Caiet de sarcini

Pentru imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald

OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

1.1 Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile de executie si receptie a imbracamintilor bituminoase cilindrate executate la cald pentru drumuri si strazi, elaborat in conformitate cu SR EN 174-1:2009.

1.2 Imbracamintile bituminoase cilindrate executate la cald sunt realizate din mixtura asfaltica:

cu bitum neparafinos pentru drumuri;

cu bitum aditivat

cu bitum modificat cu polimeri;

stabilizata cu fibre;

cu bitum modificat stabilizata cu fibre.

1.3 Imbracamintile bituminoase cilindrate sunt alcatuite din doua straturi:

- stratul superior, de uzura

- stratul inferior, de legatura

1.3 Tipul de imbracaminte bituminoasa cilindrata la cald se stabileste in functie de clasa tehnica a drumului si de categoria tehnica a strazii. Alegerea tipului de imbracaminte bituminoasa se stabileste prin proiectul de executie, pe baza performantelor necesare mixturii asfaltice si a studiului tehnico-economic.

2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI

2.1 Tipurile de mixturi asfaltice prevazute pentru executia stratului de uzura cuprinse in prezentul caiet de sarcini sunt conform tabelului 1 si    sunt clasificate in functie de granulozitate si de dimensiunea maxima a granulelor agregatelor.

Tabelul 1

NOTE In cazul in care adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale utilizate este sub limita de 80%,bitumul se aditiveaza cu un aditiv pentru imbunatatirea adezivitatii

Cu acordul administratorului drumului

2.2 Imbracamintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum neparafinos pentru drumuri, se executa conform SR 174-2.

Imbracamintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum modificat, cu fibre si respectiv cu bitum aditivat se executa conform reglementarilor tehnice in vigoare.

2.3 Tipurile de mixturi asfaltice prevazute pentru executia stratului de legatura cuprinse in prezentul caiet de sarcini sunt conform tabelului 2 si sunt clasificate in functie de granulozitate, dimensiunea maxima a granulelor agregatului natural si de natura acestuia.

Tabelul 2

NOTA 1 In cazul in care adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale utilizate este sub limita de 80%,bitumul se aditiveaza cu un aditiv pentru imbunatatirea adezivitatii

2.4 Simbolurile diferitelor tipuri de mixturi asfaltice sunt aratate in tabelul 3

Tabelul 3

4 Imbracamintile bituminoase cilindrate se aplica pe:

straturi de baza din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald, conform SR 7970;

straturi de baza din agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici sau lianti puzzolanici, conform STAS 10473/1 si reglementarilor tehnice in vigoare;

straturi de baza din macadam si piatra sparta, conform SR 179 si SR 1120;

imbracaminte bituminoasa existenta, in cadrul lucrarilor de ranforsare;

imbracaminte din beton de ciment existenta.

2.5 In cazul imbracamintilor bituminoase cilindrate aplicate pe un strat de baza din agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici, pe imbracamintea din beton de ciment si pe imbracamintea bituminoasa existenta, se recomanda executarea unui strat antifisura peste stratul suport.

MATERIALE

3.1 Agregate naturale

3.1.1 Agregatele naturale care intra in alcatuirea mixturilor asfaltice destinate imbracamintilor

bituminoase la cald sunt agregate naturale, artificiale conform SR EN13043 si/sau agregate naturale de cariera si de balastiera prelucrate prin spalare si sortare sau prin spalare, concasare si sortare, conform SR 667 si SR 662, astfel:

agregate naturale de cariera, conform SR 667, dupa cum urmeaza:

cribluri sorturile 4-8, 8-16 si 16-25;

nisip de concasare sort 0-4;

agregate naturale de balastiera, prelucrate prin spalare si sortare sau prin spalare, concasare si sortare, conform SR 662, dupa cum urmeaza:

pietris concasat sorturile 4-8, 8-16 si 16-25;

pietris sorturile 4-8, 8-16 si 16-25;

nisip natural sort 0-4.

3.1.2 Clasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera, in functie de clasa tehnica a drumului sau categoria strazii, trebuie sa fie conform SR 667, tabelul 3 si celorlalte prevederi legale in vigoare.

3.1.3 Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienta a agregatelor naturale de cariera    trebuie sa fie conform SR 667, tabelul 2.

3.1.4 Fiecare tip si sort de agregate naturale trebuie depozitat separat in padocuri prevazute cu platforme betonate avand pante de scurgerea apei si pereti despartitori pentru evitarea amestecarii si impurificarii agregatelor.

3.1.5 Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozitatii agregatelor naturale au ochiuri patrate, conform SR EN 933-2.

Aprovizionarea cu agregate naturale se va face numai dupa efectuarea analizelor de laborator care atesta calitatea acestora.

Controlul calitatii agregatelor de catre antreprenor si se face in conformitate cu prevederile cap. IV din prezentul caiet de sarcini.

Laboratorul Contractorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:

intr-un dosar certificatele de calitate emise de furnizor

intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.

3.2 Filer

3.2.1 Filerul trebuie sa corespunda prevederilor SR EN 13043 si/sau STAS 539, respectiv :

- finetea ( continutul in parti fine sub 0,09 mm)    min.80%

- umiditatea max. 2%

- coeficient de hidrofilie max. 1%

3.2.2 In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie sa corespunda prevederilor STAS 539 si conditiei suplimentare ca minimum de particule sub 0,02 mm sa fie de 20%.

3.2.3 Nu se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor de filer sau a fractiunii fine recuperate de la exhaustorul statiei de asfalt decit in cazul in care continutul de argila determinat prin metoda valorii de albastru (VA) conform SR EN 933-9 este maximum 2%. In acest caz se poate utiliza aceasta fractiune in raportul 4/1 ( 4 parti filer de calcar si o parte recuperata propriu).

3.2.4 Filerul se depoziteaza in incaperi acoperite, ferite de umezeala, sau in silozuri cu incarcare pneumatica. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

3.3 Lianti

3.3.1 Liantii care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice sunt:

bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100 conform SR 754 si conditiei pct 3.3.3

bitum neparafinos pentru drumuri tip 35/50, 50/70 si 70/100 conform SR EN 12591 si conditiilor aratate mai jos ( pct 3.3.2 si 3.3.3)

bitum modificat cu polimeri conform SR EN 14023 clasele 3,4,5 si conditiilor pct 3.3.3.

NOTA: Liantii se selecteaza in functie de penetratie, in concordanta cu zonele climaterice din SR 174-1:2009 anexa A si anume:

- pentru zonele calde se utilizeaza bitumurile D60/80, 50/70, 35/50;

- pentru zonele reci se utilizeaza bitumurile D80/100 si 70/100;

pentru mixturile stabilizate cu fibre, indiferent de zona, se utilizeaza bitumurile D 60/80 si 50/70, cu penetratia de maxim 70 1/10 mm

Bitumurile tip 35/50 se utilizeaza in straturile de legatura.

3.3.2 Fata de conditiile SR 12591, bitumul trebuie sa ateste conditiile suplimentare aratate in tabelul 3 de mai jos:

Tabelul 3

Nota: Imbatranirea TFOT si RTFOT se realizeaza conform SR EN 12607-2 si SR EN 12607-1.

3.3.3 Bitumul neparafinos pentru drumuri si bitumul modificat trebuie sa prezinte o adezivitate de minimum 80% fata de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiva. In caz contrar se utilizeaza bitum aditivat.

Adezivitatea se determina conform SR 10969 si /sau SR EN 12697-11

3.3.4 Bitumul, bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se depoziteaza separat, pe tipuri de bitum, astfel:

bitumul se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire cu ulei, sistem de inregistrare a temperaturilor (pentru ulei si bitum), gura de aerisire, pompe de recirculare;

bitumul modificat cu polimeri se depoziteaza in recipiente metalice verticale, prevazute cu sistem de incalzire cu ulei termic, sistem de recirculare sau agitare permanenta pentru evitarea separarii componentelor, si sistem de inregistrare a temperaturii. Se recomanda ca perioada de stocare sa nu depaseasca maximum 2 zile,iar temperatura bitumului modificat pe perioada de depozitare sa fie de minimum 140⁰C;

bitumul aditivat se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire cu ulei, pompe de recirculare, sistem de inregistrare a temperaturii (pentru ulei si bitum), gura de aerisire. Se recomanda ca perioada de stocare sa nu depaseasca 3 zile, iar temperatura bitumului aditivat pe perioada de depozitare sa fie de (120 . 140)⁰C.

3.3.5 Emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida, pentru lucrarile de amorsare a stratului suport, conform SR 8877 sau altor reglementari tehnice in vigoare.

Emulsia bituminoasa cationica se depoziteaza in rezervoare metalice verticale, curatate in prealabil, prevazute cu pompe de recirculare si eventual cu sistem de incalzire.

3.4 Polimeri

Polimerii utilizati pentru prepararea bitumului modificat folosit la executia imbracamintilor bituminoase din prezentul caiet de sarcini sunt de tipul elastomerilor termoplastici liniari sau plastomerilor conform celor prevazute in declaratia de conformitate a calitatii emisa de producator. Polimerii trebuie sa fie agrementati tehnic conform reglementarilor in vigoare.

Tipul de polimer si dozajul acestuia in bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat, tinindu-se seama de respectarea conditiilor tehnice prevazute de prezentul caiet de sarcini.

3.5 Aditivi

Aditivii utilizati pentru prepararea bitumului aditivat folosit la executia imbracamintilor bituminoase sunt produse tensioacte de tip amino-derivati, cu compozitie si structura specifica polar-apolara, conform celor prevazute in declaratia de conformitate a calitatii emisa de producator si respectarea reglementarilor tehnice in vigoare referitoare la substantele chimice.

Aditivii trebuie sa fie agrementati tehnic conform reglementarilor in vigoare.

Aditivii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de baza:

- sa fie compatibili cu bitumul;

- sa fie stabili termic pana la minimum 200^oC;

- sa amelioreze adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale, fara a afecta celelalte caracteristici ale acestuia;

- sa nu fie toxici, corozivi sau inflamabili.

Tipul de aditiv si dozajul acestuia in bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice prevazute in prezentul caiet de sarcini.

3.6 Fibre

Fibrele folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre pentru executia imbracamintilor bituminoase prevazute in prezentul caiet de sarcini sunt fibre sau granule din celuloza, bitumate sau nebitumate, care trebuie sa fie agrementate tehnic conform reglementarilor in vigoare. Se pot utiliza si alte tipuri de fibre cu conditia ca acestea sa fie agrementate tehnic conform reglementarilor in vigoare.

Tipul si dozajul de fibre in mixtura asfaltica se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat.

4. ELEMENTE GEOMETRICE

Elementele geometrice si abaterile limita la elementele geometrice trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 4.

Tabelul 4

Nota: Declivitati mai mari pot fi prevazute numai cu acordul beneficiarului si asigurarea masurilor de siguranta a circulatiei

5. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI    IMBRACAMINTILOR BITUMINOASE

5.1 Imbracamintile bituminoase cilindrate la cald trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 5.

5.2 Determinarea caracteristicilor suprafetei imbracamintilor bituminoase se efectueaza in termen de o luna de la executia acestora, inainte de data receptiei la terminarea lucrarilor.

Tabelul 5

NOTE - 1 Planeitatea in profil longitudinal se determina fie prin masurarea indicelui de planeitate IRI, fie prin masurarea denivelarilor sub dreptarul de 3 m.

2 Rugozitatea se determina fie prin masurari cu pendulul SRT, fie prin masurarea rugozitatii geometrice HS.

In caz de litigiu se determina rugozitatea cu pendulul SRT.

6. COMPOZITIA SI CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE

6.1 Mixturi asfaltice tip beton asfaltic - BA

6.1.1 Compozitia mixturilor asfaltice

Mixturile asfaltice pentru stratul de uzura si pentru stratul de legatura pot fi realizate integral din agregate naturale de cariera sau din amestec de agregate naturale de cariera si de balastiera, functie de tipul mixturii asfaltice conform tabelului 6

Tabelul 6

6.1.1.1 La betoanele asfaltice bogate in criblura destinate stratului de uzura si la betoanele asfaltice deschise pentru stratul de legatura se foloseste nisip de concasare sau amestec de nisip de concasare cu nisip natural. Din amestecul total de nisipuri, nisipul natural este in proportie de maximum:

25% pentru BA 8, BA12,5; BA 16, BA 16m;

30% pentru BA 25 ;

50% pentru BAD20, BAD 25, BAD PC 25, BAD PS 25, BAD 25m.

6.1.1.2 Limitele procentelor de agregate naturale si filer din cantitatea totala de agregate sunt conform tabelului 7.

6.1.1.3 Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica, este cuprinsa in limitele prezentate in tabelul 8 .

6.1.1.4 Continutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de laborator, conform metodologiilor prevazute de reglementarile tehnice in vigoare, de catre un laborator de specialitate autorizat sau acreditat.

Limitele recomandate pentru efectuarea studiilor preliminare de laborator in vederea stabilirii continutului optim de liant, sunt prezentate in tabelul 9 si au la baza o masa volumica medie a agregatelor de 2,650 Mg/mc.Pentru alte valori ale masei volumice a agregatelor, continutul de bitum se corecteaza cu un coeficient a = 2,650/d, unde "d" este masa volumica reala ( medie) a agregatelor, in Mg/mc si se determina conform SR EN 1097-6.

Tabelul 7

NOTA - Continutul de filer pentru betoanele asfaltice deschise este de minimum 2%.

Tabelul 8

Tabelul 9

6.1.1.5 Raportul filer:liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice tip beton asfaltic este conform tabelului 10, termenul "filer" reprezentand fractiunea 00,1mm.

Tabelul 10

6.1.1.6 Compozitia mixturilor asfaltice cu care se vor realiza straturile imbracamintii bituminoase se va stabili pe baza unui studiu preliminar, tinindu-se seama de respectarea conditiilor tehnice impuse de prezentul caiet de sarcini.

Studiul va fi efectuat de Contractor in cadrul laboratorului propriu sau va fi comandat la un laborator autorizat.

.1.1.7 Formula de compozitie stabilita pentru fiecare tip de mixtura asfaltica, sustinuta de rezultatele studiilor si incercarilor efectuate va fi supusa aprobarii beneficiarului.

Aceste studii comporta urmatoarele etape:

- stabilirea proportiilor de agregate naturale si filer pe baza compozitiei granulometrice a fiecarui material component;

- realizarea a 5 formule de mixtura asfaltica cu cinci continuturi de bitum incadrate in intervalul corespunzator tipului de mixtura asfaltica studiat;

- determinarea caracteristicilor fizico - mecanice conform prevederilor prezentului caiet de sarcini ;

- selectarea amestecului cu dozajul optim de bitum.

Dupa verificarea compozitiei propuse de antreprenor, beneficiarul, daca nu are obiectiuni sau propuneri de modificare, accepta formula propusa.

6.1.2 Caracteristicile fizico-mecanice

6.1.2.1 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de proba confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea dozajelor optime si din probe prelevate pe parcursul executiei lucrarilor, de la malaxor sau de la asternere, precum si din stratul gata executat, pentru verificarea calitatii mixturilor asfaltice.

6.1.2.2 Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrarilor, precum si din stratul gata executat, se efectueaza conform SR EN 12697-27.

6.1.2.3 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri si cu bitum aditivat trebuie sa se incadreze in limitele din tabelele 11 si 12.

6.1.2.4 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri si cu bitum aditivat determinate prin incercari dinamice sunt:

a)     Rezistenta la deformatie permanenta, ( incercarea la compresiune ciclica si incecarea la ornieraj) exprimata prin:

Viteza de fluaj si fluajul dinamic al mixturii asfaltice prin incercarea la compresiune ciclica triaxiala pe probe cilindrice din mixtura asfaltica, conform SR EN 12697-25, metoda B, pct. 5.2c;

Viteza de deformatie la fagase si adancimea fagasului, determinate prin incercarea wheel-tracking pe placi din mixtura asfaltica ( carote), conform SR EN 12697-22, procedeul B;

b)    Rezistenta la oboseala, determinata prin incercarea la oboseala a unei probe cilindrice din mixtura asfaltica, conform SR EN 12697-24, anexa E;

c) Modulul de rigiditate, determinat prin incercarea la rigiditate a unei probe cilindrice din mixtura asfaltica, conform SR EN 12697- 26, anexa C;

d ) Volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate, determinat pe epruvete confectionate cu presa de compactare giratorie( conform SR EN 12697-8 si SR EN 12697-31).

Aceste caracteristici trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 11.

Tabelul 11

Note: a) Epruvetele Marshall se confectioneaza cu 50 lovituri pe fiecare fata

b) Metoda de determinare a absorbtiei de apa este descrisa in anexa B a SR EN 174-1:2009

Tabelul 12

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 13.

Tabelul 13

6.2 Mixturi asfaltice stabilizate cu fibre -MASF

6.2.1 Compozitia mixturii asfaltice

6.2.1.1 Mixturile asfaltice stabilizate cu fibre pentru stratul de uzura se realizeaza integral din agregate naturale de cariera .

6.2.1.2 Continutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de laborator, de catre un laborator autorizat sau acreditat.

Limita minima recomandata pentru efectuarea studiilor preliminare de laborator in vederea stabilirii continutului optim de liant este prezentata in tabelul 14 si are la baza o masa volumica medie a agregtelor de 2,650Mg/mc. Pentru alte valori ale masei volumice a agregatelor, continutul de bitum se corecteaza cu un coeficient a = 2,650/d, unde "d" este masa volumica reala (medie) a agregatelor, in Mg/mc si se determina conform SR EN 1097-6.

Pentru prepararea mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre se utilizeaza bitum pur/bitum aditivat sau bitum modificat /modificat si aditivat, cu o penetratie de maxim 70 1/10 mm.

6.2.1.3 Continutul de fibre active in mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF8 si MASF16 variaza in limitele 0,31,0% din masa mixturii asfaltice, in functie de tipul si eficienta fibrei utilizate.

Continutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de laborator, de catre un laborator autorizat sau acreditat dupa stabilirea unui dozaj de liant, pe baza testului Schellenberg si a stabilitatii Marshall , care sa fie,informativ de minim 7,0 kN, cu mentiunea ca epruvetele cilindrice Marshall se confectioneaza cu 75 de lovituri.

6.2.1.4 Testul Schellenberg se efectueaza conform SR EN 12697-18.

6.2.2 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 15.

Tabelul 14

6.2.2.1 Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice Marshall ale mixturilor asfaltice cu bitum, bitum modificat si bitum aditivat se face conform SR EN 12697-6 si SR EN 12697-34.

6. 2.2.2 Volumul de goluri al mixturii asfaltice stabilizate cu fibre se determina conform SR EN 12697-8, pe epruvete cilindrice tip Marshall, confectionate conform SR EN 12697-30, cu mentuiunea ca se aplica 75 lovituri. Volumul de goluri umplut cu bitum ( VFB) se determina conform SR EN 12697-8.

Tabelul 15

NOTA - 1 Vehicule de transport marfa si autobuze, in 24 h, calculat pentru traficul de perspectiva.

6.3 Caracteristicile straturilor imbracamintilor bituminoase executate

6. 3.1 Gradul de compactare

Gradul de compactare se determina prin analize de laborator pe carote sau prin masuratori in situ conform SR 174-2.

Gradul de compactare reprezinta raportul procentual dintre masa volumica aparenta a mixturii asfaltice compactate din strat si masa volumica aparenta determinata pe epruvete Marshall preparate in laborator din mixtura asfaltica respectiva.

Masa volumica aparenta a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate din stratul gata executat sau prin masuratori in situ cu echipamente de masurare adecvate, omologate.

Incercarile de laborator efectuate pentru verificarea compactarii constau in determinarea masei volumice aparente si a absorbtiei de apa pe placute (100 x 100) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 mm, netulburate.

6.3.1.1 Conditiile tehnice pentru absorbtia de apa si gradul de compactare al imbracamintilor bituminoase din mixturi asfaltice cuprinse in prezentul caiet de sarcini sunt conform tabelului 16.

Tabelul 16

6.3.2 Rezistenta la deformatii permanente

Rezistenta la deformatii permanente se determina pe carote prelevate din imbracamintea bituminoasa executata.

Rezistenta la deformatii permanente se masoara prin determinarea vitezei de deformatie la ornieraj si/sau adancimea fagasului, la temperatura de 60⁰C ,conform SR EN 12697-22 sau conform metodologiei stabilite de reglementarile tehnice in vigoare.

Valorile admisibile, in functie de trafic, sunt prezentate in tabelele 12, 13, 15.

7. EXECUTIA    LUCRARILOR

In capitolul de mai jos sunt date conditiile generale de executie a lucrarilor de imbracaminti rutiere. Pentru prepararea mixturilor asfaltice cu bitum modificat se va tine seama si de prevederile "Normativ AND indic.549 -2000 privind imbracamintile bituminoase cilindrate la cald realizate cu bitum modificat cu polimeri", iar pentru mixturile asfaltice stabilizate cu fibre de prevederile "Normativ AND indic. 539 -2002 pentru realizarea mixturilor asfaltice cu fibre de celuloza destinate executarii imbracamintilor rutiere bituminoase"

7.1. PREPARAREA MIXTURILOR ASFALTICE

Acceptarea utilajului

Contractorul va supune acceptarii Inginerului lucrarii utilajul pe care-l va utiliza la realizarea lucrarilor.

Acceptul se va da dupa instalarea acestuia, verificarea starii sale de intretinere si aptitudinile de a realiza performantele cerute prin documentatia contractuala.

Statia de preparare a mixturilor asfaltice

Statia de preparare a mixturilor asfaltice va trebui sa prezinte caracteristici tehnice care sa permita obtinerea performantelor cerute pentru diferitele tipuri de mixturi prevazute in Caietul de sarcini speciale precum si cu mijloacele de transport si de executie prevazute de antreprenor.

Centralele de preparare sa fie automatizate si dotate cu site care sa asigure respectarea dozajelor prescrise, precum si cu dispozitive de control a dozarii componentelor si de blocare a prepararii in caz de abateri de la programul impus.

Stocarea si incalzirea liantului

Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de stocare a caror capacitate sa fie cel putin egala cu consumul mediu zilnic si sa dispuna fiecare de o joja in prealabil etalonata si un dispozitiv capabil de a incalzi liantul pana la temperatura necesara, evitand orice supraincalzire .

Toleranta admisa privind temperatura liantului este aratata in tabelul 17.

Stocarea si dozarea filerului

Filerul trebuie sa fie stocat la statia de prepararea mixturilor asfaltice in silozuri prevazute cu dispozitive de alimentare si de extragere corespunzatoare care sa permita dozarea filerului conform tolerantelor indicate in tabelul 17.

Cantitatea de filer stocat va trebui sa permita alimentarea statiei cel putin pentru o zi de fabricatie.

Dozarea agregatelor

Contractorul trebuie sa dispuna de o instalatie de dozare capabila sa introduca agregatele potrivit proportiilor stabilite prin studiul preliminar.

Tolerantele dozajului agregatelor va trebui sa fie conform prevederilor din tabelul 17.

Incalzirea si uscarea agregatelor

Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de mijloace mecanice corespunzatoare pentru incalzirea, uscarea si introducerea uniforma a agregatelor in scopul obtinerii unei productii constante.

Se vor lua masuri care sa evite incalzirea agregatelor la temperaturi superioare celor indicate prin Caietul de Sarcini, care ar putea conduce la arderea liantului.

Dozarea liantului

Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de un sistem de alimentare si dozare a liantului fie in greutate, fie volumetric care sa asigure realizarea dozajului prescris cu tolerantele prevazute in tabelul 17.

Stocarea agregatelor

Contractorul va trebui sa poata asigura stocarea a cel putin o treime din agregatele destinate santierului.

Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea impurificarii lor.

Malaxarea

Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. Statia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare impiedicand golirea malaxorului atata timp cat durata de malaxare nu a fost atinsa.

Stocarea si incarcarea mixturilor

La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive care sa limiteze la maximum segregarea mixturii asfaltice la incarcarea in mijloacele de transport.

Daca se folosesc buncare de stocare, acestea vor trebui sa asigure mentinerea temperaturii impuse a mixturii asfaltice.

Tabelul

Fabricarea mixturilor asfaltice

Fabricarea mixturilor asfaltice se va realiza numai in statii automate.

Mixturile asfaltice se prepara in conformitate cu SR 174/2 pct.2.2.2.

O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutul de liant si se va urmari prin observatii vizuale ca anrobarea celor mai mari granule sa fie asigurata intr-un mod convenabil.

Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului si ale mixturilor asfaltice se stabilesc in functie de tipul liantului,conform tabelului 18, cu observatia ca temperaturile din partea superioara a intervalului se aplica la executia imbracamintilor bituminoase in zone climaterice reci.

Tabelul 18

Reglarea statiei de preparare a mixturilor asfaltice

Dupa acceptarea utilajului de catre Inginer, Contractorul trece la operatiuni de reglare si etalonare :

a debitului dozatoarelor pentru agregate;

a debitului pompelor pentru liant;

a debitului privind filerul,

precum si la verificarea functionarii malaxorului.

Autorizatia de punere in exploatare va fi data de Inginer dupa ce va constata ca debitele fiecarui constituent permit sa se obtina amestecul    prescris la limitele tolerantelor admise.

Daca, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive se dovedesc defectuoase, Contractorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueze din nou reglajul, dupa care sa supuna aprobarii Inginerului.

Contractorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului sau/ si a personalului care-l deserveste in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere in exploatare, cu atat mai mult in caz de refuz.

Controlul fabricatiei

Mixturile asfaltice produse in statiile de prepararea mixturilor asfaltice sunt supuse incercarilor preliminare de informare, controlului de calitate si receptie, a caror frecventa, (in cazul lipsei de dispozitiuni contrare Caietului de sarcini speciale), este cea indicata in tabelul 19.

Tabelul 1

*) A - incercari preliminare

B - control de calitate

C - control de receptie

7.2 PUNEREA IN OPERA A MIXTURII ASFALTICE

Transport

Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu autocamioane cu bene metalice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte de incarcare.

Este interzisa utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorina, pacura, etc.)

Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este determinat de debitul de functionare a statiei de preparare a mixturii asfaltice si de punerea in opera astfel incat sa nu existe intreruperi.

Autobasculantele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelata care va fi intinsa la terminarea incarcarii, oricare ar fi destinatia de transport si conditiile atmosferice.

Lucrari pregatitoare

Inainte de asternerea mixturii stratul suport trebuie bine curatat.

In cazurile in care straturile suport au un profil transversal necorespunzator sau denivelari se vor lua masuri de rectificare a acestora.

Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata.

Asternerea mixturii asfaltice

Punerea in opera a mixturilor asfaltice se va efectua cu ajutorul unui finisor capabil de a le repartiza fara sa produca segregarea lor, respectand profilele si grosimile fixate prin proiect.

Temperatura de asternere

Asternerea mixturilor asfaltice se face in anotimpul calduros la temperaturi peste +15^oC, pe timp uscat, in perioada martie - octombrie, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

Executia straturilor din mixturi dupa aceste perioade nu se poate face decat cu aprobarea forului tutelar al administratiei drumului.

Executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie.

Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului, temperaturile conform tabelului 20.

Tabelul 20

Mixturile asfaltice a caror temperatura masurata in buncarul de alimentare al repartitorului este sub 155 ^oC, nu vor fi asternute.

Aceste mixturi trebuie sa fie imediat evacuate din santier, ele neputand fi reincalzite la fata locului. In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul repartitorului ca urmare a unei pene.

Grosimea stratului de asternere

Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face atat pentru stratul de uzura cat si pentru stratul de legatura intr-o singura asternere si compactare.

Pregatirea stratului suport inainte de punerea in opera a mixturii asfaltice

Verificarea cotelor stratului suport conform proiectului de executie

In cazul in care stratul suport este constituit din imbracaminti existente, aducerea acestuia la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza dupa caz fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica, fie prin frezare.

Cantitatea de mixtura asfaltica necesara pentru egalizare se determina prin scaderea volumului de mixtura al stratului de legatura sau uzura constanta din volumul total al mixturii asfaltice calculat conform cotelor din proiectul de executie.

Amorsarea suprafetei stratului suport si a rosturilor de lucru

Amorsarea stratului suport se realizeaza uniform cu un dispozitiv special care poate regla cantitatea de liant pe mp in functie de natura stratului suport.

Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru volatilizarea solventului, respectiv pentru ruperea emulsiei bituminoase.

In functie de natura stratului suport, cantitatea de bitum ramasa dupa aplicarea amorsajului trebuie sa fie de (0,3 . 0,5)kg/mp.

Suprafata stratului suport pe care se aplica amorsajul trebuie sa fie uscata.

Asternerea mixturii asfaltice

Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu, in mod uniform atat din punct de vedere al grosimii,    cat si al afanarii.

Asternerea se va face pe intreaga latime a caii de rulare. Atunci cand acest lucru nu este posibil, Contractorul propune Inginerului latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale.

Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor de la statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total opririle.

In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului.

Rosturi longitudinale si transversale.

Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si etanse.

Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseasca suprapus rostului longitudinal al stratului imediat inferior, indiferent daca acesta din urma este in stratul de legatura sau in stratul de baza, realizat din mixtura asfaltica sau dintr-un material tratat cu liant hidraulic.

Un decalaj minim de ordinul a 20 cm este necesar si totodata sa nu se gaseasca sub urma rotilor.

Rosturile separand mixturile bituminoase asternute de la o zi la alta trebuie sa fie realizate in asa fel incat sa asigure o tranzitie perfecta si continua intre suprafetele vechi si noi.

Marginea vechii benzi va fi badijonata cu emulsie de bitum.

Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel putin cu un metru.

Marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga sa, latime eliminand o lungime de banda de circa 50 cm.

Suprafata proaspat creata prin decupare va fi badijonata cu emulsie de bitum exact inainte de realizarea benzii noi.

Compactarea

In lipsa unor dispozitiuni contrare ale Caietului de sarcini special, atelierul de compactare va fi propus de Contractor si aprobat de Inginer dupa incercarile de etalonare in timpul primelor zile ale punerii in opera. Aceste incercari de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea Contractorului, Inginerul putand cere sa efectueze in acest scop, pe cheltuiala Contractorului, incercarile de compactitate pe loc pe care le va considera necesare.

Urmare a acestor incercari, Contractorul propune Inginerului :

sarcina fiecarui utilaj;

planul de mers al fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil constant, in fiecare punct al stratului;

viteza de mers a fiecarui utilaj;

presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putand varia intre 3 si 9 bari;

temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara minimului stabilit prin caietul de sarcini.

Metoda propusa va fi satisfacatoare daca ea permite sa se atinga:

- in cel putin 95% din masuratorile efectuate, valoarea densitatii aparente obtinute in timpul studiului privind compozitia mixturii;

- celelalte 5% din masuratori trebuie sa aiba o compactitate superioara valorii de 95% din densitatea aparenta.

Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de numarul punctelor de asternere.

Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executata incat sa se obtina valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice si de suprafatare. Se vor respecta prescriptiile din STAS 174-2.

Compactarea are loc in lungul drumului, de la margine spre ax; pe sectoarele in panta sau cu panta transversala unica, se efectueaza de la marginea mai joasa spre cea mai ridicata.

Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, pentru a se evita valurirea imbracamintii.

Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe suprafata se corecteaza dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea.

Locurile inaccesibile compactorului, in special in lungul bordurilor, in jurul gurilor de scurgere, se compacteaza cu maiul mecanic sau cu maiul manual.

Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Ele nu trebuie niciodata sa se indeparteze la mai mult de 50 m in spatele finisorului.

Verificarea elementelor geometrice

In conformitate cu SR 174/2 pct.3.4

In lipsa unor dispozitii exprese ale Caietului de sarcini, se va efectua o reglare a niveletei in raport cu anumiti reperi legati de sosea pentru verificare. Asternerea se va face cu finisorul, iar reglarea nivelului va fi dat in permanenta de catre palpatori.   

Pentru straturile de rulare realizate pe un suport reglat ca nivelment sau in prealabil reprofilat, asternerea se va efectua pe baza unei cantitati medii de mixtura pe unitatea de suprafata.

REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII

7.3.1 Verificarea materialelor

Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase se verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate la capitolul "Materiale" din prezentul Caiet de Sarcini.

Pe parcursul executiei lucrarilor,verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier pe fiecare lot de materiale aprovizionat, precum si saptamanal, din depozitele de agregate, respectiv din tancul de bitum. Verificarile constau in urmatoarele:

a)     Bitum si bitum aditivat:

- penetratie la 25⁰C, SR EN 1426, SR 754;

- punct de inmuiere prin metoda inel si bila, SR EN 1427, SR 754;

- ductilitate la 25⁰C, SR 61,SR 754

stabilitate in film subtire (metoda TFOT sau RTFOT) SR EN 12607-2; SR EN 12607-1

b)     Bitum modificat

penetratie la 25⁰C, SR EN 1426 ,SR 754;

- punct de inmuiere prin metoda inel si bila, SR EN 1427, SR 754;

- ductilitate la 25⁰C, SR 61, SR 754

stabilitate in film subtire (metoda TFOT sau RTFOT) SR EN 12607-2; SR EN 12607-1

- revenire elastica la 13 ⁰C, SR EN 13398

c)     Cribluri

- natura mineralogica SR EN 12407, SR EN 13373, SR EN 932-3, SR 667;

- granulozitate SR EN 933-1, SR 667;

- coeficient de forma SR EN 933-4, SR 667;

- continut de fractiuni sub 0,1 mm, SR 677;

-continut de argila ( VA) SR EN 933-9; SR 667

d)     Pietris

- granulozitate SR EN 933-1, SR 662;

- coeficient de forma SR EN 933-4,SR 662;

- grad de spargere SR EN 933-5 ,SR 662;

- continut de corpuri straine,STAS 4606,SR 662;

- parti levigabile STAS 4606, SR 662.

continut de argila ( VA) SR EN 933-9, SR 667

e)     Nisipuri

- granulozitate SR EN 933-1, SR 662, SR 667

- continut de impuritati (corpuri straine,continut de fractiuni sub 0,1 mm,

argila ( VA) STAS 4606, SR 667

- echivalent de nisip SR EN 933-8; SR662 ( nisip natural)

- coeficient de activitate SR 667 ( nisip de concasare)

f)      Filer

- finetea STAS 539;SR EN 933-10

- umiditatea STAS 539.

7.3.2 Verificarea prepararii si punerii in opera a mixturii asfaltice

In cadrul santierului trebuie sa se verifice prepararea si punerea in opera a mixturii asfaltice,cu frecventa mentionata in tabelul 19, astfel:

Instalatia de preparare a mixturii asfaltice:

functionarea corecta a dispozitivelor de cantarire sau dozare volumetrica la inceputul fiecarei zile de lucru;

functionarea corecta a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic;

Regimul termic de preparare a mixturii asfaltice:

temperatura liantului la introducerea in malaxor: permanent;

temperatura agregatelor naturale uscate si incalzite la iesirea din uscator: permanent;

temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor: permanent

Procesul tehnologic de executie a stratului bituminos:

- pregatirea stratului suport:zilnic,la inceperea lucrarii pe sectorul respectiv;

temperatura mixturii asfaltice la asternere si compactare: cel putin de doua ori pe zi;

tehnologia de compactare: zilnic;

modul de executie a rosturilor: zilnic;

Respectarea compozitiei prestabilite a mixturii asfaltice:

granulozitatea amestecului de agregate naturale si filer la iesirea din malaxor, inainte de adaugarea liantului: zilnic sau ori de cate ori se observa o calitate necorespunzatoare a mixturilor asfaltice;

compozitia mixturii asfaltice prin extractii, pe probe de mixtura prelevate de la malaxor si asternere: zilnic.

Verificarea compactarii

In cursul executiei compactarii, Contractorul trebuie sa urmareasca in permanenta :

cadenta executiei sa fie cea retinuta la incercaririle experimentale;

utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune continua si regulata;

elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de mers, viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor pe pneuri) sa fie respectate cu strictete.

Inginerul isi rezerva dreptul, in cazul unui autocontrol insuficient, sa opreasca lucrarile pe santier pana cand Contractorul va lua masurile necesare de remediere.

Controlul ocazional de compactare

Pe parcursul executiei lucrarilor, Inginerul isi rezerva dreptul sa efectueze incercari pentru a se asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute.

In cazul cand un control ocazional da rezultate inferioare densitatii de referinta prescrisa, obtinuta in cadrul studiului preliminar , Inginerul impune noi incercari de compactare anuland modalitatile de compactare initial fixate.

Daca aceste incercari noi nu permit sa se atinga densitatea de referinta , se hotarasc modificari ale tehnologiei de compactere.

Daca , din contra , aceste incercari noi confirma rezultate initiale, se considera ca atelierul nu a functionat in conditiile prescrise si, in aceste conditii, va putea fi aplicata o penalitate pentru toata perioada cuprinsa intre doua controale ocazionale succesive fara ca durata luata in considerare sa poata depasi o saptamana.

Contractorul nu are dreptul la nici o plata pentru imobilizarea utilajului sau si a personalului aferent pe intreaga perioada a realizarii noilor incercari de compactare.

Verificarea gradului de compactare al imbracamintilor executate

Verificarea gradului de compactare se face obligatoriu, de catre Contractor pe tot parcursul executiei imbracamintilor bituminoase, prin incercari de laborator sau in situ.

Verificarea gradului de compactare in laborator se efectueaza pe epruvete formate din probe intacte (pe fiecare strat), prelevate din imbracaminte, prin determinarea densitatii aparente pe placute sau carote conform SR 174/2 si raportarea acesteia la densitatea aparenta a aceluiasi tip de mixtura asfaltica prelevata de la malaxor sau asternere (inainte de compactare).

Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparenta a mixturii asfaltice din strat si densitatea aparenta determinata pe cilindrii Marshall pregatiti in laborator din aceeasi mixtura asfaltica.

In cazul in care se dispune de aparate bazate pe metode nedistructive, care permit masuratori in situ ale caracteristicilor de compactarea ale imbracamintilor , acestea se pot utiliza numai in conditiile in care sunt avizate de organele abilitate.

Verificarea profilelor in timpul executiei

(a)            Reglajul de suprafata

Cantitatea medie a materialului pus in opera pe unitatea de suprafata trebuie sa fie egala cu cea fixata prin caietul de prescriptii speciale cu o toleranta de

(b)            Reglarea nivelmentului

Tolerantele, pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise sunt :

1,5 cm    pentru stratul de legatura.

Daca tolerantele sunt respectate in 95 % din punctele controlate, reglarea este considerata convenabila.

7.3.5 Verificarea elementelor geometrice

Verificarea elementelor geometrice include indeplinirea conditiilor de calitate pentru stratul suport, inainte de asternerea mixturilor asfaltice, in conformitate cu prevederile SR 7970.

Verificarea grosimii imbracamintii se face in functie de datele inscrise in buletinele de analiza intocmite pe baza incercarii probelor din imbracamintea gata executata, iar la aprecierea comisiei de receptie prin maximum doua sondaje pe km , efectuate la 1 m de la marginea imbracamintii.

Verificarea profilului transversal se face cu echipamente adecvate omologate.

Verificarea cotelor profilului longitudinal se face in axa pentru drumuri si in axa si la rigole pentru strazi cu ajutorul unui aparat topografic de nivelment.

Verificarea uniformitatii in profil longitudinal se face cu echipamente adecvate omologate, valorile maxime admise fiind cele indicate in tabelul 5.

7.3.6 Verificarea rugozitatii

Verificarea rugozitatii imbracamintilor executate se face in conformitate cu SR 13036-4 cu pendulul SRT, sau cu SR 13036-1 prin metoda inaltimii de nisip.

Verificarea rugozitatii imbracamintilor se poate face si automatizat cu aparate adecvate omologate ( exemplu aparat Grip Tester) Interpretarea rezultatelor se face conform instructiunilor de lucru specifice aparatelor respective.

7.3.7 verificarea compozitiei si caracteristicilor fizico - mecanice ale mixturilor asfaltice si imbracamintilor executate

Verificarea compozitiei si caracteristicilor mixturilor asfaltice se determina in urmatoarele etape:

in functie de productivitatea instalatiei (statiei) (1proba=20kg) :

1proba/400to pt statii cu productie <80to/h;

1proba/700to pt statii cu productie ≥80to/h;

incercari initiale de tip pentru stabilirea compozitiei mixturii asfaltice;

verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice pe probe prelevate in timpul executiei lucrarilor;

verificarea caracteristicilor stratului bituminos executat.

Verificarea se face pe:

in functie de productivitatea instalatiei (statiei) (1proba=20kg) :

1proba/400to pt statii cu productie <80to/h;

1proba/700to pt statii cu productie ≥80to/h;

imbracaminti gata executate: o placa de minimum (40x40) cm pentru fiecare 7000 m² suprafata executata;

pentru verificarea densitatii, absorbtiei si grosimii straturilor se pot preleva carote;

pentru determinarea gradului de compactare realizat se pot folosi metode nedistructive omologate;

Probele se iau in prezenta delegatului Contractorului si al Inginerului, la aproximativ 1 m de la marginea imbracamintii, incheindu-se un proces verbal.

Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel incat ele sa reprezinte cat mai corect aspectul calitativ al imbracamintii executate.

Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate cu defectiuni vizibile stabilite de beneficiar sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mentiune speciala.

Verificarea compozitiei mixturilor asfaltice

Pentru verificarea compozitiei mixturilor asfaltice, se determina granulozitatea agregatelor si dozajul de bitum care trebuie sa corespunda dozajelor stabilite de laborator. Abaterile admise fata de granulozitatea prescrisa sunt prevazute in tabelul 21.

Pentru continutul de liant abaterea admisa fata de dozaj poate fi cuprinsa in intervalul ±0,3 %.

Tabelul 21

Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice

Tipurile de incercari, in functie de tipul mixturii asfaltice si de clasa tehnica a drumului, respectiv categoria tehnica a strazii si frecventa acestor incercari, sunt prezentate in tabelul 22.

Tabelul 22

¹ Sector omogen este tronsonul care are aceiasi structura rutiera, iar straturile care o alcatiuesc sunt constituite din acelasi tip de material

7.3.8 Frecventa verificarilor

Frecventa verificarilor ce se efectueaza la executia lucrarilor va fi cea indicata in tabelul 23:

Tabelul 23

A - Incercari preliminare de informare

B - Controlul de calitate

C - Controlul de receptie

8. RECEPTIA LUCRARILOR

8.1 RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR

Receptia stratului de baza din mixturi asfaltice cilindrate la cald se efectueaza in conformitate cu HG nr 273/1994 in doua etape :

la terminarea lucrarilor

finala, la expirarea perioadei de garantie

Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini.

Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile tehnice si de calitate ale executiei precum si constatarile consemnate in cursul executiei de catre organele de control (beneficiar, proiectant, diriginte, etc.).

In urma acestei receptii se incheie un proces verbal de receptie .

8.2 RECEPTIA FINALA

Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare, precum si prevederilor din prezentul Caiet de sarcini.