	Aeronautica	Comunicatii	Constructii	Electronica	Navigatie	Pompieri
	Tehnica mecanica

Constructii

Index » inginerie » Constructii
» Acoperisuri metalice cu instalatii solare: asanarea acoperisului unei case de locuit

Acoperisuri metalice cu instalatii solare: asanarea acoperisului unei case de locuit

Acoperisuri metalice cu instalatii solare: asanarea acoperisului unei case de locuit

Introducere

Acoperisul din sindrila de azbociment a unei case de locuit era neetans dupa 37 ani de existenta. Ca urmare din cauza umiditatii erau stricaciuni in astereala acoperisului. In afara de acestea materialul imbatranit si uzat al invelitorii acoperisului avea un efect negativ asupra aspectului optic a casei care a fost reprezentativa odinioara. Cu ce concept de asanare s-a infrumusetat acoperisul care acum produce si energie electrica se va explica in exemplul urmator.

Fig. 2.11-1: dupa asanare acoperisul metalic in sistemul de faltuire dublu vertical produce acum si curent electric.

Casa de locuit descrisa mai sus a fost construita in anii 1970 si pentru practica constructiilor de atunci, in care se faceau multe erori constructive, era foarte solid construita si intr-o stare foarte buna. Problemele au aparut din cauza constructiei acoperisului care avea o invelitoare din placi de azbociment. Prin locurile ramase libere prin alunecarea sau spargerea sindrilei patrundea apa din precipitatiile atmosferice si astfel au aparut pagubele datorita umezelii. Si astereala acoperisului peste bazinul de inot al casei nu a rezistat conditiilor de umiditate extreme. O asanare completa a acoperisului era necesara.

Fig. 2.11.-2: deteriorari din cauza umezelii si aspectul optic negativ al invelitoarei din placi de azbociment au facut necesare luarea de masuri de asanare

Situatia constructiei si fotografiile cu pagubele inainte de asanare

Sarpanta acoperisului inclinat cu 30 ° era formata din placi de azbociment cu dimensiunile de 40 x 40 cm care erau fixate pe o placa aglomerata ca astereala. In numeroase locuri neizolate ale invelitoarei acoperisului placile aglomerate erau putrezite. La indepartarea sarpantei vechi si a placilor aglomerate s-a observat, ca si termoizolatia dintre capriori din material mineral fibros cu un strat din aluminiu caserat era patruns partial de umezeala. Pagube insemnate a intregii constructii de lemn s-au observat la acoperisul in consola de deasupra bazinului de inot. Diferente mari de temperatura si un grad de umiditate foarte ridicat au provocat in acest spatiu al casei de locuit conditii extreme ce trebuiau suportate timp indelungat de caracteristicile fizice ale materialului constructiei.

Fig. 2.11-3: acoperisul in consola deasupra bazinului de inot trebuia complet reconstruit.

Fig. 2.11-4: dupa demontarea placilor aglomerate a trebuit sa fie inlocuita izolatia patrunsa de umezeala.

Conceptul de asanare

Cu sprijinul biroului de arhitectura, proprietarii casei de locuit au prelucrat in detaliu un concept de asanare. Scopul era, sa se realizeze o constructie, care sa indeplineasca conditiile impuse de fizica constructiilor, sa aiba o durabilitate mare, sa nu fie necesare lucrari de intretinere ulterioare si sa aiba o valoare optica ridicata. Mai departe in timpul asanarii necesare sa se aduca un aport si la protejarea mediului inconjurator. Astfel alegerea s-a oprit la o constructie de acoperis din metal aerisit din spate cu elemente de energie solara integrate pe acesta. Conceptul prevedea, ca vechea sarpanta din placi de azbociment precum si placile aglomerate sa fie indepartate complet. Termoizolatia dintre capriori, acolo unde era cazul, sa fie adaugata unde lipsea sau inlocuita unde era distrusa. Un element special de etansare cu ambele parti caserate cu aluminiu de grosimea de 140 mm montat pe capriori, o placa de protectie impotriva zgomotului cu grosimea de 40 x 35 mm la partea inferioara precum si o banda din bitum polimerizat la partea superioara sub invelitoare erau necesare pentru a reduce costurile energetice si a creste confortul de locuit ale casei.

Pentru aerisirea din spate si pentru o fixare mai sigura a acoperisului metalic a fost prevazuta o constructie distantata care era formata din sipci 40 x 60 mm si o astereala din scanduri de lemn de 24 mm grosime montata paralel la streasina. Pentru protectia impotriva umezelii arhitectii au planificat o banda de separatie structurata intre astereala din lemn si sarpanta acoperisului din metal.

Un strat special din bitum si marginea autoadeziva, longitudinala a benzii de separatie trebuia sa conduca apa cazuta in timpul zilei si un strat de echilibrare si de drenare ridicata cu grosimea de 7 mm sa permita transportul apei din locurile de scurgere si de condens intre acoperisul metalic si stratul de separatie. Invelitoarea metalica trebuia sa fie asezata pe tesatura elastica, astfel ca zgomotele produse de ploile torentiale si de grindina sa fie atenuate simtitor.

Ca material pentru sarpanta proprietarul si proiectantii au ales o tabla din aliaj de titan-zinc cu grosimea de 0,8 mm imbatranit artificial de culoarea ardeziei uniforma. Din cauza pozitiei favorabile, pe circa 160 m² din suprafata acoperisului au fost montate module laminate in strat subtire, fotovoltaice, care au o putere totala instalata de 5,1 Kilowatt-Peak (putere maxima). Astfel pe an se poate alimenta reteaua electrica cu un curent electric solar de 4.800 kWh. Prin instalatia solara inovatoare integrata s-a putut renunta la constructiile de fixare costisitoare sau la dispozitive complicate de prindere, care ar fi infuentat aspectul general arhitectonic al cladirii. Sistemul combina tehnica de faltuire cu economisirea de energie solara ecologica. Asa numita Tehnologie Triple - Junction permite obtinerea de energie si la lumina difuza si redusa a razelor solare.

Acoperisul in consola deasupra bazinului de inot a fost conceput de arhitecti ca un acoperis plat intr-o singura apa, construit din metal inchis cu sticla. Cu un material special antivapori de apa constructia trebuia din interior sa fie etansa la vapori de apa. Ca acoperis intr-o apa s-au prevazut elemente sandwich care au integrate o izolatie PU, care in timpul fazei de montare sa fie etansata cu o banda de lipit din bitum polimerizat. Dupa incheierea lucrarilor de tinichigerie, ca suprafata de scurgere a apei s-a utilizat o folie EPDM cu grosimea de 1,5 mm asezata pe patura de separatie care a fost asigurata impotriva vantului cu pietris.

Fig. 2.11-5: sistemul de izolatie de pe acoperis se fixeaza prin montarea simultana a constructiei din lemn pentru acoperisul metalic

Fig. 2.11-6 si fig. 2.11-7: un strat de separatie structurat conduce sigur in timpul realizarii constructiei apa de ploaie precum si apa scursa sau din roua intre invelitoarea de metal si stratul de separatie.

Lucrarile de asanare

Deoarece casa trebuia asanata in timp ce era si locuita, era necesara o planificare riguroasa a termenelor de executie. Astfel s-au prelucrat zilnic numai portiuni de suprafata ce puteau fi terminate intr-o zi. Acest lucru s-a facut in timpul demontarii acoperisului vechi si a remontarii acoperisului nou pana la montarea stratului structurat de separatie care izola apa din ploi. Pentru aceasta trebuiau demontate cu grija placile din azbociment si acestea trebuiau salubrizate in mod corespunzator. In urmatoarea faza de lucru s-au demontat pacile aglomerate si s-a reparat si inlocuit, unde era cazul, stratul de izolatie dintre capriori. Dupa montarea stratului de etansare din folie PE (polietilena) tinichigii au montat izolatia pe capriori si au fixat-o cu o sipca de dimensiuni in sectiune de 40 x 60 mm. Pe sipcile acoperisului s-a montat astereala acoperisului urmata de stratul structurat de separatie. In acelasi timp un alta echipa de lucru construia acoperisul de deasupra bazinului de inot.

Fig. 2.11-8: invelitoarea acoperisului vechi formata din placi de azbociment trebuia demontata si salubrizata conform regulilor tehnice de salubrizare a substantelor toxice (TGRS 519)

Dupa terminarea lucrarilor constructive, s-a efectuat masurarea jghaburilor, suprafetei acoperisului si suprafetele peretilor si au fost pregatite in atelier. Modulele solare au fost cofectionate conform masuratorilor facute de maistru tinichigiu si montate. Montajul acoperisului cu falt dublu vertical nu era influentat de modulele solare deoarece ele sunt foarte solide si chiar se poate umbla pe ele.

Dupa terminarea lucrarilor de tinichigerie modulele solare au fost conectate corespunzator de un instalator electric.

Pe langa invelitoare o firma specializata in acoperisuri si fatade din metal a imbracat si frontoanele si aticul, aceasta insa in sistemul cu falt inclinat verical. Pentru a completa aspectul, benzile care acopereau acoperisul si cele de pe atic au fost montate una in prelungirea celeilalte. Factorii determinanti in pentru punerea in practica cu succes al conceptului de asanare a fost o planificare precisa, executia ireprosabila a lucrarilor de tinichigerie si de acoperire precum si conlucrarea constructiva intre toti meseriasii participanti la lucrare. Cu sistemul adecvat de acoperis metalic se poate economisi costuri de incalzire si se poate obtine energie. In afara de aceasta un acoperis metalic cu tehnica solara integrata ridica valoarea arhitectonica a cladirii.

Fig. 2.11-9: alegerea materialului si o executie conforma cu normele de specialitate a acoperisului face ca optica cladirii sa fie deosebita.