Rosioara - descriere, raspandire, mod de viata, inmultire, pescuit

Rosioara - descriere, raspandire, mod de viata, inmultire, pescuit

Denumirea stiintifica : Scardinius erythrophtalmus
Denumiri populare : rosioara, babusca rosie
Familia : cyprinidae

Raspandire

Rosioara este raspandita in apele Europei, din Suedia pana in Mediterana si Asia Mica. In Romania se gaseste in aproape toate apele statatoare de deal si ses, precum si in raurile din aceeasi zona.

Dimensiuni

Lungimea medie a acestui peste este de 20-30 cm, dar sunt si exceptii de 35 cm, iar greutatea de 200-300 g, cu maximul pana la 1- 2 kg.

Descriere

Are corpul comprimat lateral, acoperit cu solzi mari si bine fixati in piele. Botul este scurt, gura mica, terminata oblic, indreptata in sus (adaptare la pescuitul in straturile superioare ale apei) si lipsita de mustati. Inotatoarea dorsala este situata mult inapoi dupa inotatoarele ventrale. Culoarea pe spate este albastru inchis cu nuante de verde sau cafeniu, iar laturile corpului si burta sunt argintii. Inotatoarele, caracteristice acestui peste, sunt de un rosu aprins, cu exceptia dorsalei. Ochii sunt aurii si nu rosu-galbui ca babusca, cu care este deseori confundata.

Mod de viata

Este un peste sedentar, simtindu-se in largul lui in baltile cu vegetatie abundenta. In rauri il gasim mai ales in sectoarele cu un curs mai lent. Traieste in carduri formate din exemplare de dimensiuni apropiate. Rosioarele 'serioase' (mai mari de 0,5 kg) umbla singure.

Vara si toamna, pana la caderea vegetatiei, o gasim in mijlocul vegetatiei, in culoarele dintre nuferi. De aici pandeste caderea insectelor in apa, tantari, muste, mici gaze. Alaturi de acestea mananca larve de insecte, viermi, melci, precum si plante acvatice.

Inmultire

Are loc in perioada aprilie - iunie, la o temperatura a apei in jur de 18 grade Celsius. In perioada de imperechere, masculii au culorile mai accentuate.

Gastronomie

Carnea acestui peste este de o calitate inferioara, avand multe oase. Daca vreti ca acest peste sa fie delicios nu va ramane ca optiune decat saramura, unde o parte din aceste oase se ard. Adaugati si cateva rosii, ceapa, ardei in zeama saramurii precum si un pahar de vin rosu, si totul va iesi ca la carte.

Momeli

Momelile folosite cu succes la pescuitul rosioarei sunt viermusii albi de carne, ramele mici, larvele de 'libelule', bucatelele de paine, aluaturi diverse. In timpul verii o momeala 'prinzatoare' o constituie cosasii. Rosioara, fiind un peste care vaneaza la suprafata apei, poate fi pescuit si cu muste artificiale, mai ales exemplarele mari.

Nadirea

Se foloseste indeosebi nadirea de apel, cateva firimituri la 8-10 lansari. Se nadeste cu aceeasi momeala ca cea pe care o avem in carlig.

Varga

Va fi telescopica, cu o lungime de 4-7 metri, cat mai usoara. Rosioara se poate pescui si cu undita rubesiana, de 9-12 metri, atunci cand conformatia lacului o impune (mal putin adanc, plin de vegetatie, cu distanta mare pana la primele ochiuri de apa). Lanseta se foloseste mai putin la pescuitul rosioarei.

Firul

Cel mai folosit este monofilamentul de 0,12-0,15 in general, un pic mai gros acolo unde ne asteptam la exemplare mai mari sau agatarile in vegetatie sunt frecvente. Pentru pescuitul 'la pipait' nailonul va fi mai subtire, 0,10-0,12.

Pluta

Va avea o portanta de 0,10-1 gram, in functie de valuri. Formele cele mai utilizate sunt cele tip 'morcov' sau 'picatura', cat mai sensibile, cu antena si chila de dimensiuni mai mici, de maxim 5 cm, mai ales cand pescuit in imediata apropiere a suprafetei apei.

Plumbul

Se folosesc 3-4 alice la distanta de 2-3 cm una de alta, exact cat sa lesteze pluta. Atunci cand pescuim in apropierea suprafetei apei (20-30 cm) se pune numai o singura alica, imediat sub pluta, care sa o echilibreze.

Carligul

Carligele folosite vor avea numarul 12-16, cu tija subtire, pentru a nu deteriora momeala.

Metode de pescuit

In timpul verii, dupa prohibitie, rosioara urca la suprafata apei pentru a culege gaze cazute pe apa, printre ierburile acvatice. Este firesc deci ca cele mai utilizate metode de pescuit ale rosioarei sa fie cele la suprafata apei. Se pescuieste fie cu o pluta mica usor lestata, cu carligul la o adancime de 20-30 de centimetri, fie fara plumb si pluta, 'la pipait', folosind ca momeala o insecta (cosas), sau o bucatica de paine. Fiind un pescuit 'la vedere', prezenta pescarului trebuie sa fie cat mai discreta, evitand ca umbra sa cada pe apa. Detalii despre pescuitul rosioarei 'la pipait' gasiti in articolul Tehnici de pescuit - rosioara la bucatica de paine.

Toamna, dupa caderea vegetatiei, rosioara coboara spre fundul lacului. Vom folosi o pluta cu o portanta mai mare, cu alicele de plumb montate in apropierea carligului, pentru a cobori linia rapid la adancimea dorita. Momeala utilizata va fi buchetul de viermusi albi de carne sau rame mici de gunoi.