluata din Proiectul Planului de Management al BH Siret

2.1.2. Surse difuze de poluare semnificative inclusiv modul de utilizare al terenului

Modul de utilizare al terenului

In spatiul hidrografic Siret se observa o diferentiere neta a utilizarii terenurilor, in

concordanta cu relieful.

Conform Corine Land Cover (CLC 2000), ponderea cea mai mare o ocupa suprafata

aferenta padurilor, urmata de terenuri arabile si apoi de arii agricole eterogene. De remarcat e faptul ca zonele urbane si industriale ocupa si ele o suprafata de 6,17 % din totalul spatiului hidrografic Siret (fig. 3.10).

*Imagine preluata din Proiectul Planului de Management al BH Siret

Suprafata agricola reprezinta cca.35% (972630 ha) din suprafata totala a spatiului

hidrografic Siret.

Categoriile principalele de surse de poluare difuze sunt reprezentate de:

a. Aglomerarile umane/localitatile care nu au sisteme de colectare a apelor uzate sau sisteme corespunzatoare de colectare si eliminare a namolului din statiile de epurare, precum si localitatile care au depozite de deseuri menajere neconforme.

b. Agricultura: ferme agrozootehnice care nu au sisteme corespunzatoare de stocare/utilizare a dejectiilor, comunele identificate ca fiind zone vulnerabile sau potential vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole, unitati care utilizeaza pesticide si nu se conformeaza legislatiei in vigoare, alte unitati/activitati agricole care pot care pot conduce la emisii difuze semnificative.

c. Industria: depozite de materii prime, produse finite, produse auxiliare, stocare de deseuri

neconforme, unitati ce produc poluari accidentale difuze, situri industriale abandonate.

In continuare este prezentata o caracterizare a principalelor categorii de surse de poluare

difuze:

Surse de poluare urbane/aglomerari umane

In bazinul hidrografic Siret, fenomenul de poluare difuza este accentuat datorita faptului ca

la sfarsitul anului 2006, numai un procent de 50,51% din populatia echivalenta (a aglomerarilor >2000 l.e.) este racordat la sistemele centralizate de canalizare.

Din cele 331 aglomerari (>2000 l.e.) identificate in spatiul hidrografic Siret, un numar de 43

aglomerari sunt dotate cu sisteme de canalizare si doar una dintre ele e conforma cu cerintele

Directivei 91/271/EEC. In figura 3.7 se prezinta aglomerarile umane (>2000 l.e.) si gradul de

racordare la sistemele de colectare.

Managementul necorespunzator al deseurilor menajere la nivelul localitatilor, constituie o sursa de de poluare difuza locala. De asemenea, modul de colectare/eliminare al namolului provenit de la statiile de epurare poate conduce la poluarea resurselor de apa.

Dezvoltarea zonelor urbane necesita o mai mare atentie din punct de vedere al colectarii deseurilor menajere prin construirea unor depozite de gunoi ecologice si eliminarea depozitarii necontrolate a deseurilor, intalnita deseori pe malurile raurilor si a lacurilor.

Agricultura

Pe langa presiunile punctiforme exercitate, activitatile agricole pot conduce la poluarea

difuza a resurselor de apa. Caile prin care poluantii (in special nutrientii si pesticidele, dar si alti poluanti) ajung in corpurile de apa sunt diverse (scurgere la suprafata, percolare, etc.).

Sursele de poluare difuza sunt reprezentate in special de :

• Stocarea si utilizarea ingrasamintelor organice si chimice;
• Cresterea animalelor domestice;
• Utilizarea pesticidelor pentru combaterea daunatorilor.

De asemenea, in Raportul National 2004, s-a evidentiat faptul ca cele mai importante surse

de poluare difuza sunt situate in perimetrele localitatilor din zonele vulnerabile si potential

vulnerabile, identificate in conformitate cu cerintele Directivei 91/676/EEC privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole.

Datele cu privire la cantitatile de ingrasaminte si numarul de animale domestice la nivel

national sau judetean au fost preluate din Anuarul Statistic al Romaniei 2007 (cu datele la nivelul anului 2006).

La nivel national, cantitatile specifice de ingrasaminte chimice (exprimate in substanta

activa) utilizate in anul 2006, au fost cu cca 10 % mai mari fata de situatia din 2002, cand la nivelul spatiului hidrografic Siret erau utilizate cantitati medii de cca. 10.01 kg N/ha de teren agricol, respectiv 1.61 kg P/ha de teren agricol. In anul 2006, comparativ cu anul 2002, cantitatile de ingrasaminte naturale utilizate au scazut cu cca. 10 %. Comparand cantitatile specifice de ingrasaminte utilizate in Romania cu cantitatile utilizate in statele membre ale UE, se observa ca Romania se situeaza cu mult sub media europeana.

La nivelul judetelor aferente spatiului hidrografic Siret, situatia efectivelor de animale, in

anul 2006, se prezinta in tabelul 3.12

*Imagine preluata din Proiectul Planului de Management al BH Siret

In bazinul hidrografic Siret, nr. de animale echivalente estimate este de cca.1080864

(reprezentand o densitate specifica de animale echivalente de 0,77/ha suprafata agricola).

Emisiile de nutrienti din surse difuze

Presiunile difuze datorate activitatilor agricole sunt greu de cuantificat. Presiunile agricole

difuze afecteaza atat calitatea apelor de suprafata, cat mai ales calitatea apelor subterane. Prin

aplicarea modelelor matematice se pot estima cantitatile de poluanti emise de sursele difuze de poluare.

Modelul MONERIS (MOdelling Nutrient Emissions in RIver Systems) este folosit pentru

estimarea emisiilor provenind de la sursele de poluare punctiforme si difuze. Modelul a fost

elaborat si aplicat pentru evaluarea emisiilor de nutrienti (azot si fosfor) in mai multe

bazine/districte hidrografice din Europa, printre care si bazinul/districtul Dunarii. In ultimul timp, modelul MONERIS a fost dezvoltat pentru a fi aplicat atat la nivel national (al statelor din Districtul International al Dunarii), cat si la nivel de sub-bazine internationale (Tisa, Prut).

In cazul surselor de poluare difuze, estimarea incarcarilor cu poluanti a apelor este mai

dificila decat in cazul surselor punctiforme avand in vedere modul diferit de producere a poluarii.

Pe langa emisiile punctiforme, modelul MONERIS considera urmatoarele moduri (cai) de

producere a poluarii difuze:

1. depuneri din atmosfera;

2. scurgerea de suprafata ;

3. scurgerea din retelele de drenaje;

4. eroziunea solului;

5. scurgerea subterana;

6. scurgerea din zone impermeabile orasenesti.

In figurile 3.11 si 3.12, se prezinta contributia modurilor de producere a poluarii difuze cu

azot si fosfor (estimare preliminara), pentru anul 2005, avand in vedere caile prezentate mai sus.

*Imagine preluata din Proiectul Planului de Management al BH Siret

Se mentioneaza ca, scurgerea subterana, reprezinta principala cale de emisie difuza pentru

azot, iar scurgerea din zone impermeabile orasenesti prezinta contributia cea mai mare la emisia difuza de fosfor.

*Imagine preluata din Proiectul Planului de Management al BH Siret

De asemenea, modelul MONERIS cuantifica contributia diverselor categorii de surse de

poluare la emisia totala de nutrienti. Astfel pentru sursele difuze de poluare, aceste categorii de surse sunt reprezentate de: agricultura, localitati (asezari umane), alte surse (ex. depunerea oxizilor de azot din atmosfera), precum si fondul natural. De subliniat este faptul ca, modelul MONERIS ia in considerare toate sursele de poluare si nu numai pe acelea identificate ca fiind semnificative. In figurile 3.13 si 3.14, se prezinta emisiile de azot si fosfor din surse difuze de poluare (estimare preliminara), avand in vedere aportul fiecarei categorii de surse de poluare, pentru anul 2005.

Emisia totala de azot in spatiul hidrografic Siret este de 15015 to/an.

Emisia totala de fosfor in spatiul hidrografic Siret este de 976 to/an.

Emisia difuza medie specifica pe suprafata totala pentru azot este de 0.54 kg N/ha, iar pentru

fosfor este de 0.35 kg P/ha .

*Imagine preluata din Proiectul Planului de Management al BH Siret

Se observa ca mai mult de jumatate din cantitatea de azot emisa de sursele difuze se

datoreaza activitatilor agricole, rezultand o emisie specifica de 10.06 kg N/ha suprafata

agricola.

Se mentioneaza ca aproximativ 50 % din emisia totala difuza de fosfor se datoreaza

localitatilor/aglomerarilor umane, agricultura contribuind cu cca 976 t/an, ceea ce reprezinta o emisie specifica de fosfor de 0.35 kg/ha suprafata agricola .

2.1.3. Presiunile hidromorfologice

Spatiul Hidrografic Siret cuprinde mai multe categorii de lucrari: acumulari, derivatii,

regularizari, indiguiri si aparari de maluri, executate pe corpurile de apa in diverse scopuri

(energetic, asigurarea cerintei de apa, regularizarea debitelor naturale, apararea impotriva efectelor distructive ale apelor, combaterea excesului de umiditate, etc), cu efecte functionale pentru comunitatile umane.

Informatiile despre tipurile si marimea presiunilor hidromorfologice la care sunt supuse corpurile de apa de suprafata din fiecare bazin hidrografic sunt necesare a fi cunoscute si monitorizate in scopul identificarii corpurilor de apa puternic modificate.

Criterii pentru definirea presiunilor hidromorfologice semnificative

Nota :

) se considera doar biota migratoare

) Q* = Q95% (m³/s)+ 0,1 pentru Q95% > 200 l/s ; Q* = 1,25 x Q95% (m³/s)+ 0,05 pentru Q95% < 200 l/s; pentru

bazine cu o suprafata de 3000km²

Daca suprafata bazinului este >3000km² se vor considera debitele de servitute mentionate in regulamentele de

exploatare ale acumularilor. Pentru bazine avand Q95% 0.1 m³/s, Q*

=1,1* Q95% ; Q95% - debitul mediu lunar minim anual cu asigurarea de 95 % (mc/s)

) frecventa > 1 / zi

*Tabel preluat din Proiectul Planului de Management al BH Siret

Aceste presiuni influenteaza caracteristicile hidromorfologice specifice apelor de suprafata

si produc un impact asupra starii ecosistemelor acestora. Constructiile hidrotehnice cu barare

transversala (baraje, stavilare, praguri de fund) intrerup conectivitatea longitudinala a raurilor cu efecte asupra regimului hidrologic, transportului de sedimente, dar mai ales asupra migrarii biotei.

Lucrarile in lungul raului (indiguirile, lucrari de regularizare si consolidare maluri) intrerup

conectivitatea laterala a corpurilor de apa cu luncile inundabile si zonele de reproducere ce au ca rezultat deteriorarea starii. Prelevarile si restitutiile semnificative au efecte asupra regimului hidrologic, dar si asupra biotei.

Astfel, impactul alterarilor hidromorfologice asupra starii corpurilor de apa se poate exprima

prin afectarea migrarii speciilor de pesti migratori, declinul reproducerii naturale a populatiilor de pesti, reducerea biodiversitatii si abundentei speciilor, precum si alterarea compozitiei populatiilor. Se remarca insuficienta cunoastere si la nivel european a relatiei dintre presiunile hidromorfologice si impactul acestora, de multe ori variatele tipuri de presiuni actioneaza sinergic, facand dificila decelarea efectului fata de tipul de presiune.

2.1.4. Proiecte viitoare de infrastructura

Pe langa degradarea semnificativa produsa de alterarile hidromorfologice asupra corpurilor

de apa, exista un numar considerabil de proiecte propuse pentru navigatie, producere de energie electrica, aparare impotriva inundatiilor, indiguiri si regularizari - in diferite stadii de planificare si implementare, care pot contribui de asemenea la alterarea fizica a corpurilor de apa.

Este destul de dificil de a cuantifica presiunile si impactul produs de aceste proiecte, dar este

posibil ca implementarea lor sa conduca la deteriorarea starii actuale a corpului de apa .

Aceste viitoare proiecte de infrastructura sunt reglementate de Directiva Cadru a Apei prin

Art.4.7- si anume:

(a) sunt luate toate etapele posibile pentru reducerea impactului negativ asupra starii corpurilor de apa;

(b) motivele acestor modificari sau degradari sunt stabilite in mod specific si explicate in Planul de Management la nivel de bazin hidrografic, cerut conform art. 13 iar obiectivele sunt

revizuite la fiecare 6 ani.

(c) motivele acestor modificari sau degradari sunt de interes public deosebit si/sau beneficiile

aduse mediului sau societatii de realizare a obiectivelor stabilite in paragraful 1 (DCA Art.

4.1 - Obiective de mediu) sunt depasite de beneficiile noilor modificari sau degradari

aduse sanatatii umane, mentinerii sigurantei umane sau dezvoltarii durabile; si

(d) obiectivele beneficiare deservite de acele modificari sau degradari ale corpurilor de apa, din motive tehnice sau din cauza costurilor disproportionate nu pot fi atinse prin alte mijloace, care sunt o optiune semnificativ mai buna din punct de vedere al mediului.

In consecinta aceste viitoare proiecte de infrastructura pot fi obiectul unor evaluari de

impact de mediu (EIA) si/sau a unor evaluari strategice de mediu (SEA), in timpul fazei de

planificare a acestora, tinand cont de presiunea si impactul lor asupra mediului acvatic.

Totodata trebuie avuta in vedere scara la care se deruleaza implementarea acestor proiecte,

deoarece este posibil ca uneori acestea sa produca efecte transfrontaliere.

La nivelul Spatiului Hidrografic Siret sunt implementate sau in curs de derulare un numar de

56 viitoare proiecte de infrastructura.

3.4.5. Alte tipuri de presiuni antropice

Surse cu potential de producere a poluarilor accidentale

Calitatea resurselor de apa este influentata intr-o anumita masura si de poluarile accidentale,

care reprezinta alterari bruste de natura fizica, chimica, biologica sau bacteriologica a apei, peste limitele admise. In functie de tipul poluarilor accidentale, acestea pot avea magnitudini si efecte diferite (locale, bazinale, transfrontaliere) asupra resurselor de apa.

In Spatiul Hidrografic Siret s-au identificat un numar de 2 utilizatori de apa ce pot produce

poluari accidentale si care sub coordonarea Directiei Apelor Siret si-au elaborat Planuri proprii de prevenire si combatere a poluarilor accidentale. In general aceste surse de poluare sunt unitati care folosesc, produc, stocheaza si evacueaza substante care pot ajunge in mod accidental in resursele de apa.

In anul 2007, in Spatiul Hidrografic Siret s-a inregistrat o poluare accidentala a cursurilor

de apa de suprafata. Fenomenul nu a avut impact transfrontalier, si nu a produs modificari

structurii biocenozelor.

La nivelul Districtului International al Dunarii, pe baza metodologiei de evaluare a riscului

potential (Metodologia pentru determinarea indexului de risc pentru apa) elaborata de Grupul

Experti ICPDR privind poluarea accidentala (Accident Pollution Task Group), au fost identificate sursele industriale cu risc potential ridicat de poluare accidentala din Spatiul Hidrografic Siret luand in considerare lista "Zonelor industriale cu risc potential ridicat" din Romania. In tabelul 3.14.a se evidentiaza aceste surse, localizarea, receptorul si indexul de risc pentru apa.

Surse industriale cu risc potential ridicat de poluare accidentala din Spatiul

Hidrografic Siret

*Imagine preluata din Proiectul Planului de Management al BH Siret

III. Monitorizarea si caracterizarea starii apelor

Retelele si programele de monitorizare

In conformitate cu Articolul 8(1) al Directivei Cadru din domeniul Apelor

(2000/60/EC), Statele Membre ale Uniunii Europene au stabilit programele de monitorizare pentru apele de suprafata, apele subterane si zonele protejate in scopul cunoasterii si clasificarii "starii " acestora in cadrul fiecarui district hidrografic.

In Romania programele de monitorizare stabilite au devenit operationale la 22.12.2006, aplicandu-se corpurilor de apa de suprafata, corpurilor de apa subterana si zonelor protejate.

Sistemul National de Monitoring Integrat al Apelor cuprinde urmatoarele 6 sub-sisteme:

• rauri
• lacuri
• ape tranzitorii
• ape costiere
• ape subterane
• ape uzate (monitoringul de control al apelor uzate evacuate in receptorii naturali).

Mediile de investigare sunt reprezentate de apa, sedimente si biota , elementele de calitate,

parametrii si frecventele minime de monitorizare fiind in concordanta cu cerintele Directivei Cadru in domeniul apei, functie de tipul de program.

Monitorizarea starii apelor in Romania pe baza programelor de monitorizare stabilite in

conformitate cu Art. 8 (1,2) ale Directivei Cadru Apa se realizeaza de catre Administratia

Nationala "Apele Romane" prin unitatile sale teritoriale. Pentru unele corpuri de apa din Delta Dunarii monitorizarea se efectueaza de catre Institutul National de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunarii"-Tulcea iar pentru corpurile de apa costiere monitorizarea este realizata de Directia Apelor Dobrogea Litoral impreuna cu Institutul National de Cercetare - Dezvoltare Marina "Grigore Antipa" - Constanta.

Programele de monitorizare a apelor de suprafata includ:

• programul de supraveghere;
• programul operational;
• programul de investigare.

In abordarea nationala, o sectiune de monitorizare poate servi atat programului de supraveghere, cat si programului operational de monitorizare.

Programele de monitorizare a apelor subterane includ:

• programul de monitorizare cantitativa;
• programul de monitorizare calitativa (de supraveghere si operational)

3.2.1. Ape de suprafata

In conformitate cu anexa V din Directiva Cadru, informatiile furnizate de sistemul de

monitoring al apelor de suprafata sunt necesare pentru:

• Clasificarea starii corpurilor de apa (avand in vedere atat starea ecologica, cat si starea chimica) ;
• Validarea evaluarii de risc;
• Proiectarea eficienta a viitoarelor programe de monitoring;
• Evaluarea schimbarilor pe termen lung datorita cauzelor naturale;
• Evaluarea schimbarilor pe termen lung datorate activitatilor antropice;
• Estimarea incarcarilor de poluanti transfrontalieri sau evacuati in mediul marin;
• Evaluarea schimbarilor in starea corpurilor de apa identificate ca fiind la risc, ca raspuns la aplicarea masurilor de imbunatatire sau prevenire a deteriorarii;
• Stabilirea cauzelor datorita carora corpurile de apa nu vor atinge obiectivele de mediu;
• Stabilirea magnitudinii si impactului poluarilor accidentale;
• Utilizarea in exercitiul de intercalibrare;
• Evaluarea conformitatii cu standardele si obiectivele zonelor protejate;
• Cuantificarea conditiilor de referinta pentru apele de suprafata.

Programul de supraveghere

Monitoringul de supraveghere are rolul de a evalua starea tuturor apelor din cadrul bazinului

hidrografic, furnizand informatii pentru: validarea procedurii de evaluare a impactului, proiectarea eficienta a viitoarelor programe de monitoring, evaluarea tendintei de variatie pe termen lung a resurselor de apa, inclusiv datorita impactului activitatilor antropice.

In Romania, programul de supraveghere se realizeaza in fiecare an pe perioada unui plan de

management si majoritatea sectiunilor de monitorizare au fost definite ca fiind de supraveghere.

Programul de investigare

Programul de monitorizare investigativa in Romania a fost stabilit pe baza prevederilor Directivei Cadru in domeniul apei, fiind reprezentat de:

• identificarea cauzelor depasirilor limitelor prevazute in standardele de calitate si in alte reglementari din domeniul gospodaririi apelor,
• certificarea cauzelor pentru care un corp de apa nu poate atinge obiectivele de mediu (acolo unde monitoringul de supraveghere arata ca obiectivele stabilite pentru un corp de apa nu se pot realiza, iar monitoringul operational nu a fost inca stabilit),
• stabilirea impactului poluarilor accidentale, furnizand informatii referitoare la programele de masuri necesare pentru atingerea obiectivelor de mediu si a masurilor specifice necesare pentru remedierea efectelor poluarilor accidentale.

Programul de investigare se aplica, daca este necesar, la completarea cunostintelor privind calitatea apei, la testarea noilor metode de evaluare calitativa, la probarea ipotezelor privind evaluarea presiunilor si a impactului, nefiind necesara stabilirea in avans a retelei de monitoring investigativ si a elementelor de calitate monitorizate.

3.2.2. Caraterizarea starii apelor - Apele de suprafata

Definitii normative si principii

Directiva Cadru Apa defineste in Art.2 starea apelor de suprafata prin :

Ø      starea ecologica

Ø      starea chimica

Starea ecologica reprezinta structura si functionarea ecosistemelor acvatice, fiind definita in

conformitate cu prevederile Anexei V a Directivei Cadru Apa, prin elementele de calitate

biologice, elemente hidromorfologice si fizico-chimice generale cu functie de suport pentru cele biologice, precum si prin poluantii specifici (sintetici si nesintetici).

Conceptul promovat de Directiva Cadru Apa privind starea apelor are la baza o abordare noua, integratoare care difera fundamental de abordarile anterioare in domeniul calitatii apei in care elementele hidromorfologice nu erau considerate, iar preponderenta revenea elementelor fizico-chimice

Caracterizarea starii ecologice in conformitate cu cerintele Directivei Cadru Apa (transpuse in legislatia romaneasca prin Legea 310/2004 care modifica si completeaza Legea Apelor 107/1996) se bazeaza pe un sistem de clasificare in 5 clase, respectiv : foarte buna, buna, moderata, slaba si proasta, definite si reprezentate astfel:

*Imagini preluate din Proiectul Planului de Management al BH Siret

Directiva Cadru defineste starea chimica buna a apelor de suprafata, ca fiind starea chimica atinsa de un corp de apa la nivelul caruia concentratiile de poluanti nu depasesc standardele de calitate pentru mediu, stabilite in anexa IX si sub Art. 16(7), precum si sub alte acte legislative Comunitare ce stabilesc astfel de standarde. Standardele de calitate pentru mediu (EQS) sunt definite drept concentratiile de poluanti ce nu trebuie depasite, pentru a se asigura o protectie a sanatatii umane si a mediului.

Corpurile de apa care nu se conformeaza cu toate valorile standard de calitate pentru mediu se indica ca neindeplinind obiectivul de stare chimica buna.

In evaluarea starii chimice, substantele prioritare prezinta relevanta. In acest sens, Comisia

Europeana a propus Directiva privind standardele de calitate pentru mediu in domeniul politicii apei si care amendeaza Directiva Cadru a Apei (Documentul COM(2008) 487 final) care prezinta valorile standard de calitate pentru mediu pentru substantele prioritare si alti poluanti (33 de substante si grupuri de substante sintetice si nesintetice + 8 alti poluanti sintetici).

De asemenea Directiva Cadru Apa, introduce un concept nou privind starea corpurilor de apa puternic modificate si artificiale, reprezentata de potentialul ecologic si de starea chimica.

In cazul corpurilor de apa puternic modificate si artificiale sunt definite 4 clase ale potentialului ecologic, respectiv: potential ecologic maxim si bun, potential ecologic moderat, potential ecologic slab, potential ecologic prost.

*Imagini preluate din Proiectul Planului de Management al BH Siret

Avand in vedere faptul ca sistemul de clasificare si evaluare al starii apelor in conformitate cu Directiva Cadru Apa este in curs de finalizare, nefiind disponibil in aceasta etapa, caracterizarea si evaluarea starii apelor s-a realizat pe baza prevederilor legislatiei in vigoare, respectiv Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa.

Acesta prevede clasificarea in cinci clase (I, II, III, IV, V) insa fara a lua in considerare toate cerintele Directivei Cadru Apa, oferind ca urmare numai o indicatie asupra starii apelor si nu o caracterizare si evaluare conforma cu Directiva Cadru Apa.

Pentru anul 2007, clasificarea cursurilor de apa din punct de vedere biologic s-a realizat pe baza indexul saprob al macronevertebratelor ( metoda Pantle-Buck ), investigarea comunitatilor de macronevertebrate bentice reprezentand instrumentul cel mai relevant si des aplicat pentru evaluarea acestor corpuri de apa.

Calitatea apelor curgatoare din punct de vedere biologic din spatiul hidrografic Siret este

prezentata in Fig. 6.4., rezultand ca din lungimea totala de 2908 km a cursurilor de apa

monitorizate:

• 1061 km (36 %) - stare foarte buna
• 1434 km (49 %) - stare buna
• 366 km (13%) - stare moderata
• 47 km (2 %) - stare slaba
• 0 km (0 %) - stare proasta

Lungimea sectoarelor de rauri cu apa de o anumita calitate raportate la lungimea totala a

raurilor monitorizate din punct de vedere fizico - chimic (2908 km), corespunzatoare claselor de calitate, in conformitate cu Normativul 161/2006, in anul 2007, se prezinta astfel :

• 1499 km ( 52 %) au stare foarte buna
• 917 km ( 32 %) au stare buna
• 295 km (10 %) au stare moderata

Reprezentarea grafica a potentialului ecologic se realizeaza astfel :

*potential ecologic maxim si bun - verde

*potential ecologic moderat - galben

*potential ecologic slab - portocaliu

*potential ecologic prost - rosu,

la care se adauga o linie de culoare GRI DESCHIS pentru CORPURILE

ARTIFICIALE si GRI INCHIS pentru CELE PUTERNIC MODIFICATE

ANTROPIC.

Ø      58 km ( 2 %) au stare slaba

Ø      138 km ( 5 %) au stare proasta

Calitatea lacurilor naturale si de acumulare din punct de vedere biologic s-a bazat pe valorile gradului de trofie, in spatiul hidrografic Siret din totalul de 2 lacuri naturale, au fost incadrate 2 ca fiind ultraoligotrofe (100 %) .

Din totalul de 9 lacuri de acumulare montorizate : 2(22%) au fost caracterizate oligotrofe, 6 mezotrofe ( 67 %) si 1 hipertrof (11 %).

In stabilirea gradului de trofie a lacurilor un rol determinant l-au avut valoarea biomasei maxime a fitoplanctonului in zona fotica, saturatia in oxigen si concentratiile azotului mineral total si ale fosforului total.

Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice, in anul 2007, din totalul de 2 lacuri

naturale monitorizate in spatiul hidrografic Siret, 2 (100%) au prezentat o calitate foarte buna. De asemenea, pentru lacurile de acumulare, din totalul de 9 acumulari monitorizate, 5 (56 %) au calitate foarte buna si 4 (44 %) au calitate buna.

*Imagine preluata din Proiectul Planului de Management al BH Siret

IV. Obiectivele de mediu

Obiectivele de mediu prevazute in Directiva Cadru Apa, reprezinta unul dintre elementele centrale ale acestei reglementari europene, avand ca scop protectia pe termen lung, utilizarea si gospodarirea durabila a apelor.

Directiva Cadru Apa stabileste in Art. 4 (in special pct. 1) obiectivele de mediu indicand ca

elemente principale:

• prevenirea deteriorarii starii apelor de suprafata si subterane (art4.1.(a) (i), art4.1.(b) (i))
• protectia, imbunatatirea si restaurarea tuturor corpurilor de apa de suprafata, inclusiv a celor care fac obiectul desemnarii corpurilor de apa puternic modificate si artificiale, precum si a corpurilor de apa subterana in vederea atingerii "starii bune" pana in 2015 (art4.1) (a) (b) (ii)
• protectia si imbunatatirea corpurilor de apa puternic modificate si artificiale in vederea atingerii "potentialului ecologic bun" si a "starii chimice bune" pana in 2015 (art4.1.(a) (iii))
• reducerea progresiva a poluarii cu substante prioritare si incetarea evacuarilor de substante prioritar periculoase in apele de suprafata prin implementarea masurilor necesare
• reducerea tendintelor semnificative si sustinute de o crestere ale poluantilor in apele subterane
• atingerea standardelor si obiectivelor stabilite pentru zonele protejate de catre legislatia comunitara (art. 4,1(c).
• in esenta, atingerea obiectivelor de mediu pana in 2015, include:
• pentru corpurile de apa de suprafata : atingerea starii ecologice bune si a starii chimice bune, respectiv a potentialului ecologic bun si a starii chimice bune pentru corpurile de apa
• puternic modificate si artificiale
• pentru corpurile de apa subterane: atingerea starii chimice bune si a starii cantitative bune pentru zonele protejate: atingerea obiectivelor de mediu prevazute de legislatia specifica
• nedeteriorarea starii apelor de suprafata si subterane

In cazul in care unui corp de apa i se aplica unul sau mai multe obiective de mediu, se va selecta cel mai sever obiectiv de mediu pentru corpul respectiv (Art. 4.2.)

Obiectivele de mediu se reactualizeaza o data la 6 ani, prin Planurile de Management

bazinale. In cazul in care obiectivele de mediu nu pot fi atinse, in conditiile prevazute de Art. 4(4),(5), (6) si (7) ale Directivei Cadru Apa se pot cere exceptii de la atingerea obiectivelor de mediu, ce sunt prezentate detaliat in Cap. 10.

4.1. Ape de suprafata

In cazul apelor de suprafata, definirea si caracterizarea obiectivelor de mediu pentru starea

ecologica si potentialul ecologic bun, in conformitate cu Directiva Cadru Apa este in curs de finalizare, fiind componenta a sistemului de clasificare si evaluare al starii apelor.

In prezent, pentru poluantii specifici, obiectivele de mediu se definesc prin concentratii ce

nu depasesc valorile standardelor de calitate prevazute in HG 351/2005 cu modificarile si

completarile ulterioare.

Pentru starea chimica, substantele prioritare prezinta relevanta. In acest sens, Comisia

Europeana a propus Directiva privind standardele de calitate pentru mediu in domeniul politicii apei si care amendeaza Directiva Cadru a Apei (Documentul COM(2008) 487 final) care prezinta valorile standard de calitate pentru mediu pentru substantele prioritare si alti poluanti (33 de substante si grupuri de substante sintetice si nesintetice + 8 alti poluanti sintetici). In anexa se prezinta lista substantelor prioritare, precum si standardele de calitate pentru mediu pentru substantele prioritare si alti poluanti.

Dupa definirea obiectivelor de mediu, procesul de stabilire al obiectivelor de mediu se

va realiza la nivelul corpurilor de apa, prezentarea obiectivelor de mediu efectuandu-se in conformitate cu prevederile Anexei VII, pct. 5 a Directivei Cadru Apa, care stipuleaza elaborarea unei liste cu obiectivele de mediu pentru apele de suprafata, apele subterane si zonele protejate.

Stabilirea obiectivelor de mediu in conformitate cu Anexa VII, pct. 5 a Directivei

Cadru Apa va a fi integrata in draft-ul Planului de Management Bazinal si va fi prezentata pe site-ul Directiilor de Apa si al Administratiei Nationale "Apele Romane" in vederea consultarii publicului.

5. Analiza economica

5.1. Analiza economica a utilizarii apei

5.1.1. Caracterizare Generala

Obiectivul acestei sectiuni este de a evalua importanta apei pentru folosinte, precum si a

dezvoltarii socio - economice a bazinului .

Analiza importantei economice a utilizarii apei furnizeaza profilul economic al bazinului

hidrografic Siret din punct de vedere al indicatorilor demografici si macro-economici privind

populatia si veniturile populatiei exprimate prin PIB/spatiu hidrografic/bazin hidrografic precum si evolutia in timp a acestora pentru a putea evidentia tendintele cerintei de apa. Totodata este furnizata si o caracterizare a folosintelor de apa, precum si a serviciilor de apa specifice bazinului hidrografic.

Spatiul Hidrografic al Directiei de Apa Siret este situat in Regiunea de Dezvoltare Nord- Est

Regiunea Nord-Est participa la formarea PIB-ului national cu o pondere de 11,8%, ceea ce o

claseaza pe pozitia 5 intre cele 8 regiuni ale Romaniei. Din punct de vedere al evolutiei demografice in ultimii 3 ani se constata o foarte usoara scadere a populatiei (0,3%), cauzata in principal de migratie, precum si de scaderea sporului natural al populatiei in ultimii ani.

In Tabelul 8.1. se prezinta situatia demografica si situatia indicatorilor macroeconomici aferenti Spatiului hidrografic Siret.

Tabelul apare in lucrarea Proiectul Planului de Management al SH Siret

5.1.2. Servicii publice de gospodarire a apelor

DA Siret , unitate subordonata Administratiei Nationale "Apele Romane" este in conformitate cu Legea 310/2004, Art. 81 (3) furnizor al apei prelevate direct din sursele de apa de suprafata, naturale sau amenajate, indiferent de detinatorul cu orice titlu al amenajarii si din sursele subterane apartinand spatiului hidrografic Siret.

Principalele atributii ale DA Siret in conformitate cu Ordonanta de Urgenta 73/2005 sunt:

a) gospodarirea durabila a resurselor de apa, aplicarea strategiei si a politicii nationale si urmarirea respectarii reglementarilor in domeniu, precum si a programului national de implementare a prevederilor legislatiei armonizate cu directivele Uniunii Europene;

b) administrarea si exploatarea infrastructurii Sistemului National de Gospodarire a Apelor;

c) gestionarea si valorificarea resurselor de apa de suprafata si subterane, cu potentialele lor

naturale, si a fondului national de date din domeniu;

d) gospodarirea unitara si durabila a resurselor de apa de suprafata si subterane si protectia acestora impotriva epuizarii si degradarii, precum si repartitia rationala si echilibrata a acestor resurse;

e) administrarea, exploatarea, intretinerea, repararea si modernizarea infrastructurii nationale de gospodarire a apelor, aflata in administrarea sa;

f) administrarea, exploatarea si intretinerea albiilor minore ale apelor, a cuvetelor lacurilor si

baltilor, in starea lor naturala sau amenajata, a falezei si plajei marii, a zonelor umede si a celor protejate, aflate in patrimoniu;

g) administrarea, exploatarea si intretinerea infrastructurii Sistemului National de Veghe Hidrologica si Hidrogeologica;

h) administrarea, exploatarea si intretinerea Sistemului National de Supraveghere a Calitatii

Resurselor de Apa;

i) realizarea sistemului informatic si de telecomunicatii in unitatile sistemului de gospodarire a apelor; elaborarea de produse software in domeniul gospodaririi apelor, hidrologiei si

hidrogeologiei;

j) alocarea dreptului de utilizare a resurselor de apa de suprafata si subterane, in toate formele sale de utilizare, cu potentialele lor naturale, cu exceptia resurselor acvatice vii, pe baza de abonamente, conform prevederilor Legii apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, si a serviciilor comune pe baza de contracte economice incheiate cu utilizatorii de apa si cu alti beneficiari;

k) apararea impotriva inundatiilor prin lucrarile de gospodarire a apelor aflate in administrarea sa si constituirea stocului de materiale si mijloace specifice de aparare impotriva inundatiilor, aferente acestora;

l) intretinerea si exploatarea lucrarilor de gospodarire a apelor din domeniul public al statului, cu rol de aparare impotriva inundatiilor aflate in administrare;

m) avizarea lucrarilor si activitatilor ce se executa pe ape sau au legatura cu apele, precum si

eliberarea autorizatiilor de gospodarire a apelor;

n) instruirea si perfectionarea personalului din domeniul gospodaririi apelor in centrele proprii de formare profesionala si/sau in colaborare cu alte institutii specializate;

o) realizarea de anuare, sinteze, studii si cercetari de hidrologie, hidrogeologie, de gospodarire a apelor si de mediu, instructiuni si monografii, studii de impact, bilanturi de mediu;

p) realizarea de tiparituri in domeniul apelor;

r) elaborarea schemelor directoare de amenajare si management ale bazinelor hidrografice;

s) efectuarea si/sau participarea la audituri si consultanta pentru terti in vederea functionarii in siguranta a lucrarilor si constructiilor hidrotehnice.

Serviciile publice de gospodarire a resurselor de apa din cadrul bazinului sunt:

- serviciul de asigurare a cerintelor de apa bruta in sursa;

- serviciul de primire in apele de suprafata a substantelor poluante din apele uzate

evacuate in limita reglementarilor legale;

- serviciul de aparare impotriva inundatiilor;

- serviciul de protectie a calitatii apelor;

- serviciul privind cunoasterea cantitativa si calitativa a resurselor de apa si de

prognoza a evolutiei regimului hidrologic;

5.1.3. Situatia prelevarilor de apa in SH Siret

In anul 2007 a fost prelevat si livrat catre utilizatori un volum de 321.199 mii m³ din sursele de suprafata si subterane, din care 63,29% din sursele de suprafata si 36,71% din sursele subterane.

Operatorilor economici producatori de energie electrica prin hidrocentrale indiferent de puterea instalata au prelevat un volum de 1.206.560mii m³.

Repartitia volumelor de apa livrate pe tipuri de utilizatori se prezinta astfel:

Din sursele de suprafata ( rauri, lacuri naturale si lacuri de acumulare amenajate ) a fost livrat un volum de :

mii m³, - Populatiei prin unitatile de gospodarie comunala

mii m³ - Industriei (cu exceptia agentilor producatori de energie electrica) un volum de mii m³ - un total de mii m³ pentru agricultura din care :

- 22.432 mii m³- irigatii

- 23.868 mii m³ - acvacultura

- 230 mii m³ - zootehnie.

Din sursele subterane a fost livrat un volum de apa mii m³ din care pentru:

populatie prin gospodarii comunale un volum de mii m³

industrii un volum de mii m³

agricultura un volum de mii m³

Referitor la volumele de apa restituite de la folosintele de apa in anul 2007 la nivelul DA Siret a fost evacuat un volum de :

- 73.006 mii mc de catre populatie;

- 155.438 mii mc de catre industrie;

- 17.922 mii mc agricultura.

Din totalul de apr.247.519 mii mc restituiti , au fost epurate conform cerintelor Directivei privind calitatea efluentului evacuat un volum de 69.331 mii mc, iar un volum de 28.563 mii mc nu necesita epurare.

5.2. Tendinte in evolutia cerintelor de apa

Volumul II - Prevederi privind dezvoltarea folosintelor si a cerintelor de apa cuprinse in planurile nationale de dezvoltare a romaniei, cadrul strategic national de referinta si alte strategii, programe si planuri;

Volumul III - Prevederi ale planurilor de dezvoltare regionala in domeniul gestionarii resurselor de apa sau in activitati legate de apa;

Volumul IV - Prognoza cerintelor de apa ale folosintelor. Bilantul apei.

La nivel de bazin / spatiu hidrografic studiul este organizat intr-un singur volum

pentru fiecare bazin / spatiu hidrografic si este denumit Volumul 2 in vederea asigurarii continuitatii cu volumele 1 (1A - Memoriu si 1B - Anexe, elaborate in anul 2007 si intitulate "Situatia actuala a gestionarii pe folosinte a resurselor de apa"):

- Spatiul hidrografic Siret - Volumul 2 - Prognoza cerintelor de apa ale folosintelor. Bilantul

apei;

5.2.1 Mecanismul economico financiar in domeniul gospodaririi apei. Evaluarea recuperarii

costurilor pentru serviciile publice de gospodarire a apelor

Mecanismul economic specific in domeniul gospodaririi cantitative si calitative a

resurselor de apa include sistemul de contributii, plati, bonificatii si penalitati, ca parte a modului de finantare pe principii economice a Administratiei Nationale "Apele Romane" (si implicit ale tuturor Directiile de Ape) in scopul functionarii in siguranta a Sistemului National de Gospodarire a Apelor in conformitate cu art.108 din Constitutia Romaniei, republicata al art.4 alin (5) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.107/2002 privind infiintarea Administratiei Nationale 'Apele Romane" aprobata cu modificari prin Legea nr.404/2003, cu modificarile si completarile ulterioare si al Art.81, alin 1 din Legea Apelor 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare.

Sistemul de plati se bazeaza pe regula beneficiarul, respectiv poluatorul plateste in functie

de serviciile prestate si de cele privind folosirea rationala a resurselor de apa. In functie de modul de folosire a resurselor de apa, se pot acorda bonificatii utilizatorilor care demonstreaza grija pentru folosirea si protectia calitatii apei sau penalitati pentru utilizatorii la care se constata abateri de la prevederile contractuale.

In conformitatea cu Legea 310/2004 Administratia Nationala "Apele Romane" este singura in drept sa aplice sistemul de plati pentru serviciile specifice de gospodarire a apelor tuturor utilizatorilor , indiferent de detinatorul cu orice titlu al amenajarii precum si din sursele subterane, cu exceptia apelor geotermale.

Veniturile Administratiei Nationale "Apele Romane" (implicit ale Directiei de Apa Siret )se asigura prin aplicarea mecanismului economic in domeniul gospodaririi cantitative si calitative a apelor, al carui scop principal este conservarea si protejarea resurselor de apa impotriva epuizarii si poluarii, precum si mentinerea "Sistemului National de Gospodarire a Apelor" la parametrii nominali de exploatare.

In conformitate cu prevederile Ordonantei nr.36/2001, cu privire la regimul preturilor si

tarifelor pentru produsele si serviciile care constituie monopol natural, preturile si tarifele se stabilesc pentru produsele si serviciile specifice de gospodarire a apelor, deci si pentru apa bruta, de catre Administratia Nationala Apele Romane, cu avizarea Serviciului de reglementare preturi din cadrul Ministerului Finantelor si se promulgheaza prin Hotarare de Guvern.

HG 803/31.07.2008 stabileste cuantumul contributiilor specifice de gospodarire a apelor de gospodarire a resurselor de apa, a tarifelor si penalitatilor.

Contributiile pentru serviciile de utilizare a resurselor de apa (lei/mii m³ apa bruta utilizata), sunt diferentiate pe categorii de surse (suprafata, subteran, Dunare) ca urmare a conditiilor diferite de asigurare a apei si pe utilizatori ( gospodarii comunale, industrie, energetic, agricultura, unitati cult) si se regasesc in HG 803 - Anexat.

Cheltuielile legate de activitatea de gospodarire a apelor au caracter constant indiferent de volumul de apa prelevat, iar reducerea acestuia influenteaza negativ veniturile unitatilor de gospodarire a apelor si implicit realizarea lucrarilor necesare mentinerii in siguranta a Sistemului National de Gospodarire a Apelor.

Astfel:

Structura principalelor cheltuieli in 2007 necesare efectuarii lucrarilor specifice de

gospodarirea apelor , precum si managementului calitativ al resurselor de apa, este prezentata in Figura 8.10 .

Astfel, cheltuielile destinate activitatii de baza au pondere sub 50%.

De asemenea, cheltuielile de exploatare, intretinere si reparatii a utilajelor si mijloacelor de transport detin o pondere mare in detrimentul cheltuielilor destinate activitatii de baza.

Rezultatul patrimonial al excedentului financiar la nivelul Directiei de Apa Siret la nivelul anului 2007 este de 4.482 mii lei .

5.2.2. Mecanismul economico-financiar in domeniul serviciilor publice de apa Evaluarea recuperarii costurilor pentru serviciile publice de gospodarire a apelor

In conformitate cu Legea 241 din 22 iunie 2006 Serviciul Public de Alimentare cu Apa si de Canalizare al Localitatilor, denumit in continuare serviciul de alimentare cu apa si de canalizare, se afla sub conducerea, coordonarea si responsabilitatea autoritatii administratiei publice locale, care are drept scop asigurarea alimentarii cu apa, canalizarea si epurarea apelor uzate pentru toti utilizatorii de pe teritoriul localitatilor.

In conformitate cu Art.20/Legea_241_2006 , operatorii care desfasoara activitatea de

furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare in regim de gestiune delegata sunt cei stabiliti prin Legea nr. 51/2006

In conformitate cu Art.34/Legea_241_2006, preturile si tarifele pentru plata serviciului de alimentare cu apa si de canalizare se fundamenteaza, se stabilesc, se ajusteaza, se modifica, se avizeaza si se aproba in conditiile Legii nr. 51/2006

Fundamentarea preturilor si tarifelor serviciului de alimentare cu apa si de canalizare se face de catre operator, astfel incat structura si nivelul acestora:

a) sa acopere costul justificat economic al furnizarii/prestarii serviciului;

b) sa asigure functionarea eficienta si in siguranta a serviciului, protectia si conservarea mediului, precum si sanatatea populatiei;

c) sa descurajeze consumul excesiv si sa incurajeze investitiile de capital;

d) sa garanteze respectarea autonomiei financiare a operatorului;

e) sa garanteze continuitatea serviciului.

Preturile si tarifele pentru plata serviciilor de apa si de canalizare se fundamenteaza pe baza costurilor de productie si exploatare, a costurilor de intretinere si reparatii, a amortismentelor aferente capitalului imobilizat in active corporale si necorporale si includ cote pentru plata dobanzilor si restituirea creditelor, pentru crearea surselor de dezvoltare si modernizare a sistemelor tehnico-edilitare, precum si profitul operatorului, in conditiile legii, cu respectarea urmatoarelor conditii:

• structura si nivelul tarifelor sa fie stabilite astfel incat sa reflecte costul efectiv al

furnizarii/prestarii serviciilor de apa si de canalizare, sa descurajeze consumul excesiv, sa incurajeze functionarea eficienta a acestora si protectia mediului, sa incurajeze investitiile de capital si sa fie corelate cu gradul de suportabilitate de catre utilizatori;

• sa fie asigurata si respectata autonomia financiara a operatorului;
• operatorul sa aiba dreptul de a propune tarife binome care au: o componenta fixa,

proportionala cu cheltuielile necesare pentru mentinerea in exploatarea si functionarea in conditii de siguranta si eficienta a sistemului de alimentare cu apa, respectiv de canalizare, si una variabila, in functie de consumul de apa, respectiv de cantitatea de ape uzate, inregistrate la utilizatori;

• operatorul sa aiba dreptul de a indexa periodic tarifele in functie de rata inflatiei, in baza unor formule de indexare avizate de autoritatea de reglementare si aprobate de autoritatile administratiei publice locale responsabile;
• aprobarea tarifelor sa se faca de catre consiliile locale, consiliile judetene sau, dupa caz, de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, in conformitate cu dispozitiile legale, in baza avizului autoritatii de reglementare si cu conditia respectarii urmatoarelor cerinte:

In 2007 Administratia Nationala impreuna cu Asociatia Romana a Apei a initiat o intervieviere a operatorilor de servicii publice de alimentare cu apa si canalizare , operatori regionali si in curs de regionalizare, a caror aplicatie a fost aprobata sau este in curs de aprobare la Autoritatea de Management din cadrul Programului Operational Structural de Mediu, Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, rezultand un nivel al tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apa si canalizare.

Finantarea activitatii curente a serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare se face prin incasarea contravalorii acestora de la consumatori, la preturile si tarifele aprobate de catre autoritatile locale. Prin urmare, activitatea de exploatare nu se subventioneaza si nu se practica sisteme de protectie sociala directa la serviciile publice de alimentare cu apa si canalizare, procentul de recuperare a costurilor la nivelul serviciilor facturate este mai mare de 100%, diferenta constand in nivelul cotei de dezvoltare si a cotei de profit stabilit in conformitate cu legislatia in vigoare.

VI. PROGRAME DE MASURI

Directiva Cadru privind Apa (DCA), adoptata la 23 octombrie 2000 de catre Parlamentul

Eurpean si Consiliu, are ca obiectiv ambitios stabilirea unui cadru European unic si coherent pentru politica si gestiunea apelor, integrand deopotriva si directivele europene din domeniul apelor. Se fixeaza astfel un cadru de protectie a apelor care sa permita:

prevenirea degradarii mediului acvatic, conservarea sau ameliorarea starii apelor;

promovarea unei utilizari durabile a apei, bazata pe protectia pe termen lung a resurselor de apa disponibile;

reducerea sau eliminarea treptata a emisiilor de substante prioritare / prioritar periculoase in

apele de suprafata;

reducerea poluarii apelor subterane;

In vederea atingerii obiectivelor de mediu se implementeaza un proces global, inclusiv

pregatirea unor documente de planificare si reactualizarea lor la fiecare 6 ani:

- caracterizarea starii actuale a corpurilor de apa;

- planul de management al bazinului hidrografic care include programme de masuri;

- programul de monitoring care are ca scop supravegherea calitatii corpurilor de apa si verificarea daca obiectivele de mediu sunt atinse.

Natura ciclica si etapele necesare procesului de planificare a planului de management,

precum si locul programului de masuri in acest context, sunt prezentate in Figura nr. 9.1.

In conformitate cu prevederile Legii Apelor 310/2004, art. 23 - 25, Planul National de

Management a apelor din Romania, ca parte a schemei directoare, trebuie sa contina "un rezumat al masurilor necesare pentru a aduce corpurile de apa, in mod progresiv, la starea ceruta pana la termenul limita extins, pentru orice intarziere semnificativa a realizarii masurilor operationale si planificarea implementarii acestora."

De asemenea, in art. 43 (18, 19) se coreleaza programul de masuri cu politicile si strategiile

dezvoltarii durabile si gospodaririi apelor si se stabilesc termenul de realizare 22 decembrie 2009 si termenul la care programul de masuri devine operational (22 decembrie 2012). "Programele de masuri se revizuiesc, daca este necesar, se reactualizeaza pana cel tarziu la data de 22 decembrie 2015 si apoi la fiecare 6 ani".

Potrivit cerintelor Art. 14 al Directivei Cadru trebuie asigurata si informarea, consultarea si participarea factorilor implicati in luarea deciziilor pentru stabilirea perogramului de masuri. Programul de masuri este rezultatul concret al DCA, continutul sau fiind fixat de art. 11 si Anexa VI ale directivei. Directiva Cadru defineste 2 categorii de masuri, si anume masuri de baza si masuri suplimentare.

'Masurile de baza' sunt cerintele minime de conformare si constau din acele masuri cerute de implementarea legislatiei comunitare pentru protectia apelor, inclusiv masurile sub legislatia specificata in Articolul 10 si in partea A a anexei VI (lista masurilor de baza ce urmeaza a fi incluse in programele de masuri), si anume:

i. Directiva privind calitatea apelor utilizate pentru imbaiere (76/160/EEC);

ii. Directiva privind conservarea pasarilor salbatice (79/409/EEC);

iii. Directiva privind apa potabila (80/778/EEC), amendata de Directiva (98/83/EC);

iv. Directiva privind accidentele majore (Seveso) (Directiva 96/82/EC);

v. Directiva privind evaluarea impactului de mediu (Directiva 85/337/EEC);

vi. Directiva privind namolurile din statiile de epurare (Directiva 86/278/EEC);

vii. Directiva privind epurarea apelor uzate urbane (91/271/EEC);

viii. Directiva privind produsele pentru protectia plantelor (91/414/EEC);

ix. Directiva privind poluarea cu nitrati din surse agricole (91/676/EEC);

x. Directiva privind conservarea parcurilor naturale precum si a animalelor si plantelor din zonele neamenajate (92/43/EEC);

xi. Directiva privind prevenirea si controlul integrat al poluarii (96/61/EC).

'Masurile suplimentare' sunt acele masuri identificate si implementate in plus fata de

masurile de baza cu scopul de a atinge obiectivele stabilite in Articolul 4, si anume:

i. Instrumente legislative;

ii. Instrumente administrative;

iii. Instrumente economice sau fiscale;

iv. Intelegeri/acorduri de mediu negociate;

v. Controlul emisiilor;

vi. Coduri de buna practica;

vii. Refacerea si restaurarea zonelor umede;

viii. Controlul captarilor;

ix. Masuri de management de necessitate (ex. Promovarea productiei agricole adaptate, cum ar fi culturi fara cerinte mari de apa in zonele afectate de seceta);

x. Masuri de eficientizare si reutilizare (ex. Promovarea in industrie a tehnologiilor ce

utilizeaza eficient apa, precum si a tehnicilor de irigare cu consum mic de apa);

xi. Proiecte de constructie;

xii. Uzine de desalinizare;

xiii. Proiecte de reabilitare;

xiv. Reincarcarea artificiala a acviferelor;

xv. Proiecte educationale;

xvi. Proiecte de cercetare, dezvoltare si testare;

xvii. Alte masuri relevante.

Etapele de stabilire a programului de masuri

Presiunile identificate in Rapoartele 2004 la nivelul celor 11 bazine/spatii hidrografice

reprezinta baza pentru stabilirea listei de posibile masuri. Asa cum s-a subliniat anterior, lista de masuri va contine in mod obligatoriu masurile de baza, precum si eventuale masuri suplimentare avand in vedere atingerea starii bune a apelor. Prin aplicarea analizei economice si a scenariilor (prin modelare), vor fi selectate combinatiile de masuri (masuri de baza + masuri suplimentare) care prezinta cel mai bun raport cost-eficienta.

Programul de masuri se aplica presiunilor semnificative de la nivelul corpurilor de apa. In

anumite cazuri, datorita relatiei de transfer a poluantilor din amonte in aval, masurile se pot lua la nivelul corpurilor de apa din amonte (care pot sa nu aiba risc), iar efectele/beneficiile sa fie identificate la nivelul corpurilor de apa din aval. De asemenea, in cazul surselor difuze de poluare masurile pot fi stabilite la nivel de sub-bazin.

Datorita considerentelor mai sus mentionate, stabilirea programului de masuri la nivel de

bazin/spatiu hidrografic necesita parcurgerea urmatoarelor etape:

Pasul 1: Stabilirea listei de masuri de baza la nivel de bazin/spatiu hidrografic

Pasul 1a: Realizarea/reactualizarea inventarului presiunilor semnificative

Colectarea tuturor datelor privind presiunile punctiforme si difuze semnificative, precum si alte date realizate in cadrul Sistemului National de Monitoring Integrat al Apelor (ex. date privind evacuarea apelor uzate de la sursele punctiforme, informatii privind starea corpurilor de apa, impactul presiunilor), alte informatii relevante (utilizarea terenului, date statistice, etc.);

Pasul 1b: Realizarea inventarului masurilor de baza

Stabilirea listei de masuri de baza la nivel de bazin/spatiu hidrografic consta in verificarea si inventarierea masurilor de baza care sunt implementate, in curs de implementare sau vor fi implementate avand in vedere elementele legislative care transpun legislatia europeana (anexa VI din Directiva Cadru) si considerand perioadele de tranzitie obtinute, precum si alte elemente legislative nationale si strategiile sectoriale.

Pentru masurarea succesului masurilor, un set de criterii/indicatori trebuie stabilit. Astfel,

pentru fiecare masura se evalueaza costul si efectele asupra starii corpurilor de apa (cuantificate printr-un set criterii/indicatori: % reducere de N, t one P/an redus, etc.).

Pasul 2: Realizarea inventarului posibilelor masuri suplimentare

Identificarea posibilelor masuri suplimentare (in concordanta cu anexa VI a Directivei

Cadru) atunci cand aplicarea masurilor de baza nu conduce la atingerea obiectivelor de mediu; evaluarea costurilor aferente si a efectelor acestor masuri va fi utilizata in analiza economica.

Pasul 3: Aplicarea scenariilor si analizei economice

Pasul 3a: Aplicarea unor modele pentru estimarea efectelor masurile de baza sau a

combinatiilor de masuri

Prin aplicarea modelelor matematice se pot estima cantitatile de poluanti care ajung in

corpurile de apa si reducerea acestora prin aplicarea masurilor si scenariilor (Ex. Modelul

MONERIS - pentru nutrienti), precum si estimarea calitatii corpurilor de apa (ex. Modelul WAQ - pentru nutrienti, modelul QUAL2K - pentru substante organice).

Pasul 3b: Aplicarea analizelor cost - eficienta si cost - beneficiu pentru selectarea

celor mai eficiente masuri sau combinatii de masuri precum si pentru estimarea beneficiilor si prioritizarea masurilor;

Aplicarea analizelor cost - eficienta si cost - beneficiu pentru selectarea celor mai eficiente masuri sau combinatii de masuri, precum si pentru estimarea beneficiilor si a derogarilor.

Problematica derogarilor de timp si /sau de stabilire a unor obiective de mediu mai putin stringente trebuie analizata (in conformitate cu Articolul 4, punctele 3-9).

Pasul 4: Stabilirea programului de masuri

Prin combinarea diferitelor tipuri de masuri, programul de masuri trebuie sa permita crearea unei sinergii si complementaritati intre diferitele tipuri de actiuni:

masuri legale obligatorii

instrumente financiare

acorduri voluntare

programe educationale

Masuri pentru corpurile de apa care risca sa nu atinga obiectivele de mediu. Masuri

suplimentare pentru atingerea obiectivelor de mediu

O cerinta esentiala a Directivei Cadru Apa este stabilirea obiectivelor de calitate pentru toate corpurile de apa (art. 4) si implicit dezvoltarea de programe de masuri pentru atingerea acestor obiective (art. 11). Masurile de baza si masurile suplimentare, componente ale programului de masuri, au fost prezentate detaliat la inceputul capitolului.

Pentru atingerea obiectivelor de mediu prevazute de Directiva Cadru a Apei s-au luat in

considerare doua scenarii si anume:

Scenariul de baza ce presupune luarea de masuri pentru implementarea Directivelor europene din domeniul calitatii apei in conformitate cu prevederile acestora;

Scenariul optim ce presupune masuri suplimentare fata de scenariul de baza pentru atingerea in 2015 a starii bune/a potentialului ecologic bun a apelor in conformitate cu prevederile Directivei Cadru pentru Apa.

In capitolul 3.4 s-au analizat presiunile semnificative din spatiul hidrografic Siret, iar in

capitolul 3.5 s-a evaluat impactul antropic asupra corpurilor de apa si riscul neatingerii obiectivelor

de mediu datorita:

poluarii cu substante organice;

poluarii cu nutrienti;

poluarii cu substante periculoase;

presiunilor hidromorfologice.

Masurile de baza pentru reducerea poluarii cu substante organice, a poluarii cu nutrienti si a poluarii cu substante periculoase au fost prezentate in sub-capitolele 9.1, 9.5 si 9.7.

O etapa importanta este corelarea rezultatelor analizei presiune - impact cu rezultatele analizei economice a utilizarii apei pe baza scenariilor de dezvoltare pana in anul 2015, in vederea stabilirii unui program de masuri coerent si integrat, pentru corpurile de apa care risca sa nu indeplineasca obiectivele de mediu.

Masuri necesare pentru reducerea efectului presiunilor hidromorfologice

In vederea reducerii efectelor presiunilor hidromorfologice asupra corpurilor de apa si

asupra mediului in general, legislatia romanesca in domeniu prevede o serie de masuri ce se regasesc in reglementari specifice; dintre aceste masuri mentionam urmatoarele:

- Aplicarea prevederilor din Normativul Tehnic al Lucrarilor Hidrotehnice 1215/2008 al OM 1163/2007;

- Aplicarea prevederilor din HG 1854/2005 privind managementul riscului la inundatii;

- Respectarea prevederilor din autorizatia de gospodarire a apelor pentru toate tipurile de

lucrari (inclusiv balastiere);

- Respectarea prevederilor actelor de reglementare emise de autoritatile competente din

domeniul protectiei mediului.

Directiva Cadru Apa prevede masuri pentru reducerea efectelor presiunilor hidromorfologice pentru corpurile de apa care risca sa nu atinga obiectivele de mediu. In capitolul 6.3 s-a prezentat abordarea privind desemnarea finala a corpurilor de apa puternic modificate pentru corpurile de apa (testul de desemnare) care nu sunt in stare ecologica buna datorita presiunilor hidro-morfologice cu un grad de incredere de 100% din spatiul hidrografic Siret pentru corpurile de apa delimitate in bazinele cu suprafata mai mare de 4000 km2 In cadrul testului de desemnare s-au prezentat familii de masuri (tabel 6.7) in vederea atingerii starii bune/potentialului ecologic bun.

Analiza corpurilor de apa in vederea elaborarii programului de masuri pentru reducerea

efectelor presiunilor hidromorfologice se poate sintetiza functie de doua categorii - corpuri naturale si corpuri puternic modificate/artificiale dupa cum urmeaza:

Selectarea masurilor de restaurare si planificarea obiectivelor pentru corpurile de apa naturale la risc sa nu atinga starea ecologica buna (SEB) in 2015 datorita alterarilor

hidromorfologice (Figura nr. 9.13

Selectarea masurilor de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice si

planificarea obiectivelor pentru corpurile de apa puternic modificate si artificiale pentru a atinge potentialul ecologic bun - PEB sau un obiectiv mai putin sever decat PEB (Figura nr. 9.14

Prin masuri de restaurare se inteleg masurile ce conduc la atingerea starii ecologice bune a apei (SEB). Masurile de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice sunt masurile ce nu conduc corpul la atingerea starii ecologice bune (SEB) ci doar la atingerea potentialului ecologic bun (PEB).

In continuare se va folosi notiunea de masuri de renaturare prin care se inteleg atat

masurile de restaurare cat si cele de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice.

Masurile de renaturare a raurilor sunt in general reprezentate de urmatoarele

tipuri/categorii:

• restaurarea habitatelor/elementelor landscape-ului natural;
• restaurarea proceselor naturale;
• masuri specifice diverselor specii pentru cresterea biodiversitatii.

Masurile de renaturare a elementelor landscape-ului natural in cazul refacerii

conectivitatii longitudinale sunt urmatoarele:

indepartarea tuturor obstacolelor care bareaza cursurile de apa si care nu sunt utilizate pentru un anumit scop sau functia pentru care au fost create a disparut;

realizarea unor pasaje de trecere a ichtiofaunei pentru lucrarile de barare transversale a cursului de apa.

Pasajele de trecere a ichtiofaunei se propun a fi realizate numai pe sectoarele cursurilor de apa in care traiesc specii migratoare.

Masurile de renaturare a elementelor landscapului natural pentru imbunatatirea

conectivitatii laterale sunt urmatoarele:

restaurarea zonelor umede: foste balti;

restaurarea albiei: vaduri, balti, nisip, pietris, bolovanis, meandre/brate secundare, renaturare maluri;

restaurarea reliefului din lunca inundabila.

Pentru cresterea biodiversitatii mediului acvatic este necesar pe langa renaturarea

elementelor landscape-ului natural si restaurarea proceselor naturale respectiv a unui regim hidrologic corespunzator folosintelor si speciilor acvatice si a unei legaturi functionale intre rau si lunca inundabila prin modificarea regimului de exploatare a sistemelor de gospodarire a apelor.

De asemenea, trebuie luate masuri specifice functie de tipul de specie. De exemplu:

masuri de realizare a unui pescuit rational;

masuri de repopulare in cazul unor specii in declin etc.

Prin realizarea masurilor de renaturare a raurilor, prezentate anterior, ecosistemele acvatice antropizate evolueaza de la starea actuala la o alta stare reprezentata de potentialul ecologic bun sau la starea buna functie de tipul corpului de apa.

In cazul in care nu se poate aprecia efectul masurii asupra starii ecologice a apei sau este

dificil de gasit o solutie tehnica pentru o situatie concreta se pot propune studii de specialitate.

Corpurile de apa care nu vor atinge obiectivele de mediu pana in 2015 vor fi subiectul unei proceduri de justificare a exceptiilor (amanarea termenului pentru atingerea obiectivelor peste 6 sau 12 ani, adoptarea unor obiective mai putin severe - prevederile articolului 4.5 prezentate in capitolul 10. Directiva Cadru Apa prevede revizuirea listei cu corpurile de apa puternic modificate si artificiale la fiecare 6 ani, la reactualizarea planului de management. Testul de desemnare al corpurilor de apa puternic modificate si artificiale trebuie refacut la fiecare 6 ani, acesta depinzand de modificarile sociale, economice si de mediu. Aceste modificari depind la randul lor de dezvoltarea noilor tehnologii.

In acest plan de management s-a realizat o prima selectie a masurilor (tabel 6.7), din cadrul desemnarii finale a corpurilor de apa puternic modificate (capitolul 6.3) pentru corpurile de apa situate pe cursurile de apa cu specii de pesti migratori (Anexa nr. 15) din bazinele avand o suprafata mai mare de 4000 km2. Pentru corpurile de apa pe rauri cu suprafete ale bazinului mai mici de 4000 km2 s-au propus masuri de re-naturare in cazul in care la nivel local au existat prioritati pentru realizarea unor astfel de masuri.

In etapele ulterioare, se vor realiza masuri si pentru celelalte corpuri de apa.

Pe raurile interioare se considera ca nu exista solutie tehnic fezabila privind amenajarile pentru migratia pestilor pentru barari transversale ale cursului de apa cu inaltimea mai mare de 15 m. Mentionam, ca pe plan european au fost realizate amenajari pentru migratia pestilor pentru barari cu inaltimea de pana la 15 m. De exemplu, in Austria, acest prag a fost fixat chiar mai sus la 20 m.

O sinteza a testului de desemnare si implicit a masurilor de re-naturare pentru corpurile care risca sa nu atinga obiectivele de mediu datorita presiunilor hidro-morfologice se prezinta in Anexa nr. 9.16. In Figura nr. 9.15 se prezinta locatia unde se vor realiza masuri de asigurare a conectivitatii longitudinale din spatiul hidrografic Siret

Masurile suplimentare propuse de Administratia Nationala "Apele Romane", pentru

diminuarea efectelor presiunilor din activitatile umane in vederea imbunatatirii starii apelor, respectiv a reducerii poluarii cu substante organice, nutrienti si substante periculoase si aplicabile activitatilor economice si aglomerarilor umane, sunt prezentate detaliat in Anexele nr. 9.17 - 9.19

De asemenea, sunt prezentate si estimari de costuri unitare specifice pentru evaluarea cheltuielilor de investitii si operare a masurilor suplimentare propuse.

Un exemplu pentru reducerea presiunilor de la aglomerarile umane in ceea ce priveste

poluarea cu nutrienti este masura suplimentara care poate fi promovata, fie prin legislatie, fie prin acorduri voluntare, de introducere si comercializare pe piata de profil a detergentilor fara continut de fosfati. Aceasta masura privind utilizarea detergentilor fara fosfati este amplu dezbatuta la nivelul Uniunii Europene, si in special la nivelul Districtul International al Dunarii, unde cateva tari au implementat-o cu succes printr-o abordare legislativa la nivel national. De asemenea, la nivel european exista preocupari privind promovarea unei Directive Europene pentru reglementarea utilizarii detergentilor fara fosfati.

In Romania nu au existat angajamente voluntare care sa se refere la reducerea continutului de fosfati din detergenti. In anul 2008, Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile a initiat cateva intalaniri cu Asociatia Producatorilor de Detergenti si Cosmetice (RUCODEM), precum si cu principalii producatori de detergenti din Romania, in vederea realizarii unui acord voluntar pentru producerea si comercializarea detergentilor fara fosfati. Discutiile vor continua pana la realizarea unui acord pe baze voluntare.

In vederea realizarii efective a unui acord voluntar cu producatorii si importatorii de

detergenti sunt necesare eforturi pentru intensificarea constientizarii producatorilor de detergenti privind beneficile asupra mediului, pentru imbunatatirea comunicarii dintre factorii de decizie si sectorul privat, precum si actiuni pentru acordarea unor facilitati de promovare pentru companiile producatoare.

Stabilirea combinatiei de masuri de baza si masuri suplimentare se va realiza in cursul anului viitor, dupa definitivarea sistemului de clasificare a starii apelor, a evaluarii starii corpurilor de apa si a impactului combinatiei de masuri asupra starii apelor.

Potrivit cerintelor Art. 14 al Directivei Cadru Apa, la stabilirea programului de masuri trebuie asigurata informarea, consultarea si implicarea activa a factorilor interesati in luarea deciziilor si a factorilor interesati in domeniul gospodaririi apelor. In acest context, stabilirea finala a programului de masuri, respectiv adoptarea masurilor suplimentare, se va realiza numai pe baza consultarii si implicarii active a acestora. Procesul se va desfasura incepand cu 1 ianuarie 2009 si va dura 6 luni.