Hasurarea in desenul tehnic. Reprezentari conventionale si reprezentari simplificate in desenul tehnic de constructii.

Hasurarea in desenul tehnic. Reprezentari conventionale si reprezentari simplificate in desenul tehnic de constructii.

1. Hasurarea in desenul tehnic

Hasurarea este modalitatea prin care se reprezinta sectiunile obiectelor reprezentate pe desen, indiferent de natura materialului din care sunt reprezentate obiectele respective.

Regulile de hasurare a sectiunilor reprezentate in desenul tehnic precum si acelea cu privire la hasurarea conventionala in sectiune a materialelor din care sunt executate obiectele reprezentate sunt stabilite de standardul STAS 104-80 -"Hasurarea in desenul industrial".

Hasurarea se executa cu linii continuii subtiri, paralele, inclinate la 45⁰ fata de una din liniile de contur (Fig.45 a-b) sau fata de una din liniile de axa ale obiectului (Fig.45c). Daca acest lucru nu este posibil, hasurarea se face fata de chenarul desenului (Fig.46).

a b c

Fig. 45

Fig. 46

Daca liniile de axa (Fig. 47 a) sau de contur sunt inclinate la 45⁰ , atunci pentru a evita coincidenta acestora cu hasurile, acestea din urma se reprezinta inclinate la 60⁰ sau 30⁰. Pentru hasurarea a doua sectiuni alaturate dintr-un ansamblu hasurarea se executa cu linii orientate diferit sau/si distantate diferit (Fig47 b).

   

a b

Fig. 47

Distanta dintre doua hasuri se alege in functie de marimea suprafetei hasurate si se pastreaza aceeasi pentru toate sectiunile care se refera la un acelasi obiect, reprezentate la aceeasi scara. Se recomanda ca aceasta distanta sa nu fie mai mica de 0,7 mm. Hasurile se intrerup in dreptul unei cote sau a unui text care nu au putut fi plasate in afara suprafetei hasurate (Fig. 48 a). Sectiunile obiectelor a caror latime pe desen este mai mica de 2 mm se evidentiaza prin innegrire completa(Fig. 48 b).

a b

Fig. 48

2. Reprezentari conventionale

reprezentarile conventionale sunt acelea care utilizeaza simboluri pentru indicarea pe desen a materialelor si a structurilor din care sunt executate obiectele reprezentate.

Standardele in vigoare care reglementeaza regulile pentru reprezentarile conventionale sunt: STAS 104-80-"Hasurarea in desenul industrial" si STAS 1434-83-"Linii, cotare, reprezentari conventionale, indicator" (Tabel nr. 8).

Materialele care nu sunt reprezentate conventional in aceste standarde pot fi indicate conventional in sectiune prin reprezentari grafice a caror semnificatie trebuie explicata pe desenul respectiv.

Simbolurile conventionale sunt utilizate si pentru reprezentarea unor elemente de constructii (realizate din metal, lemn, beton, beton armat), a instalatiilor pentru constructii, a constructiilor din teren, etc.

Tabel nr.8 - Simboluri pentru reprezentarea conventionala a    materialelor si structurilor

Pentru fiecare dintre acestea, regulile pentru reprezentarea conventionala sunt stabilite in standarde speciale:

- SR ISO 4157-1:1996 - Desene de cladiri - Notarea cladirilor si a partilor de cladiri;

- SR ISO 7519:1996 - desene tehnice. Desene de constructii. Principii generale de prezentare pentru desene de ansamblu si de montaj;

- SR ISO 7437:1996 - desene tehnice. Desene de constructii. Reguli generale pentru intocmirea desenelor de executie pentru elementele structurilor prefabricate;

- SR ISO 4066:1996 - Desene de cladiri si constructii civile. Extrase de armaturi.

- SR ISO 4172:1996 - desene tehnice. Desene de constructii. Desene de ansamblu pentru structurilor prefabricate;

-STAS 855-79 - desene tehnice de constructii. intocmirea desenelor pentru constructii din beton

si beton armat

- STAS-ISO 1660:1991 - desene tehnice. Cotarea si tolerarea profilelor;

- SR ISO 1302:1995 - desene tehnice. Indicarea starii suprafetei;

- STAS 11634/-83 - Constructii metalice. Intocmirea desenelor;

- STAS 11634/-83 - desen tehnic. Reprezentarea si cotarea structurilor metalice;

- STAS 187-80 - desen tehnic. Reprezentarea organelor de asamblare demontabile;

- STAS 735/1-87 - desen tehnic. Reprezentarea imbinarilor sudate sau lipite;

- STAS 11461-80 - Imbinarea lemnului masiv;

- STAS 1040-85 - lemn rotund de rasinoase pentru constructii;

- STAS 4342-85 - lemn rotund de foioase pentru constructii;

- STAS 942-86 - cherestea de rasinoase;

- STAS 8689-86 - cherestea de foioase

- STAS 185/1-89 - Conducte pentru fluide. Semne si culori conventionale;

- STAS 185/2-89 - Fitinguri si piese auxiliare pentru conducte;

- STAS 10716-76 - Constructii hidrotehnice. Scheme de amenajari hidrotehnice. Semne

conventionale;

- STAS 6013-85 - Lucrari de imbunatatiri funciare. Semne si culori conventionale;

- STAS - 3196-86 - Zonificarea teritoriului;

- STAS - 80166-84 - Hidrogeologie. Semne si culori conventionale

3. Reprezentari simplificate

Reprezentarile simplificate sunt acelea in care obiectele sunt desenate la scara dar sunt reprezentate doar formele esentiale si, daca se poate, doar prin conturul acestora.

Pe desenele de ansamblu sau de montaj, acele elemente care sunt detaliate sau prezentate in alte documente, pot fi reprezentate intr-un mod simplificat. Gradul de simplificare depinde de scopul documentatiei, de scara desenului si de felul obiectului reprezentat. Reprezentarile simplificate pot fi completate cu simboluri grafice, notari sau texte.

a)     Reprezentarea simplificata a usilor si ferestrelor

In plan, pe desenele executate la scara 1:100 si mai mici, sau pe desenele stadiilor preliminare proiectului de executie, usile si ferestrele se reprezinta simplificat, cu linie continua subtire, astfel:

usile, prin desenul tabliei usii, intr-un unghi de 30⁰, fara arc de cerc (Fig.49 a), sau intr-un unghi de 90⁰ cu un arc circular (Fig.49 b)

ferestrele, prin desenul tocului si, daca este necesar, se reprezinta si geamurile cu o linie subtire continua(Fig.49 c)

a b c

Fig.49

In plan, pe desenele executate la scara mare, 1:50 sau mai mare, usile si ferestrele se reprezinta cu indicarea tipului, pozitiei pragului, etc. (Fig.50)

a) usi cu prindere laterala fara prag

b) usi cu prindere laterala cu prag

c)usi batante

cu deschidere vizibila cu deschidere in intrand

d) usi glisante

e) usa turnanta f) usa basculanta

g) usi pliante si glisante

h) ferestre

Fig. 50 - Reprezentarea usilor si ferestrelor la scara mare

b)    Reprezentarea simplificata a scarilor

Scarile se reprezinta simplificat cu linie continua subtire, prin indicarea vangurilor, a treptelor si a liniei pasului. Pe axul scarii se deseneaza o sageata deschisa, orientata in sens urcator pana pe treapta cea mai de sus si care se termina cu un cerc prin care se indica treapta cea mai de jos. Atat nivelurile palierelor cat si treptele pot fi numerotate in sensul de coborare, cu numarul "1" pe treapta cea mai de jos. Sectiunea orizontala printr-o scara trebuie sa fie reprezentata simbolic printr-o linie subtire oblica, continuata cu un zig-zag.

a) fara sectiune    b) cu sectiune

Fig.51 - Reprezentarea simplificata a scarilor

c)     Reprezentarea simplificata a plafoanelor suspendate

In plan, pe desenele de ansamblu, plafonul suspendat se reprezinta cu linie -doua puncte, de tip K trasata pe diagonala si se indica nivelul fetei inferioare a plafonului. Conturul plafonului care nu atinge peretii se reprezinta cu acelasi tip de linie (Fig.52).

Fig.52

d)    Reprezentarea simplificata a golurilor si a niselor

In vedere si in sectiune, golurile se indica prin doua diagonale trasate cu o linie subtire continua.

In vedere si in sectiune, nisele se indica printr-o linie subtire continua trasata pe diagonala.

a b)

Fig.53 - Reprezentarea simplificata a golurilor si a niselor

a)     - goluri; b) - nise

e)     Reprezentarea simplificata prin sageti

Pentru a transmite diferite indicatii sau informatii pe desen se utilizeaza sageti, desenate cu linii continui subtiri, groase sau foarte groase, in functie de importanta lor.

a) directie b) nord c) intrare d) sens de pozare a placajelor

Fig. 54

4. Reprezentarea rupturilor

Reprezentarea rupturilor se incadreaza in categoria reprezentarilor conventionale, deoarece sunt utilizate anumite simboluri prin care se delimiteaza obiectul atunci cand acesta nu este desenat intregime. Liniile de ruptura sau de intrerupere se reprezinta utilizand urmatoarele categorii de linii si simboluri:

linie - punct subtire (tip G) indicand prin doua linii paralele intreruperea unui element, indiferent de material (Fig. 55 a);

linie continua ondulata subtire (tip C), indicand prin doua linii paralele intreruperea unui element din metal (Fig. 55 b);

linie continua subtire (tip C), cu intercalari de linie in zig-zag (tip D), indicand intreruperea conturului unei suprafete mari(Fig. 55 c);

linie continua ondulata subtire (tip C), sub forma de bucla, indicand intreruperea barelor sau a tevilor (Fig. 55 d);

linie continua subtire in zig-zag (tip D), indicand intreruperea elementelor de lemn ecarisat (Fig.55 e);

Fig. 55